2ra-193/15 — Încasarea sumei, dobânzii şi penalităţii de întârziere

prima instanță: A. Catană dosarul nr. 2ra-193/15 instanța de apel: S. Caitaz, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 28 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Ala Cobăneanu examinând recursului declarat de Banca Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni împotriva lui Marcu Chistruga cu privire la încasarea sumei, dobânzii şi penalităţii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Banca Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 10 februarie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă constată: La 17 decembrie 2012 BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcu Chistruga cu privire la încasarea sumei, dobânzii şi penalităţii de întârziere. În motivarea acţiunii a indicat că în baza contractului de credit nr. 935 din 24 iulie 2003, pârâtul a obţinut un credit în mărime de 350 000 lei pe un termen de până la 24 iulie 2004 şi în scopul asigurării executării obligaţiunilor contractului de credit, a fost încheiat între aceleaşi părţi contractul de ipotecă cu nr. 6052 din 24 iulie 2003, fiind gajat imobilul din str. Dragomirna, 2, or. Codru, mun. Chişinău.

Menţionează că dat fiind faptul că debitorul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale privind achitarea corpului creditului, precum şi a dobânzilor aferente, banca s-a adresat în instanţa de judecată şi ca urmare, la 26 aprilie 2004 sub nr. 2PO- 11/04, a emis ordonanţa, iar bunul imobil gajat a fost transmis băncii pentru vânzare. La 22 decembrie 2005 imobilul ipotecat a fost vândut lui D. Gaidău. Afirmă că nefiind de acord cu contractul de vânzare-cumpărare a casei gajate din str. Dragomirna, 2, or. Codru, mun. Chişinău, Marcu Chistruga a înaintat acţiune în judecată cu privire la anularea acestui contract şi prin hotărârea Judecătoriei Centru 1 mun. Chişinău din 23 mai 2007 a fost admisă acţiunea, hotărâre care a rămas ulterior irevocabilă.

Susţine că la 16 decembrie 2009 prin decizia Curţii de Apel Chişinău a fost anulată ordonanţa Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 aprilie 2004, băncii fiindu-i explicat dreptul de adresare întru încasarea datoriilor contractuale în procedură contencioasă. Relatează că pârâtul în nenumărate rânduri a susţinut că este de acord să restituie suma restantă, în acest sens a depus şi acţiunea cu privire la obligarea băncii de a accepta suma restantă. Ulterior, prin cererea din 26 noiembrie 2012 pârâtul a renunţat la acţiune, dorind să soluţioneze conflictul pe cale amiabilă, dar până la moment datoria restantă la credit nu a fost achitată. Indică că în cazul în care Marcu Chistruga ar fi avut intenţia de a achita datoria faţă de bancă, atunci în conformitate cu prevederile art. 645 din Codul civil urma să consemneze această sumă.

După consemnare, debitorul urma să informeze imediat creditorul despre faptul dat, însă, pârâtul nu a urmat cadrul legal menţionat şi deci datoria la credit precum şi dobânda aferentă nu a fost achitată. Menţionează că conform pct. 5.4 din contractul de credit nr. 935 din 24 iulie 2003, în cazul neonorării de către debitor a condiţiilor contractuale, Banca este în drept să rezilieze unilateral acest contract. Totodată Banca trebuie să informeze prin notificare despre intenţia de executare înainte de termen a contractului, iar debitorul este obligat în termen de 15 zile din momentul primirii notificării să stingă sumele restante. Pct. 6.2 din acelaşi contract stabileşte că în cazul în care contractul de credit va fi reziliat în baza pct. 5.4 din contract, iar debitorul dacă nu va achita sumele restante, atunci acesta va achita băncii 0,5 % din suma rămasă pentru fiecare zi de întârziere.

Afirmă că la 05 martie 2004 Marcu Chistruga a fost notificat despre faptul că banca a reziliat unilateral contractul de credit şi că el urmează să achite restanţa la credit în sumă de 272 200,00 lei, precum şi dobânzile sporite în sumă de 6442,23 lei, însă debitorul nu a achitat nimic din datoria faţă de bancă. Invocă că datoria lui Marcu Chistruga compusă din restanţa la credit şi a dobânzii sporite constituie 278 642,23 lei, iar penalitatea constituie 250 777,80 lei. În temeiul prevederilor art. 572, 645, 647 Cod civil solicită încasarea de la Marcu Chistruga în beneficiul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a restanţei la credit în sumă de 272 200,00 lei, dobânzile sporite în sumă de 6442,23 lei, penalităţii în sumă de 250 777,80 lei, iar în total 529 420,03 lei, încasarea taxei de stat achitate la depunerea acţiunii în sumă de 15882,60 lei, precum şi cheltuielile legate de achitarea onorariului avocatului.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 februarie 2014 a fost respinsă acţiunea ca fiind tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014 cererea de apel depusă de către reprezentantul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA – avocatul Iana Talmaci a fost respinsă şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 decembrie 2014 BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

2 În motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătoreşti, considerând că incorect au considerat că termenul de prescripţie a început să curgă din data care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare a bunului gajat, deoarece acea hotărâre a desfăcut contractul de înstrăinare, adică obiect al acelui litigiu a constituit anularea actului juridic şi nu al transmiterii bunului gajat pentru realizare. Remarcă că până la 16 decembrie 2009 ordonanţa judecătorească nr. 2po-11/04 din 26 aprilie 2004 era legală şi în vigoare.

Consideră că termenul de prescripţie în speţă a început să curgă nu din data când a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului ipotecat, ci din data când a fost anulată ordonanţa - adică din data de 16 decembrie 2009. Menţionează că acţiunea privind încasarea restanţelor la contractul de credit, a dobânzii şi a penalităţii a fost depusă practic la expirarea termenului de acţiune - la data de 14 decembrie 2012 prin intermediul oficiului poştal. În Judecătoria Centru mun. Chişinău acţiunea a fost primită la data de 17 decembrie 2012 din motiv că 14 decembrie era o zi de vineri, iar 17 decembrie a fost ziua de luni. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a depus cererea de recurs în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din sensul prevederilor art. 432 alin. (5) CPC rezultă că încălcarea esenţială a normelor de drept procedural se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art. 389 alin. (1) CPC după încheierea dezbaterilor şi susţinerilor orale, completul de judecată se retrage în camera de deliberare pentru adoptarea deciziei. Iar alin. (2) al aceluiaşi articol stipulează că în urma deliberării, completul de judecată pronunţă dispozitivul deciziei. Dispozitivul deciziei trebuie semnat de toţi judecătorii completului de judecată şi anexat la dosar.

La caz, se stabileşte că contrar prevederilor enunţate, dispozitivul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014 nu a fost semnat de toţi judecătorii care au participat la deliberare, acesta fiind semnat doar de 2 judecători ai completului şi anume de Anatolie Doga şi Ala Nogai, pe când de către preşedintele şedinţei - Svetlana Caitaz dispozitivul nu a fost semnat (f. d. 113). Astfel fiind, în speţă se constată o încălcare evidentă a normelor de drept procedural la judecarea cauzei în instanţa de apel, fapt ce impune admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanţei de apel cu remiterea pricinii spre judecare în instanţa de apel. 3 În conformitate cu art. 389, art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de Banca Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni împotriva lui Marcu Chistruga cu privire la încasarea sumei, dobânzii şi penalităţii de întârziere, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Ala Cobăneanu 4