2ra-241/15 — Anularea hotărârilor

Prima instanţă: D. Şuşchevici. dosarul nr. 2ra-241/15 Instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Ion Şiman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Şiman împotriva Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Film”, Ministerului Culturii al Republicii Moldova cu privire declararea nulităţii hotărârilor şi proceselor-verbale ale Consiliului şi Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Film”, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul şi recursul declarate de către Ion Şiman şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 6 mai 2014 şi încheierea judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 8 septembrie 2014 c o n s t a t ă La 23 ianuarie 2014, reclamantul, Ion Şiman a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Film”,

Ministerului Culturii al Republicii Moldova cu privire declararea nulităţii hotărârilor şi proceselor-verbale ale Consiliului şi Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii pe Acţiuni “Moldova-Film”, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru, apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 16 ianuarie 2006, a fost încheiat contractul individual de muncă între Ion Şiman şi S.A.“Moldova-Film” cu privire la executarea funcţiei de director general al S.A.“Moldova-Film”. Afirmă reclamantul că la 02 octombrie 2006 a fost reîncheiat contractul nominalizat între reclamant şi S.A.“Moldova-Film”.

Menţionează reclamantul că pe parcursul exercitării funcţiei de director general al S.A.“Moldova-Film” a fost concediat nemotivat de 4 ori. Prin punctul 2 al hotărârii Adunării Generale Extraordinare a S.A.“Moldova- Film” din 10 ianuarie 2014 s-a dispus concedierea lui Ion Şiman din funcţia de director general al S.A.“Moldova-Film”. Cere reclamantul declararea nulităţii hotărârilor şi proceselor-verbale ale Consiliului şi Adunării Generale a Acţionarilor S.A. “Moldova-Film”, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 33 937 lei pe lună, încasarea sumei de 1 132 lei pentru fiecare zi de lipsă forţată de la serviciu, apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 mai 2014 acţiunea a fost respinsă. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 septembrie 2014 cererea cu privire la emiterea hotărârii suplimentare a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 noiembrie 2014 a fost respins apelul şi recursul declarate de către Ion Şiman şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 mai 2014 precum şi încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 septembrie 2014. La 03 decembrie 2014, Ion Şiman, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ion Şiman, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel şi prima instanţă, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context,completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurentul Ion Şiman ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul recurentului Ion Şiman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru