Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
3ra-78/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
4 februarie 2015
Părțile
SRL Balti-Gaz vs Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
Pe scurt
Consultaţia specialistului, cercetarea probelor

3ra-78/15 — Privind contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-78/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani – S. Papuha Instanţa de apel: CA Chişinău - N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă DECIZIE 04 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul, declarat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Bălţi - Gaz” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 02 decembrie 2013, CONSTATĂ : La 06 iunie 2013 SRL „Bălţi - Gaz” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind contestarea deciziei de aplicare a sancţiunii fiscale. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că Direcţia Generală a Marilor Contribuabili a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a adoptat decizia nr. 196 din 19 aprilie 2013 privind sancţionarea agentului economic ca urmare a actului de control nr. 1-625969 din 20 martie 2013 prin care s-a stability neînregistrararea în termen a 71 facturi fiscal.

SRL „Bălţi - Gaz”, consdierînd decizia neîntemeiată a menţionat că potrivit prevederilor art. 118 alin. (11) Cod Fiscal a înregistrat facturile fiscale emise la 31 ianuarie 2013 în Registrul general electronic al facturilor fiscale la 11 februarie 2013 1 prin metoda formării şi semnării documentului, însă din cauza problemelor tehnice neidentificate facturile fiscale indicate au fost introduse în Registru cu 26 februarie 2013, formînd o perioada mai mare de 10 zile lucrătoare din momentul emiterii acestora. Reclamantul a indicat că la introducerea facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, emise la situaţia din 31 ianuarie 2013, în cîmpul „data creării documentului electronic” este indicată data 11 februarie 2013, adică în termenii indicaţi în art. 118 alin. (11) Cod Fiscal.

Astfel, se demonstrează lipsa eschivării intenţionate de la ulterioara înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general al facturilor fiscale. Reclamantul a solicitat Inspectoratului Fiscal Principal de Stat prin scrisoarea nr. 01-03/458 din 25 martie 2013, o explicaţie privitor la data înregistrării facturii fiscale nr. 3533381 din 31 ianuarie 2013 în Registrul general electronic al facturilor fiscale.

Din răspunsul nr. 26-08/2-12/1/2549 din 01 aprilie 2013 al Inspectorului Fiscal Principal de Stat rezultă că în urma analizei log-urilor de sistemă al Registrului general electronic al facturilor fiscale s-a constatat că factura fiscală FB 3533381 a fost creată în SIA „Registrul general electronic al facturilor fiscale” pe data de 11 februarie 2013, semnată pe data de 12 martie 2013, dar din cauza unor deficienţe tehnice recipisa de confirmare a înregistrării facturii a fost generată la data de 26 februarie 2013. Reclamantul consideră că prin scrisoarea nr. 01-03/458 din 25 martie 2013 se confirmă faptul că toate facturile fiscale în număr de 72 bucăţi (inclusiv şi factura fiscală FB nr. 3533381 din 31 ianuarie 2013), au intrat sub incidenţa situaţiei descrise.

Toate 72 facturi simultan, în mod unic, au fost create în cîmpul „data creării documentului electronic” cu data de 11 februarie 2013. Însă din considerentele tehnice neindentificate facturile indicate au fost înregistrate în Registru cu data de 26 februarie 2013, astfel formînd o perioada mai mare de 10 zile lucrătoare din ziua emiterii acestora. SRL „Bălţi - Gaz” a susţinut că s-a creat o situaţie care contravine pct. 3 art. 4 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, deoarece la restul întreprinderilor/antreprenori în afară de SA „Cet – Nord”, s-a creat o situaţie analogică, documentele au fost formate în Registrul general electronic al facturilor fiscale la 11 februarie 2013, dar acceptate din cauze tehnice la 26 februarie 2013. De către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu au fost luate în consideraţie, fiind divizate drepturile agenţilor economici după criterii necunoscute.

Astfel se recunoaşte cauza tehnică de depăşire a termenelor de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, stabilite prin art. 118 alin. (11) Cod Fiscal, rezultînd lipsa încălcării intenţionate a legislaţiei în vigoare şi aplicării neîntemeiate faţă de SRL „Bălţi - Gaz” a prevederilor art. 260 alin. (41) Cod Fiscal. Reclamantul a solicitat anularea deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 196 din 19 aprilie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 s-a admis acţiunea înaintată de SRL „Bălţi - Gaz”. S-a anulat decizia Inspectoratului 2 Fiscal Principal de Stat nr. 196 din 19 aprilie 2013 “asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de către SA “Bălţi – Gaz” (f.d.

39, 45 - 46). La 20 decembrie 2013 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 decembrie 2013, cu pronunţarea unei hotărîri de respingere a acţiunii (f.d. 43 – 44, 54 - 56). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 decembrie 2013. Instanţa de apel a invocat că prima instană a elucidat pe deplin toate circumstanţele pricinii, a apreciat obiectiv probele administrate la dosar, iar în acţiunile SRL „Bălţi - Gaz” lipseşte acţiunea de comitere a încălcării fiscale prevăzute de art. 1181 Cod Fiscal.

În opinia instanţei de apel recipisele privind înregistrarea facturilor în Registrul general electronic al facturilor fiscale au fost generate cu întîrziere din vina ÎS „Fiscservinform”. Prin urmare SRL „Bălţi - Gaz” nu a săvîrşit o încălcare fiscală sub formă de neachitare în termen a TVA, încălcare care ar fi atras calcularea de penalităţi, or SRL „Bălţi - Gaz” a achitat TVA în termenul stabilit – în termen de o lună după emiterea facturii fiscale, nu a admis restanţe, evaziuni, nedeclarări etc. (f.d. 91 - 99). La 24 noiembrie 2014 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a înaintat cerere de recurs împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 decembrie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea integral.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că cu decizia recurată este neîntemeiată, fiind adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au apreciat eronat normele dreptului material, iar la baza adoptării hotărîrilor nu au stat careva norme legale, care ar permite anularea deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 24 septembrie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 06 octombrie 2014, cererea de recurs a fost depusă la 24 noiembrie 2014, fiind depusă în termen.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 24 septembrie 2014 a respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 02 decembrie 2013. 3 În motivarea deciziei Curtea de Apel Chişinău a invocat că prima instană a elucidat pe deplin toate circumstanţele pricinii, a apreciat obiectiv probele administrate la dosar, iar în acţiunile SRL „Bălţi - Gaz” lipseşte acţiunea de comitere a încălcării fiscale prevăzute de art. 1181 Cod Fiscal. În opinia instanţei de apel recipisele privind înregistrarea facturilor în Registrul general electronic al facturilor fiscale au fost generate cu întîrziere din vina ÎS „Fiscservinform”. Prin urmare SRL „Bălţi - Gaz” nu a săvîrşit o încălcare fiscală sub formă de neachitare în termen a TVA, încălcare care ar fi atras calcularea de penalităţi, or SRL „Bălţi - Gaz” a achitat TVA în termenul stabilit – în termen de o lună după emiterea facturii fiscale, nu a admis restanţe, evaziuni, nedeclarări etc.. Concluzia respectivă este considerată de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit prematură bazată pe presupuneri.

La examinarea cauzei instanţa de judecată urma să solicite de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat istoria acţiunilor pentru toate facturile emise la data de 31 ianuarie 2013, în scopul stabilirii datei creării documentelor şi înregistrării în Registrul general electronic al facturilor fiscale.

La materialele cauzei este anexat răspunsul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 26-08/2-12/1/2549 din 01 aprilie 2013, conform căruia SRL “Bălţi – Gaz” a fost informat despre motivul înregistrării cu întîrziere numai la o singură factură fiscală, seria FB nr. 3533381 cu menţiunea că factura fiscală a fost înregistrată la 12 februarie 2013, însă din cauza unor deficienţe tehnice recipisa de confirmare a fost generată la 26 februarie 2013. Instanţa de apel nu a verificat inclusiv prin audierea autorului scrisorii cît şi a reprezentantului ÎS „Fiscservinform”, care sînt deficienţile tehnice, cînd au apărut, din a cui vină şi din ce motiv nu au fost înlăturate pînă la 26 feburarie 2013. Conform informaţiei din Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) scrisorii nr. 26/1-03/1149 din 13 iunie 2014 (f.d.

78 – 81) facturile fiscale în număr de 72 au fost eliberate de către agentul economic la 31 ianuarie 2013 şi tot de agentul economic au fost înregistrate cu întîrziere la 26 februarie 2013. Această informaţie nu a fost verificată şi apreciată de către instanţa de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că în materialele cauzei se conţin înscrisuri cu conţinut contradictoriu. În sensul dat, instanţa de recurs opinează în favoarea necesităţii studierii suplimentare a documentelor anexate la materialele cauzei, în scopul concretizării depoziţiilor părţilor şi pentru a elimina orice dubii la interpretarea declaraţiilor lor.

În conformitate cu pct. 5 din Instrucţiunea privind modul de înregistrare a facturilor fiscal în RGEFF, aprobată prin ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 446 din 21 iunie 2012, factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în RGEFF în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării, care se calculează, începînd cu ziua lucrătoare următoare celei în care a fost eliberată factura fiscală. Termenul expiră la ora 24-00 a ultimei zile. Iar momentul înregistrării facturii fiscale în Registru se consideră momentul acceptării acesteia în Registru. 4 În acest sens în cazul necesităţii instanţa de apel urmează să propună părţilor de a invita în şedinţa de judecată un specialist de la ÎS “Fiscservinform”, răspunzător pentru înregistrarea facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF), pentru a da explicaţii cu privire la modalitatea de eliberare, înregistrare, acceptare şi arhivarea facturilor fiscale.

Instanţa de recurs menţionează că invitarea în şedinţa de judecată a unui specialist de la ÎS “Fiscservinform” va clarifica situaţia creată, deoarece Registrul general electronic al facturilor fiscale asigură înregistrarea, anularea şi vizualizarea datelor facturilor fiscale din Registrul general electronic al facturilor fiscale eliberate de către subiecţii impunerii de TVA, care sînt deserviţi de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, de Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, de Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Bălţi şi de Direcţia administrării fiscale Comrat din cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat pe unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. De altfel spus, Registrul serveşte drept suport electronic eficient pentru furnizori la introducerea datelor din facturile fiscale conform obligaţiilor prevăzute în articolul 1181 din Codul fiscal al RM.

Conform art. 230 alin. (1) şi (3) CPC la cercetarea înscrisurilor sau a probelor materiale, la audierea şi vizionarea înregistrărilor audio-video, la dispunerea unei expertize, la audierea martorilor, la adoptarea de măsuri privind asigurarea probelor, precum şi în probleme de drept litigios, instanţa judecătorească, printr-o încheiere, poate atrage, din oficiu sau la cererea oricărui participant la proces, specialişti în domeniul respectiv pentru consultaţii, explicaţii şi ajutor tehnic (la fotografieri, la elaborare de planuri şi scheme, la selectare de probe (modele) pentru expertiză, la evaluare de bunuri etc.). Specialistul dă în judecată explicaţii scrise sau orale, în funcţie de cunoştinţele profesionale şi de genul activităţii sale, fără a efectua investigaţii speciale.

Pornind de la conţinutul art. 373 CPC instanţa de apel este împuternicită cu competenţa în vederea soluţionării acestor chestiuni. În aşa împrejurări, instanţa trebuie să dee apreciere tuturor probelor din dosar şi argumentelor invocate de părţile aflate în litigiu, inclusiv să verifice modul în care a fost eliberată scrisoarea (f.d. 11), care în esenţă este contradictorie cu altă scrisoare (f.d. 78). În aceste condiţii adoptarea unui act în strictă conformitate cu prevederile legii impune necesitatea de a examina momentele primordiale ale cauzei. În acest sens, la rejudecarea cauzei instanţa urmează să stabiliască, prin ce se confirmă generarea cu întîrziere a recipiselor, de asemenea de dat apreciere răspunsului ÎS “Fiscservinform” de prelucrare a documentelor, din care rezultă că recipisa a generat la data prezentării facturilor fiscale de către agentul economic.

Astfel, în cursul examinării litigiului urmează a se da apreciere şi altor circumstanţe ale pricinii în partea ce ţine de fondul cauzei, în măsura în care ele sînt confirmate prin probe justificate şi relevante pentru soluţionarea corectă a litigiului obiectul căruia este reglementat prin dispoziţiile normelor de drept material conţinute în Capitolul XI titlu III CC. 5 În acest context, Colegiul conchide că urmează a se ţine cont de prevederile art. 118 alin. (1) CPC, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Instanţa va ţine cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor, care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus părţilor să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.

La rejudecarea pricinii, instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate mai sus, să creeze condiţii obiective şi egale părţilor pentru realizarea şi exercitarea drepturilor sale procedurale şi în dependenţă de probele pertinente administrate, rejudecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată şi legală. Lacunele indicate mai sus nu pot fi corectate la judecarea recursului, fapt pentru care recursul urmează a fi admis, decizia instanţei de apel – casată, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel, cu respectarea principiilor ce guvernează litigiul în cauză. Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Bălţi - Gaz” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat privind contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Elena Covalenco Dumitru Mardari Maria Ghervas 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.