- Dosarul nr.
- 2r-115/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 februarie 2015
- Părțile
- Federatia Sindicatelor dSindicons, Organizatia Sindicala a SA Monolit vs SA Monolit
- Pe scurt
- Restituirea cererii de apel
2r-115/15 — Cu privire la încasarea sumei
Dosarul nr.2r-115/15 prima instanţă: Gh. Mîțu instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna DECIZIE 11 februarie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Monolit”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcție „Sindicons” și Organizația Sindicală Primară de la „Monolit” Societate pe Acțiuni împotriva Societății pe Acțiuni „Monolit” cu privire la încasarea sumelor, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2014, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către Societatea pe Acțiuni „Monolit”, c o n s t a t ă: La 12 noiembrie 2013, Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcție „Sindicons” și Organizația Sindicală Primară de la „Monolit” Societate pe Acțiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Monolit” cu privire la încasarea sumelor.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chişinău din 02 iulie 2014, a fost admisă integral acţiunea. S-a încasat din contul Societății pe Acțiuni „Monolit” în beneficiul Organizației sindicale primare de la „Monolit” societate pe acțiuni datoria pentru cotizațiile sindicale în mărime de 97 073,85 lei. S-a încasat de la Societatea pe Acțiuni „Monolit” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2 912,22 lei (f.d.60, 62-63). La 31 iulie 2014, Societatea pe Acțiuni „Monolit” a declarat apel. Totodată s-au obligat să achite taxa de stat pentru depunerea cererii de apel pînă la prima ședință de judecată (f.d.66). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014, a fost respins demersul apelantului Societatea pe Acțiuni „Monolit” cu privire la amînarea plății taxei de stat.
Nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Societatea pe Acțiuni „Monolit”, fiindu-i acordat termen pentru achitarea taxei de stat în sumă de 2 184,16 lei și a apelului motivat, pînă la 25 octombrie 2014 ora 11-00 (f.d.70-72). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2014, a fost restituit apelul depus de către Societatea pe Acțiuni „Monolit”, din motiv că nu a lichidat neajunsurile stabilite de către instanța de judecată (f.d.81-84). 1 La 18 decembrie 2014, Societatea pe Acțiuni „Monolit” a depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii enunţate cu emiterea unei noi soluţii prin care să fie amînată achitarea taxei de stat pînă la prima ședință de judecată.
În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. La 19 noiembrie 2014, instanţa de apel a expediat în adresa participanţilor procesului copia încheierii contestate, iar cînd aceasta a fost recepționată de către Societatea pe Acțiuni „Monolit”, la materialele pricinii nu sunt date (f.d.85). Totodată, recurentul susține în cererea de recurs, că încheierea instanței de apel emise la 29 octombrie 2014 a recepționat-o la 04 decembrie 2014 (f.d.86). Or, conform art. 111 alin. (3) Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.
În urma celor constatate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul împotriva încheierii din 29 octombrie 2014 a fost declarat în termen, deoarece la materialele pricinii nu sunt alte date cînd încheierea contestată a fost recepționată de către recurent. Recurentul, Societatea pe Acțiuni „Monolit” în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel prin obligarea achitării taxei de stat, i-a îngrădit accesul la justiţie. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat împotriva încheierii din 29 octombrie 2014 neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din actele pricinii s-a stabilit că, prin încheierea instanței de apel din 29 octombrie 2014 2014 a fost restituit cererea de apel depusă de către Societatea pe Acțiuni „Monolit” din motivul că ultimul nu a îndeplinit indicațiile în termenul acordat de către instanța de judecată (f.d.81-84). În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documentele din dosar.
În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat. În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti.
Conform art. 3 alin. (1) lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanţelor judecătoreşti se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri 2 (plîngeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din suma contestată. În temeiul art. 368 CPC, dacă cererea de apel este depusă fără plata taxei de stat instanţa dispune printr-o încheiere, să nu se de-a curs cererii acordând apelantului un termen pentru achitarea taxei de stat. Acest termen trebuie să fie rezonabil, obiectiv şi real, reieşind din circumstanţele concrete a pricinii, complexitatea pricinii, acţiunile ce urmează a fi efectuate de participant, suma ce urmează a fi achitată, posibilităţile persoanei de a achita suma ţinând cont de starea materială.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC instanţa de apel restituie cererea de apel dacă apelantul nu a achitat taxa de stat pentru depunerea cererii de apel. Raportând normele citate de la circumstanţele pricinii, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţei de apel, corecte şi întemeiate, rezultate din aprecierea justă a circumstanţelor pricinii şi aplicarea corectă a normelor de drept procesual. Astfel, s-a constatat că la depunerea cererii de apel nu a fost prezentată dovada care să ateste că Societatea pe Acțiuni „Monolit” ar fi achitat taxa de stat. Totodată, Societatea pe Acțiuni „Monolit” la depunerea cererii de apel, s-a obligat că v-a achita taxa de stat pînă la prima ședință de judecată.
Mai mult ca atît Societatea pe Acțiuni „Monolit” a depus cerere de apel nemotivată, adică neinvocând esenţa sau temeiurile declarării apelului. Prin urmare, Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 01 octombrie 2014, a acordat termen apelantului pentru lichidarea neajunsurilor depistate (f.d.170-72), care a fost expediată în adresa ultimului și recepționată, la 17 octombrie 2014. Totodată, împreună cu încheierea enunțată, în adresa ultimului a fost expediată citația, prin care se atestă că Societatea pe Acțiuni „Monolit” a fost înștiințată despre faptul că la 29 octombrie 2014 ora 14-00, v-a avea loc ședința de judecată în ordine de apel 9f.d.73).
Prin urmare Societatea pe Acțiuni „Monolit” a cunoscut despre încheierea din 01 octombrie 2014 şi despre termenul acordat de către instanţa de judecată – 25 octombrie 2014. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 29 octombrie 2014 întemeiat a dispus restituirea cererii de apel depuse de Societatea pe Acțiuni „Monolit” din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat în cuantumul stabilit. Mai mult ca atît, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014 Societatea pe Acțiuni „Monolit” a fost obligat să prezinte cererea de apel motivată, solicitare care nu a fost executată de către ultimul.
Reieşind din cele expuse, instanţa de recurs conchide că, procedînd astfel, Curtea de Apel Chişinău nu a privat recurentul de dreptul privind accesul liber la justiţie, deoarece o atare îngrădire ar surveni doar în cazul în care solicitantul ar fi probat lipsa mijloacelor financiare. Astfel, argumentul recurentului că nu a cunoscut despre termenul acordat de către instanța de apel, prin care i s-a acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor, este declarativ. Or, conform art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.
3 Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În acest context, Colegiul respinge argumentele recurentului cu referire la faptul că prin restituirea cererii de apel i-a fost îngrădit accesul la justiţie, deoarece aceste afirmaţii vin în contradicţie cu constatările expuse şi sunt lipsite de suport legal. Luînd în consideraţie cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Monolit” . Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcție „Sindicons” și Organizația Sindicală Primară de la „Monolit” Societate pe Acțiuni împotriva Societății pe Acțiuni „Monolit” cu privire la încasarea sumelor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4