2rac-5/15 — Dizolvarea asociaţiilor

Judecătoria Comercială de Circumscripţie Dosarul nr. 2rac-5/15 Judecător: V. Orîndaş Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Anton, Iu. Cotruţă, E. Clim Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 11 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de către Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Asociaţia Obştească „Asociaţia pentru protecţia drepturilor invalizilor şi veteranilor „Echitate” împotriva Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” privind dizolvarea asociaţiilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, CONSTATĂ : Asociaţia Obştească „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor Echitate” s-a adresat instanţei de judecată cu cerere privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că Asociaţia Obştească „Falun Dafa” a fost înregistrată la 07.09.2009 cu nr. 604-d şi Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” a fost înregistrată de către Ministerul Justiţiei la 07.09.2011 cu nr. 003308. Scopul declarat al acestor asociaţii, care au aceeaşi adresă juridică şi acelaşi conducător, este contribuirea la promovarea şi transmiterea principiilor „Adevăr, Bunătate, Toleranţă”, a exerciţiilor chinezeşti ce constituie Falun Dafa (Falun Gong) pentru îmbunătăţirea sănătăţii, spiritului, minţii şi corpului, cât şi contribuirea la apărarea drepturilor tuturor participanţilor Falun Dafa.

Reclamanta susţine că în realitate, scopul asociaţiilor este promovarea unei pseudo- ideologii (religii chiar) cu un caracter vădit extremist, încercarea de a manipula cu membrii acestora în vederea promovării intereselor personale ale conducerii duhovniceşti Falun Dafa fiind, de fapt, un fel de sectă care este periculoasă, deoarece aţâţă ura socială, interetnică şi religioasă. Afirmă reclamanta că prin acţiunile sale, asociaţiile menţionate care, de fapt, reprezintă filiale ale asociaţiei mamă (interzisă pentru extremism în Republica 1 Populară Chineză) promovează o politică periculoasă de incitare la schimbare a puterii legale în Republica Populară Chineză şi promovează intens simbolul său oficial care de fapt reprezintă nu altceva decât simbolul „swastica”, simbol practic identic cu svastica nazistă din timpul celui de-al doilea război mondial, simbolul Germaniei naziste sub care au fost exterminaţi zeci de milioane de oameni.

În calitate de asociaţie obştească ce vine să apere interesele cetăţenilor, inclusiv ale veteranilor, memoria celor căzuţi în al doilea război mondial, reclamanta consideră inadmisibilă activitatea pe teritoriul Republicii Moldova unor asemenea asociaţii obşteşti cu asemenea simbolică şi care promovează, pe ascuns, astfel de scopuri. Reclamanta mai indică că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014, instanţa de judecată a dispus obligarea Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova de a introduce simbolul „falun” identic cu simbolul „swastica”, utilizat de către Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, în registrul materialelor cu caracter extremist”.

Invocă reclamanta că, Asociaţia obştească „Falun Dafa” în public expune simbolul „falun”, care este absolut identic simbolului „swastica”, emblema partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923-1945 partid care prin Hotărârea Tribunalului Internaţional de la Nuernberg a fost recunoscut organizaţie criminală, care a comis atrocităţi deosebite contra omenirii, partid ce a fost interzis, fiind interzisă concomitent şi folosirea simbolurilor emblemelor şi drapelelor partidului dat. Reclamanta consideră că „Falun Dafa” este o mişcare distructivă periculoasă, al cărei fondator este Li Hongzhi, care este dat în urmărire penală generală de către Interpol. În China, mişcarea respectivă este interzisă la nivel de stat.

Ea se maschează în spatele unei practici Tsi Gun, ce ţine de autoperfecţionarea omului, dar pe parcursul aflării sale în sectă, oamenii sunt tot mai mult implicaţi în mitinguri şi proteste îndreptate spre discreditarea puterii oficiale. Activităţile acestei secte au dus la moartea a peste 2000 de oameni. Conştiinţa oamenilor a fost adusă la etapa sinuciderii cu scopul atingerii celei mai înalte perfecţiuni omeneşti. Referitor la activitatea acestor organizaţii înregistrate în Republica Moldova, reclamanta menţionează că la prima vedere s-ar părea că ei practică exerciţii de cultură fizică şi spirituală pentru îmbunătăţirea sănătăţii cetăţenilor, deoarece anume acesta a fost scopul principal al creării acestora.

În realitate, însă, adepţii acestei secte sunt tot mai des întâlniţi la ambasadele Rusiei, Chinei, în faţa clădirilor autorităţilor de stat, cât şi în parcurile publice din centrul capitalei, organizând mitinguri cu pancarte de aţâţare a urii poporului faţă de autorităţile din China şi a poporului chinez, care nu le împărtăşeşte viziunile. Astfel, reclamanta menţionează că pe data de 17.07.2010, în parcul Ştefan cel Mare, mun. Chişinău, adepţii „Falun Dafa” au adus stand-uri informative cu imagini ale presupuselor represalii din China, săvârşite împotriva celor ce practică Falun Dafa, cât şi înscenarea reală a torturilor pe care adepţii Falun Dafa spun că au loc în prezent. Toate acestea s-au desfăşurat într-un loc public, unde se plimbă şi copiii, care poate nu înţeleg sensul real al scenelor aranjate de adepţii Falun Dafa, totodată li se poate afecta integritatea psihică, văzând asemenea scene groaznice.

Prin hotărârea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 06 mai 2014, acţiunea Asociaţiei Obşteşti „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi 2 veteranilor - Echitate” a fost admisă şi s-a hotărât de a dizolva Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” cu deschiderii procedurii de lichidare, s-a numit în calitate de lichidator al Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, ÎI „Hariton Eugeniu”, s-a obligat organele de conducere ale Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” să transmită lichidatorului gestiunea societăţii, împreună cu registrele, cu actele (inclusiv de constituire, contabile, financiare, corespondenţa ce ţine de activitatea comercială) şi cu ştampilele acesteia, s-a atribuit lichidatorului competenţa de a termina operaţiunile în curs ale Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” de a reprezenta societăţile în relaţiile cu terţii, în litigiile aflate pe rolul instanţelor, de a urmări silit debitorii societăţii şi de a încasa creanţele ei, de a contesta creanţele creditorilor şi a oricăror tranzacţii sau transferuri frauduloase, de a disponibiliza salariaţii societăţii şi de a angaja, după caz, specialişti şi experţi,

de a transforma în numerar bunurile din patrimoniul societăţii, s-a atribuit lichidatorului dreptul de a recepţiona corespondenţa adresată Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, dreptul de a reţine corespondenţa care se referă la activitatea comercială a societăţii dizolvate, dar şi obligaţia de a păstra secretul comercial şi nu a divulga conţinutul corespondenţei care nu se referă la activitatea comercială a societăţii dizolvate, s-a acordat creditorilor termen pentru înaintarea creanţelor faţă de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, termen care expiră după 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial a avizului despre lichidarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, s-a pus în sarcina lichidatorului obligaţia de a prezenta spre publicare avizul despre lichidarea societăţilor, în două ediţii consecutive ale Monitorului Oficial, şi de a informa în 15 zile fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi despre termenul1 de înaintare a creanţelor, s-a pus în sarcina lichidatorului obligaţia de a întocmi un proiect al bilanţului de lichidare în termen de 15 zile de la data expirării termenului de înaintare a creanţelor şi de a-1 prezenta instanţei,

s-a obligat reprezentanţii organului afacerilor interne şi administraţiei publice locale, la cererea scrisă sau verbală a lichidatorului să asigure ordinea publică şi să participe la exercitarea atribuţiilor acestuia. Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” au declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care acţiunea să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, au fost respinse apelurile declarate de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 18 aprilie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, hotărârea primei instanţe este fondată şi legală, instanţa de fond elucidînt pe deplin circumstanţele de fapt şi de drept ale 3 pricinii, a aplicat corect normele de drept material şi procesual şi a emis o hotărîre întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 15.09.2014, Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 şi a hotărârii Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie din 18 aprilie 2014 cu pronunţarea unei noi hotarîri, prin care pretenţiile reclamantului să fie respinse ca neîntemeiate şi ilegale.

În argumentarea recursului recurenţii au invocat că instanţele au încălcat normelor de drept material şi procedural. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată că, Asociaţia Obştească „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor Echitate” s-a adresat instanţei de judecată cu cerere privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti - Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”. Instanţa de fond a admis acţiunea Asociaţiei Obşteşti „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor Echitate” soluţie menţinută şi de instanţa de apel care a respins apelurile declarate de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie susţine soluţia instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată, pornind de la următoarele. În conformitate cu prevederile art. 1 al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, asociaţia obştească este o organizaţie necomercială, independentă de autorităţile publice, constituite benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice, asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime. Asociaţii obşteşti se consideră asociaţiile pacifiste, de apărare şi de promovare a drepturilor omului, asociaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de copii, societăţile ştiinţifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, uniunile de creaţie, comunităţile naţional-culturale, alte asociaţii ale persoanelor fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti) legal constituite.

4 Potrivit prevederilor art. 5 CPC, orice persoană interesată orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime. Nici unei persoane nu i se poate refuza apărarea judiciară din motiv de inexistenţă a legislaţiei, de imperfecţiune, coliziune sau obscuritate a legislaţiei în vigoare.

În acest sens, Colegiul reţine că în temeiul art. 2 al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul realizării şi apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi şi libertăţi legitime; dezvoltării activismului social şi spiritului de iniţiativă al persoanelor, satisfacerii intereselor lor profesionale şi de amatori în domeniul creaţiei ştiinţifice, tehnice, artistice; ocrotirii sănătăţii populaţiei, antrenării acesteia în activitatea filantropică, în practicarea sportului de masă şi a culturii fizice; desfăşurării activităţii de culturalizare a populaţiei; ocrotirii naturii, monumentelor de istorie şi cultură; educaţiei patriotice şi umanistice; extinderii contactelor internaţionale; consolidării păcii şi prieteniei între popoare; desfăşurării altor activităţi neinterzise de legislaţie.

În conformitate cu art. 118 alin. (l) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Colegiul reţine că recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” sunt înregistrate în Registrul de Stat al Organizaţiilor Necomerciale, sub nr. 604-d şi, respectiv, nr. 5100 (f.d. 21-22), astfel încât, în conformitate cu prevederile art. 1, art. 17 (19) alin.(2) ale Legii cu privire la asociaţia obştească, recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” cade sub incidenţa reglementărilor acestei Legi. Potrivit dispoziţiilor art. 14 (17) ale Legii menţionate mai sus, recurenţii dispun de dreptul la simbolică, iar potrivit materialelor dosarului (f.d.

12), Colegiul constată că, simbolica utilizată de recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” este semnul „Falun”. Colegiul mai reţine că, utilizarea de către recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” a semnului „Falun” este constatat şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009, obiect al examinării căreia a fost contestarea actului administrativ prin care a fost refuzată înregistrarea Asociaţiei obşteşti „Falun Dafa” (f.d. 32), fapt care în temeiul art. 123 CPC este degrevat de probaţiune.

Colegiul reţine că potrivit prevederilor art. 3 alin.(1) şi art. 25 (27) ale Legii nr. 837-XIII, recurenţii, în calitate de organizaţii obşteşti au, inter alia, obligaţia de a respecta Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova, inclusiv, drepturile şi libertăţile legitime ale persoanelor constituind, totodată, în conformitate cu prevederile art. 37 (40) alin.(4) lit. d) al Legii nominalizate o condiţie sine qua non de autorizare a activităţii asociaţiei obşteşti. Or, potrivit prevederilor art. 37 (40) alin.(4) lit. d) al Legii nr. 837-XIII, violarea de către asociaţia obştească a drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanelor este susceptibilă sancţionării cu dizolvarea asociaţiei.

5 Colegiul constată că în speţă, intimata Asociaţia Obştească „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor - Echitate” acţionând în apărarea drepturilor şi intereselor membrilor săi, veterani ai celui de al II-lea război mondial, pretinde că propagarea de către recurenţi a simbolicii naziste reprezintă acţiuni interzise de legislaţia naţională susceptibile de a aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor săi.

Colegiul, consideră justă aprecierea instanţei de apel care reţine că faptul propagării de către recurenţi a simbolului „Falun”, identic simbolului „svastica” - emblemă a partidului nazist din Germania în perioada anilor 1923- 1945, partid care, prin hotărârea Tribunalului Internaţional de la Nurnberg, a fost recunoscut organizaţie criminală, care a comis deosebite atrocităţi contra omenirii, partid ce a fost interzis, fiind interzisă concomitent şi folosirea simbolurilor, emblemelor şi drapelelor partidului dat, a fost constatat prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009 (f.d. 32-35), aceasta având, în conformitate cu prevederile art. 123 alin.(2) CPC, pentru instanţă valoare de res judicata şi nu se cere a fi dovedit din nou şi nici nu poate fi contestat în cadrul prezentului proces.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. b) al Legii privind contracararea activităţii extremiste, propagarea şi demonstrarea în public a atributelor sau simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atribute sau simbolică nazistă, constituie activitate extremistă, motiv din care Colegiul, raportând circumstanţele speţei la prevederile normelor legale pertinente, conchide că pretinsa încălcare a drepturilor şi libertăţilor legitime reclamate de intimată ţine de activităţi extremiste desfăşurate de către recurenţi, interzise de Lege, în special prin dispoziţiile art. 6 alin. (l) al Legii citate mai sus.

Astfel, Colegiul reţine că dreptul la asociere este un drept garantat de art. 41 din Constituţie şi art. 11 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, motiv pentru care orice ingerinţă în exerciţiul unui drept protejat de Convenţie şi sau Constituţie urmează a fi conformă exigenţelor de admisibilitate a acesteia, concluzie ce reiese din dispoziţiilor art. 54 din Constituţie şi art. 11 alin.(2) din CtEDO, dreptul de asociere nefiind unul absolut. În acest sens, Colegiul susţine ca justă aprecierea instanţei de apel care consideră necesară examinarea temeiniciei cererii de dizolvare a Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, în sensul dacă aceasta reprezintă în esenţă o ingerinţă în exerciţiul dreptului la asociere prin prisma regulii triplului test.

Potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) al Convenţiei invocate supra, art. 54 din Constituţia R. Moldova, ingerinţa în exerciţiul dreptului la asociere nu poate fi realizată decât în temeiurile prevăzute de Lege. În speţă, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(3) al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, se interzice constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care atentează la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor, la sănătatea oamenilor şi la morala publică. De asemenea, dispoziţiile art. 35 (39) alin. (4) al aceleiaşi Legi statuează că asociaţia obştească poate fi dizolvată prin hotărâre judecătorească în cazul în care violează drepturile şi libertăţile legitime ale persoanelor.

În această ordine de idei Colegiul reţine că în circumstanţele speţei, propagarea de către recurenţi a simbolicei „falun” similare pînă la confuzie cu simbolica 6 nazistă, faptul similitudinii fiind constat prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, reprezintă în esenţă violarea drepturilor veteranilor celui de-al doilea război mondial la integritatea psihică garantat de art. 24 din Constituţie.

Or, reţinînd caracterul notoriu al atitudinii şi frustrărilor provocate cetăţenilor Republicii Moldova, în special, veteranilor de război, de atrocităţile celui de-al doilea război mondial desfăşurat sub simbolica nazistă, Colegiul apreciază ca justă concluzia instanţei de apel conform căreia, simbolica nazistă susceptibilă de a provoca sentimente de teamă, de nelinişte, frustrări, participanţilor la evenimentele celui de-al doilea război mondial sau care au resimţit consecinţele acestuia, reprezintă o atingere inadmisibilă adusă sănătăţii psihice persoanelor, în deosebi, a veteranilor celui de-al doilea război mondial, în apărarea drepturilor cărora a acţionat intimata.

Astfel, în contextul reglementărilor normative aplicabile speţei, Colegiul constată existenţa temeiului legal pentru restrângerea dreptului la asociere a recurenţilor în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor în speţă, sensibile la acţiunile interzise prin lege de propagare a simbolicei similare celei naziste de către recurenţi. Or, scopul legal urmărit prin ingerinţa în exerciţiul de către recurenţi a dreptului la asociere satisface în acest sens exigenţele impuse la art. 11 alin.(2) din Convenţie în ceia ce priveşte admisibilitatea ingerinţei: „protejarea sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora”, motiv din care Colegiul constată corespunderea legii naţionale prevederilor Convenţiei, precum şi legalitatea ingerinţei.

Colegiul consideră corectă aprecierea instanţei de apel, care reţine că, sacrificiile participanţilor la cel de-al doilea război mondial, precum şi consecinţele acestuia suportate direct sau indirect de unii cetăţeni, prezumate până la proba contrară ca fiind justificate şi necesare naţiunilor democratice, justifică dreptul acestora de a solicita restrângerea dreptului la asociere în cazul în care exerciţiul acestui drept însoţit de propagarea simbolicii similare cele naziste deranjează memoria acestora şi/sau integritatea psihică. Or, impactul exercitării unui drept protejat de Convenţie asupra drepturilor şi libertăţilor altor persoane, nu poate fi examinat ca fiind detaşat „de contextul social şi istoric” specific pentru fiecare stat (Hoffer and Annen c. Germaniei, 13.01.2011, nr.397/07 and 2322/07, par.48).

Astfel, Colegiul conchide că, pentru a fi considerată necesară într-o societatea democratică, restrângerea dreptului la asocierea a apelanţilor, în speţă, dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, aceasta trebuie să urmărească scopuri de utilitate publică şi acesta să devanseze atingerea adusă dreptului recurenţilor (Peta c. Germaniei, 18.03.2013, nr.43481/09, par.45-46). Or, instanţa de judecată examinând necesitatea ingerinţei urmează a realiza un just echilibru între mijloacele utilizate şi scopul urmărit (James c. UK, 21.02.1986, nr.8793/79, par.50).

Colegiul reiterează că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009 s-a constat că simbolica „falun” utilizată de către recurenţi în calitate de atribut al activităţii sale este similară pînă la confundare cu simbolica nazistă, iar acţiunile de propagare a acesteia constituie activităţii extremiste conform prevederilor Legii privind contracararea activităţilor extremiste, constituind, concomitent, temei de refuz în înregistrarea statutului Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa”. 7 Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014, simbolul „falun” identic cu simbolul svastica utilizat de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” a fost introdus în registrul materialelor cu caracter extremist.

Astfel, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014, a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, care la rîndul ei, contestată fiind, a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2015 şi, în acest sens, în conformitate cu prevederile art. 254 alin.(l) şi alin. (2) lit. c), art. 255 CPC, hotărârea Judecătorie Buiucani mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014 dispune de caracter definitiv şi executoriu, astfel încât contestarea caracterului extremist al simbolului „falun” nu poate avea loc în cadrul altui proces. Concomitent, Colegiul reţine că cunoscîndu-se cu certitudine conţinutul definitiv al hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 20 ianuarie 2014 începând cu data de 13.05.2009, şi anume, faptul că simbolica utilizată reprezintă materiale cu caracter extremist, acţiuni prohibite de legislaţia naţională, recurenţii nu a întreprins nici o măsură în vederea conformării activităţii desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova prevederilor legislaţiei naţionale. Mai mult decât atât, constată Colegiul că, după data de 02.04.2014, dată la care hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2014 privind introducerea semnului „falun” în registru materialelor cu caracter extremist a devenit executorie, recurenţii nu au justificat în cadrul procesului faptul întreprinderii unor acţiuni în vederea conformării activităţii sale prevederilor legislaţiei în vigoare sau respectarea hotărârilor judecătoreşti investite cu formulă executorie.

Astfel, în aparenţă, acţiunile recurenţilor Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, reprezintă nerecunoaşterea atât a hotărârilor judecătoreşti executorii ce le vizează, cât şi legislaţia naţională privind protejarea obiectivelor de moralitate publică în raport cu suferinţele populaţiei suportate în rezultatul celui de-al doilea război mondială. Reț inând circumstanţele speţei, Colegiul conchide că pretinsele valori promovate de recurenţi: Adevăr, Bunătate şi Toleranţă (f.d.62) vin în contradicţie cu acţiunile recurenţilor de promovare a unei simbolici care, în virtutea trecutului istoric, provoacă persoanelor atât deranjamente de ordin emotiv, cât şi moral manifestate, inter alia, în lipsa de respect faţă de sacrificiile directe sau indirecte făcute în numele luptei cu nazismul în perioada celui de-al doilea război mondial, recunoscut la nivel mondial drept organizaţie criminală.

Colegiul, ţinând cont de ineficienţa măsurilor de constrângere aplicate în privinţa recurenţilor în ce priveşte propagarea simbolicii similare până la confundare cu simbolica nazistă, manifestate în sancţionarea recurenţilor Asociaţia Obştească „Falun Dafa” la 29.09.2008 cu refuzul Ministerului Justiţiei de a înregistra statutul asociaţiei obşteşti, urmat de folosirea de către recurenţi a unor tertipuri juridice în vederea obţinerii înregistrării statutului unei Asociaţii Obşteşti activitatea căreia cade sub incidenţa noţiunii de activitate extremistă, având drept consecinţă încălcarea drepturilor persoanelor vulnerabile la simbolica nazistă, conchide că măsura utilizată în vederea realizării scopului legal de protecţie a drepturilor intimatei este justificată în circumstanţele speţei.

Or, numărul persoanelor, precum şi consecinţele restrângerii dreptului la asociere a recurenţilor prin dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong 8 „Falun Gong Moldova”, în raport cu persoanele afectate sau care pot fi afectate prin acţiunile de propagare a simbolicii similare până la confundare cu simbolica nazistă, reţinând contextul istoric în care urmează a fi examinat impactul acţiunilor recurenţilor, precum şi obligaţia morală a autorităţilor de a manifesta respect faţă sacrificiile istorice a societăţii în lupta cu nazismul, determină instanţa de a menţine concluzia instanţei de apel, conform căreia, în speţă, scopul urmărit devansează atingerea adusă dreptului recuţilor la libertatea de asociere.

Mai reţine Colegiu că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, „se consideră inacceptabilă imixtiunea organelor de stat şi a persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea asociaţilor obşteşti, exceptând cazurile prevăzute de lege” (HCC nr.28-a din 21.02.1996). Prin urmare, Colegiu conchide că în lipsa unei prevederi legale expres reglementate, instanţa de judecată nu este în drept de a interveni în activitatea asociaţiei obşteşti în vederea modificării modului de exercitare a dreptului la asociere, inclusiv, politicile statutare.

Or, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) al Legii nr. 837-XII, asociaţiile obşteşti îşi desfăşoară activitatea pe principiile liberului consimţământ, autonomiei, libertatea alegerii scopurilor, formelor şi metodelor de activitate, motiv din care Colegiul conchide că în speţă nu există o alternativă legală în ce priveşte dreptul de intervenţie a instanţei în modificarea formelor şi metodelor de activitate ale recurenţilor în sensul excluderii simbolicii „falun” din activitatea acestora. Reieşind din considerentele expuse, Colegiul conchide că cererea intimatei privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” este întemeiată.

Recurenţii Asociaţia Obşteştiască „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” în cererea de recurs au invocat că la examinarea cauzei în instanţa de fond le-au fost încălcat dreptul la apărare în sensul respectării procedurii de citare. În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (l) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă lege nu dispune altfel. Colegiul constată că la materialele cauzei sunt anexate avizele de recepţie a corespondenţei judiciare (f.d. 42-43), recepţia de către recurenţi, confirmată prin semnătura aplicată, fiind contestată şi în cererea de apel. Însă, în conformitate cu prevederile art. 118 şi art. 122 CPC, autenticitatea înscrisului urmează a fi justificată în modul stabilit de lege.

Astfel, Colegiul reţinând omiterea de către recurenţi a executării sarcinii probaţiunii în modul stabilit de lege, respinge acuzaţiile recurenţilor Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” privind încălcarea dreptului la apărare ca fiind neîntemeiate. În conformitate cu prevederile art. 67 CPC, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul intervenţiei, menţionând cărei părţi se va alătura.

Copia de pe cerere se înmânează ambelor părţi. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei. 9 Recurenţii în cererea de recurs au invocat că instanţa de judecată pentru soluţionarea justă, corectă şi nepărtinitoare a cauzei urma în mod obligatoriu să atragă în proces Primăria mun. Chişinău şi Ministerul Justiţiei, organe care le-au înregistrat, ce urmau să se expună asupra corespunderii activităţii asociaţilor scopurilor statutare şi, respectiv, legislaţiei în vigoare. În acest sens, Colegiul reţine că în conformitate cu prevederile art. 67 CPC, recurenţilor le revine sarcina justificării întrunirii de către Primăria mun.Chişinău şi Ministerul Justiţiei a condiţiilor stabilite de lege în vederea admiterii în proces în calitate de intervenienţi accesorii - dacă hotărârea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile intervenienţilor faţă de una din părţi.

Or, în conformitate cu prevederile art. 2 CPC instanţa de judecată examinează cauzele civile în conformitate cu legislaţia procedurală civilă şi în acest sens nu este în drept de a exonera arbitrar partea de sarcina probaţiunii în modul stabilit de lege sau de a admite intervenţia în proces în alte temeiuri decât cele stabilite de lege, motiv din care argumentele recurenţilor invocate în susţinerea necesităţii atragerii în proces a Primăriei mun. Chişinău şi a Ministerului Justiţiei în calitate de intervenienţi accesorii, Colegiul le respinge ca fiind neîntemeiate. Colegiul reiterează că în speţă acţiunea înaintată de către intimata Asociaţia Obştească „Societatea protecţiei drepturilor invalizilor şi veteranilor - Echitate” reprezintă o modalitate de apărare a drepturilor membrilor săi, admisă de lege, împotriva încălcării drepturilor personale admise de apelanţi cu ocazia exercitării de către aceştia a dreptului la asociere contrar reglementărilor legale.

Or, membrii asociaţii reclamante care are drept scop declarat apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor săi, pretind deţinerea calităţii de victimă în raport cu acţiunile recurenţilor. În acest sens, conchide Colegiul că, inacţiunile autorităţile publice, a Primăriei mun. Chişinău sau a Ministerului Justiţiei privind apărarea ex oficio a drepturilor intimatei sau întreprinderea unor măsuri necesare şi suficiente pentru preîntâmpinarea sau contracararea acţiunilor de exercitare de către recurenţi a dreptului la asociere în detrimentul drepturilor şi libertăţilor persoanelor, în speţă a invalizilor de război, nu privează persoanele care se consideră lezate în drepturi în rezultatul exercitării de către recurenţi a dreptului la asociere, de a-şi apăra drepturile încălcate.

Or, în conformitate cu prevederile art. 5 CPC accesul liber la justiţie este garantat fiecărei persoane care se pretinde a fi lezată în drepturi, inclusiv în cazul în care obligaţia apărării dreptului lezat se include în sfera obligaţiei pozitive ale autorităţilor statului. Mai mult decât atât, Colegiul stabileşte că lipsa unor acţiuni preliminare de sesizare a încălcării dreptului în apărarea căruia a acţionat intimata nu poate fi reţinut de către instanţă în calitate de impediment a exercitării dreptului de acces la justiţie în lipsa unei prevederi legale în acest sens. Or, în conformitate cu prevederile art. 267 lit.a) CPC, cererea poate fi scoasă de pe rol doar în cazul nerespectării procedurii prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

Din considerente expuse, Colegiul respinge ca neîntemeiate argumentele invocate în cererea de recurs de către recurenţi privind lipsa sancţiunilor, sesizărilor, avertizărilor autorităţilor competente, a plângerilor adresate acestora de cetăţeni, 10 acţiunilor de protest sau antiprotest în privinţa activităţii recurenţilor, susceptibile de a justifica sesizarea de către intimat a instanţei de judecată. Recurenţii Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” în recurs au mai invocat că hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 20 ianuarie 2014 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014 nu sunt irevocabile, motiv din care nu pot fi puse la baza hotărârii judecătoreşti de dizolvare a recurenţilor.

În acest sens, Colegiul reiterează că hotărârile judecătoreşti devenite definitive şi executorii sunt obligatorii şi nu pot fi contestate în cadrul altui proces de judecată, inclusiv, în cadrul procesului privind dizolvarea Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”, căile de atac urmând a fi exercitate doar în condiţiile legii, art. 119 din Constituţie. Or, în conformitate cu prevederile art. 12 din Constituţie, este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive, motiv din care Colegiul conchide că instanţele de judecată nu sunt exceptate de la obligaţia constituţională de a respecta hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi, în acest sens, de a le neglija până vor deveni irevocabile.

În vederea dezbaterii argumentelor din recurs, Colegiul reţine ca justă şi concluzia instanţei de apel conform căreia, percepţia materialelor susceptibile de a fi calificate drept materiale cu caracter extremist, precum şi impactul unei asemenea percepţii în privinţa drepturilor şi libertăţilor persoanei şi sau interesului general al societăţii, urmează a fi examinat în fiecare caz aparte, reţinând condiţiile de ordin particular în care materialele pretinse a fi extremiste au fost propagate, particularităţile de ordin personal a potenţialelor subiecţi ai percepţiei precum şi iminenţa eventualului prejudiciu. În speţă, hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 februarie 2010 a fost emisă pe marginea cererii procurorului în interesul general, urmărindu-se scopul de profilaxie a activităţilor extremiste.

Or, la momentul înaintării sesizării procurorului, nu s-a invocat cauzarea de prejudicii. Per contrar, acţiunea intentată de intimata AO „Asociaţia pentru protecţia drepturilor invalizilor şi veteranilor - Echitate” este înaintată în scopul apărării drepturilor persoanelor care pretind a fi lezate în drepturi prin acţiunile recurenţilor, motiv din care aprecierile date de instanţa de judecată cu ocazia emiterii hotărârii din 17 februarie 2010, iminenţei eventualului prejudiciu sunt abstracte vizând interesul general în timp ce în cadrul procesului soluţionat prin hotărârea din 20 ianuarie 2014, aprecierile instanţei au fost făcute în concret stabilindu-se gravitatea impactului acţiunilor de propagare a simbolicii „falun” susceptibile a fi confundată cu simbolica nazistă în raport cu drepturile persoanelor concrete (care pretind deţinerea calităţii de victime) - veteranii celui de-al doilea război mondial membrii intimatei.

Mai mult decât atât, potrivit menţiunilor făcute de recurenţi în cererea de recurs, se constată existenţa unei contradicţii dintre constatările efectuate în cadrul emiterii hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 februarie 2010 şi constatările Curţii Supreme de Justiţie din 13 mai 2009 făcute anterior cu ocazia examinării unei speţe similare, motiv din care Colegiul, reţinînd rolul care-i revine Curţii Supreme de Justiţie în calitate de instanţă ierarhic superioară în privinţa asigurării uniformităţii practicii judiciare, art. l alin. (2) al Legii cu privire la Curtea 11 Supremă de Justiţie, ajunge la concluzia că eventualele contradicţii dintre o hotărâre irevocabilă şi decizia Curţii Supreme de Justiţie urmează a fi soluţionate în favoarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie.

Din considerentele expuse Colegiul respinge ca fiind neîntemeiate argumentele recurenţilor justificate prin prisma contradicţiilor dintre hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 17 februarie 2010 şi hotărârea din 20 ianuarie 2014. Colegiul, analizînd materialele la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluţia dată de către instanţa de apel este una legală şi întemeiată. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurenţi nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Asociaţia Obştească „Falun Dafa” şi Asociaţia Obştească „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia pentru protecţia drepturilor invalizilor şi veteranilor „Echitate” împotriva Asociaţiei Obşteşti „Falun Dafa” şi Asociaţiei Obşteşti „Asociaţia de Qigong „Falun Gong Moldova” privind dizolvarea asociaţiilor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Dumitru Mardari 12