3rh-1/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Gavriliţa dosarul nr. 3rh-1/15 (Curtea de Apel Chișinău) instanţa de recurs: V. Clevadî, T. Chişca – Doneva, Iu. Sîrcu (Curtea Supremă de Justiție) ÎNCHEIERE 04 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Galina Stratulat Iuliana Oprea, Ion Druţă examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Eurostar Co”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Eurostar Co” împotriva Primăriei mun.

Chişinău şi Consiliului mun. Chişinău, intervenient accesoriu Societatea pe acţiuni „Aviatehnologie”, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 martie 2011 prin care recursurile declarate de către Societatea pe acţiuni „Aviatehnologie”, Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău au fost respinse şi menţinută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 09 noiembrie 2010, c o n s t a t ă La 30 aprilie 2010 SA „Eurostar Co” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în baza deciziei Primăriei mun.

Chişinău nr. 11/14-59 din 06 mai 1999 i s-a transmis în arendă, pe termen de 25 ani, un teren cu suprafaţa de 0,41 ha, situat pe str. Burebista, 110A, mun. Chişinău în scopul proiectării şi construcţiei unui centru de deservire tehnică a automobilelor cu piaţă de comercializare a pieselor auto. Conform certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construcţie, întreprinderea a construit şi a dat în exploatare un centru modern de deservire tehnică a automobilelor cu 106 gherete de comercializare a pieselor auto, uleiuri tehnice şi accesorii, fapt care se confirmă prin procesele-verbale de recepţie finală, această construcţie fiind înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial ca obiect de proprietate privată.

În anul 2003, în urma depunerii cererii pentru privatizarea terenului aferent imobilului construit, SA „Eurostar Co” a obţinut de la Departamentul privatizării acordul la procurarea lotului. Menţionează reclamanta că, ulterior, sub pretextul că Departamentul privatizării s-a reformat şi şi-a schimbat denumirea, SA „Eurostar Co” a fost impus să depună din nou setul de documente pentru privatizarea lotului. Fiind depuse repetat documentele necesare, inclusiv acordul SA „Aviatehnologie”, Primăria mun. Chişinău pînă în prezent nu a soluţionat chestiunea cu privire la privatizare. La 12 martie 2010 reclamanta a depus cerere prealabilă, prin care a cerut Primăriei mun. Chişinău să transmită în proprietate prin vînzare-cumpărare la preţ normativ terenul aferent construcţiei private din str. Burebista, 110A, mun.

Chişinău, însă prin scrisoarea nr. 06-111/1533 din 31 martie 2010 cererea prealabilă a fost respinsă din motivul că terenul urmează a fi vîndut la licitaţie şi că lipseşte acordul SA „Aviatehnologie” la privatizarea terenului. Consideră reclamanta, refuzul Primăriei mun. Chişinău de a transmite în proprietate privată prin vînzare-cumpărare la preţ normativ terenul aferent construcţiei ce-i aparţine cu drept de proprietate, ilegal şi neîntemeiat, deoarece pe terenul în litigiu s-a edificat o construcţie capitală, pe care a înregistrat-o la Oficiul Cadastral Teritorial cu drept de proprietate privată, în legătură cu ce argumentele pîrîtului cu privire la vinderea terenului la licitaţie nu sunt consistente, dat fiind faptul, că la licitaţie se scot terenurile libere şi nicidecum terenurile aferente construcţiilor.

Iar faptul că construcţia se află parţial pe o porţiune de teren deţinută anterior de SA „Aviatehnologie”, de asemenea nu este relevant, deoarece SA „Aviatehnologie” conform scrisorii de acord nr. 1/173 din 25 septembrie 2006 a renunţat la porţiunea sa de teren, cu atît mai mult că în tot acest răstimp a agreat situaţia cînd era efectuată construcţia şi nu a cerut stoparea ei. În cadrul examinării pricinii reclamanta şi-a concretizat pretenţiile, solicitînd recunoaşterea ilegalităţii refuzului Primăriei mun. Chişinău de a le transmite în proprietate prin vînzare-cumpărare terenul aferent construcţiilor private de pe adresa mun. Chişinău, str. Burebista. 110A, obligarea Consiliului mun. Chişinău să emită decizie cu privire la vînzarea-cumpărarea terenului aferent construcţiei private din str. Burebista, 110A, mun.

Chişinău acordat prin decizia nr. 11/14-59 din 06 mai 1999, cît şi a terenului cedat de către SA „Aviatehnologie” prin scrisoarea nr. 1/173 fin 25 septembrie 2006, obligarea Primăriei mun. Chişinău de a schimba liniile roşii între terenurile SRL „Eurostar Co” şi SA „Aviatehnologie” conform scrisorii de acord nr. 1/173 din 25 septembrie 2006 şi schemei anexate, obligarea Primăriei mun. Chişinău să permită SRL „Eurostar Co” să-şi privatizeze terenul aferent la preţul normativ al pămîntului din data depunerii cererii de privatizare a terenului aferent. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 octombrie 2010 a fost introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu SA „Aviatehnologie”.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 09 noiembrie 2010, acţiunea a fost admisă parţial, fiind declarat ilegal refuzul Primăriei mun. Chişinău de a permite vînzarea-cumpărarea de către SRL „Eurostar Co” a terenului aferent construcţiilor private din str. Burebista, 110A, mun. Chişinău. S-a obligat Consiliul mun. Chişinău să emită o decizie cu privire la vînzarea-cumpărarea terenului aferent construcţiilor private din str. Burebista, 110A, mun. Chişinău SRL „Eurostar Co” cu suprafaţa de 0,43 ha şi a terenului suplimentar cu suprafaţa de 0,052 ha, la preţul normativ. S-a obligat Primăria mun. Chişinău să schimbe liniile roşii dintre terenul întreprinderii 2 SA „Aviatehnologie” şi SRL „Eurostar Co” conform scrisorii de acord nr. 1/173 din 25 septembrie 2006 şi schemei anexate.

În partea ce ţine de obligarea Primăriei mun. Chişinău să permită SRL „Eurostar Co” privatizarea terenului aferent la preţul calculat conform prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul adresării cu cerere de privatizare a terenului aferent, adică în anul 2003, pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 martie 2011 recursurile declarate de către SA „Aviatehnologie”, Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău au fost respinse şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 iunie 2012 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către SRL „Eurostar Co” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 martie 2011. La 20 octombrie 2014 SRL „Eurostar Co” a depus repetat cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 martie 2011. Revizuenta SRL „Eurostar Co” în motivarea cererii de revizuire, invocînd prevederile art. 449 CPC, art. 6 (dreptul la un proces echitabil) şi art. 14 (interzicerea discriminării) ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, a indicat că practica judiciară a Curţii Supreme de Justiţie pe cazuri similare este contrară soluţiei dată în prezenta pricină.

În opinia revizuientei, faptul că Curtea Supremă de Justiţie și Curtea de Apel Chișinău au dat câştig de cauză altor agenţi economici în situaţii similare, constituie o discriminare faţă de sine, deoarece concluzia la care instanțele judecătorești au ajuns în cauza sa este în contradicţie cu soluţiile anterioare, în baza cărora dânsa s-ar fi aşteptat că va avea câştig de cauză. Consideră că Curtea de Apel Chișinău în mod ilegal a respins pretenția cu privire la obligarea Primăriei de a permite privatizarea terenului aferent la preţul calculat conform prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul adresării cu cerere de privatizare a terenului aferent (adică în anul 2003), iar Curtea Supremă de Justiție nu a remediat ilegalitatea respectivă.

Pretinde că la cazul prezentei spețe, sunt aplicabile principiile degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Beian c. României (hotărârea din 06 decembrie 2007), și anume diferențierea de tratament a justițiabilului în raport cu alte persoane aflate în situație similară cu a sa, cărora li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de prevederile aceleiași legi, este discriminatorie și contrară art. 6 și art. 14 din Convenția Europeană. Cere revizuenta SRL „Eurostar Co” admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretenției SRL „Eurostar Co” cu privire la obligarea Primăriei mun. Chişinău să permită privatizarea terenului aferent la preţul calculat conform prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul adresării cu cerere de privatizare a terenului aferent, și rejudecarea pricinii în această parte.

La 14 noiembrie 2014 2014 în adresa Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și SA „Aviatehnologie” au fost expediate spre cunoştinţă copiile cererii de revizuire a SRL „Eurostar Co” cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. Nu au fost depuse referințe la respectiva cerere de revizuire. Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii 3 Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În conformitate cu art. 451 alin. (4) CPC, nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleaşi temeiuri. Conform art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale îndreptate împotriva sa.

Iar potrivit art. 14 din aceeași Convenție, exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte 4 opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Verificînd temeinicia motivului de revizuire raportat la art. 449 CPC, art. 6 şi art. 14 ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că acesta nu este concludent şi rezidă în interpretarea greşită a prevederilor normelor de drept enunţate.

Or, faptul că Curtea Supremă de Justiţie a dat cîştig de cauză altor agenţi economici în situaţii similare, constatînd ilegalitatea acţiunilor Primăriei mun. Chişinău de a nu permite acestora în privatizarea terenului aferent la preţul calculat conform prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul depunerii cererii de privatizare, nu poate fi reţinut drept temei de revizuire în prezenta pricină, în condiţiile în care Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 02 martie 2011, a cărei revizuire se cere, s-a expus asupra recursurilor declarate de către SA „Aviatehnologie”, Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău, iar revizuenta SRL „Eurostar Co” nu a contestat cu recurs hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 09 noiembrie 2010 în partea ce ține de respingerea pretenției cu privire la obligarea Primăriei mun.

Chişinău să permită privatizarea terenului aferent la preţul calculat conform prevederilor legislaţiei în vigoare la momentul depunerii cererii de privatizare. Astfel, soluţia instanţei de recurs privind respingerea recursurilor SA „Aviatehnologie”, Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului mun. Chişinău nicidecum nu poate să-i afecteze drepturile şi interesele revizuentei SRL „Eurostar Co”, inclusiv dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 02 martie 2011 a cărei revizuire se cere, de asemenea, nu se încalcă nici garanţiile prevăzute de art. 14 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Iar argumentul revizuentei precum că instanţa de recurs la emiterea deciziei din 02 martie 2011 a tratat-o discriminatoriu în raport cu alte persoane aflate în situații similare, este neîntemeiat și care nu poate fi reţinut. Revizuenta SRL „Eurostar Co” neexercitându-și dreptul de atac împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2010, în mod deliberat și conștient s-a conformat cu soluția dată de către prima instanță, iar instanța ierarhic superioară, la caz Curtea Supremă de Justiție, este în imposibilitate să se pronunțe asupra legalității actului judecătoresc în partea în care acesta nu a fost atacat la timpul corespunzător de către SRL „Eurostar Co”.

Mai mult decât atât, argumentele revizuentei cu referire la art. 449 CPC, art. 6 și art. 14 CEDO sunt similare cu cele invocate în cererea de revizuire anterioară, respinsă ca fiind inadmisibilă prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 iunie 2012. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia 5 Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererii de revizuire depuse de SRL „Eurostar Co”, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Popov (2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, definitivă din 06 martie 2006. Având în vedere că motivele invocate de către revizuentă sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către SRL „Eurostar Co” ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 6 d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Eurostar Co” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 02 martie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Eurostar Co” împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului mun. Chişinău, intervenient accesoriu Societatea pe acţiuni „Aviatehnologie”, cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 7