3ra-40/15 — Contestarea actelor administrative

prima instanţă: D. Cristian dosarul nr. 3ra-40/15 instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vitalie Mărgineanu reprezentat de către avocatul Dumitru Pavel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vitalie Mărgineanu împotriva Primăriei oraşului Nisporeni şi Consiliului orăşenesc Nisporeni cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Primăria oraşului Nisporeni şi Consiliul orăşenesc Nisporeni, casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 06 mai 2014 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 23 august 2012, Vitalie Mărgineanu a depus o cerere de chemare împotriva Primăriei or.

Nisporeni şi Consiliului or. Nisporeni cu privire la contestarea în parte a actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului or.Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 i-a fost acordat dreptul de superficie a unui lot de pămînt cu suprafaţa de 0,10 ha pentru edificarea unei construcţii şi, anume, amenajarea unei parcări auto în or. Nisporeni. Menţionează că conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat de către OCT Nisporeni, terenul acordat cu dreptul de superficie este teren cu destinaţie pentru construcţii. Susţine că începând valorificarea efectivă a terenului, el a primit prescripţia Serviciului Ecologic, prin care a fost obligat să ridice un gard de-a lungul hotarului terenului, care coincide cu marginea unei rîpe.

Afirmă că la 25 mai 2011, Inspecţia de Stat în Construcţii a întocmit un proces-verbal, care a fost examinat în şedinţa de judecată şi prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 01 septembrie 2011 i-a fost aplicată o amendă în mărime de 100 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 2000 lei, fiind obligat să demoleze construcţia pe motiv că lipseşte autorizaţia de construire. Invocă că pentru a valorifica terenul, el a prezentat la Primăria or. Nisporeni actele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei de construire, însă i-a fost refuzată eliberarea acesteia pe motiv că în textul deciziei Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 a fost direct indicată sintagma „fără edificarea construcţiilor capitale”.

Mai invocă că la 21 octombrie 2011, el s-a adresat la Consiliul or. Nisporeni cu un demers, prin care a solicitat modificarea deciziei Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 prin excluderea sintagmei „fără edificarea construcţiilor capitale”, însă la 22 iunie 2012, demersul său a fost examinat şi i-a fost refuzat. Consideră că decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 în partea sintagmei „fără edificarea construcţiilor capitale” şi refuzul Consiliului or. Nisporeni din 22 iunie 2012 sunt ilegale. Prin urmare, solicită anularea deciziei Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 „Cu privire la acordarea dreptului de superficie cet.

Mărgineanu Vitalie” cu excluderea din textul acesteia a sintagmei „fără edificarea construcţiilor capitale” şi obligarea pârâţilor de a elibera certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire asupra lucrărilor de construcţie planificate pe terenul obţinut cu drept de superficie prin decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009. Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 03 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013 a fost admis apelul declarat de către Vitalie Mărgineanu, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina la rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată.

La 14 aprilie 2014, Vitalie Mărgineanu a depus o cerere de completare a pretenţiilor, solicitând anularea deciziei Consiliului or. Nisporeni nr. 9/31 din 19 decembrie 2013 „Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 „Cu privire la acordarea dreptului de superficie cet. Mărgineanu Vitalie”. Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 06 mai 2014 acţiunea a fost admisă parţial şi au fost anulate decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 „Cu privire la acordarea dreptului de superficie cet. Mărgineanu Vitalie” cu excluderea sintagmei „fără edificarea construcţiilor capitale” şi pct. 1 din decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 9/31 din 19 decembrie 2013 „Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului or.

Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 „Cu privire la acordarea dreptului de superficie cet. Mărgineanu Vitalie”. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 a fost admis apelul declarat de către Primăria or. Nisporeni şi Consiliul or. Nisporeni, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă. La 12 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Vitalie Mărgineanu reprezentat de către avocatul Dumitru Pavel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurentul Vitalie Mărgineanu reprezentat de către avocatul Dumitru Pavel, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată.

Menţionează că la 09 septembrie 2009, Consiliul or. Nisporeni a adoptat decizia nr. 6/29, prin a acordat lui Vitalie Mărgineanu dreptul de superficie a unui lot de pămînt cu suprafaţa de 0,10 ha, pentru amenajarea unei parcări auto, fără edificarea construcţiilor capitale, iar la 21 octombrie 2011, recurentul a depus o cerere la Consiliul or. Nisporeni, prin care a cerut modificarea deciziei nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 cu excluderea sintagmei „fără edificarea construcţiilor capitale”, respectînd procedura soluţionării prealabile a litigiului pe cale judiciară prevăzută de art. art. 25 şi 26 din Legea contenciosului administrativ. Susţine că prin decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 3/21 din 22 iunie 2012 cu privire la modificarea deciziei nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 „Cu privire la acordarea dreptului de superficie cet.

Mărgineanu Vitalie” s-a dispus de a remite proiectul de decizie în comisia de specialitate pentru a fi examinat suplimentar, astfel, recurentul nu a primit refuz la soluţionarea cererii sale, iar după primirea acestui răspuns, acesta a sesizat instanţa de contencios administrativ la august 2012, deci în termen. Afirmă că anterior, prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 03 decembrie 2012, pronunţată în această cauză, acţiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, însă această eroare a fost corectată prin decizia Curţii de Apel din 28 martie 2013, pronunţată în această cauză, prin care a fost admis apelul declarat de către Vitalie Mărgineanu, casată hotărârea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată, fiind reţinut că cererea de chemare în judecată a fost înaintată cu respectarea termenului legal.

Această decizie este irevocabilă şi nu mai poate fi în nici un fel modificată, or, ea a obţinut statutul lucrului judecat. Invocă că contrar soluţiei precedente, instanţa de apel din nou admite greşeala comisă în anul 2012 de prima instanţă, ignoră existenţa deciziei aceleaşi instanţe din 28 martie 2013 şi conchide eronat asupra omiterii termenului de prescripţie, fapt ce nu corespunde realităţii. Consideră că concluzia instanţei de apel asupra omiterii termenului de prescripţie este una eronată şi ilegală, fiind aplicată o lege care nu putea şi nici nu trebuia să fie aplicată în prezentul litigiu.

Mai invocă că actul administrativ subordonat legii stabileşte interdicţia de a fi edificate construcţii pe terenul atribuit în superficie, pe cînd art. 443 alin. (l) din Codul civil stabileşte că superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente. Menţionează că avînd în vedere că prin efectul legii este stabilit că valorificarea dreptului de superficie asupra terenului pe care nu este amplasată nici o construcţie presupune exclusiv dreptul real imobiliar de a folosi terenul în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, iar decizia Consiliului or.

Nisporeni nr. 6/26 din 09 septembrie 2009 interzice ridicarea unei construcţii, această decizie în partea acestei interziceri contravine legii, fapt ce just a fost apreciat de prima instanţă, dar totalmente ignorat de instanţa de apel. Astfel, instanţa de apel nu a aplicat o lege care era obligată să o aplice. Susţine că în contractul nr. 03 de acordare a dreptului de superficie a terenului public din domeniul privat încheiat la 16 februarie 2010, între primarul oraşului Nisporeni, Ion Gangan şi Vitalie Mărgineanu, la pct. 3, este specificat că proprietarul transmite, iar superficiarul ia în folosinţă cu drept de superficie terenul public din domeniul privat cu nr. cadastral 6001216326, cu suprafaţa de 0,10 ha, din str. Marii Adunări Naţionale f/n, cu adiacenţii 1-1 pămînt proprietate publică, denumit teren, fără a fi prevăzute careva interdicţii şi, anume, că superficiarul nu este în drept de a edifica construcţii capitale.

Or, recurentul, avînd în vedere prevederile Codului civil, cît şi cele ale contractului menţionat, avea ferma convingere că are şi va avea dreptul să construiască pe terenul cu destinaţia pentru construcţie, acordat în superficie, deoarece pe acest teren nu se poate de făcut alte lucrări decît cele de construcţie şi el nu ştia că îi este interzis acest drept. Afirmă că în această privinţă instanţa de apel a ignorat şi prevederile art.220 alin. alin. (l) şi (3) din Codul civil. Or, decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 în partea interzicerii edificării construcţiilor pe terenul acordat cu titlu de superficie contravine expres unor prevederi legale imperative, acestea fiind nule prin efectul legii.

Invocă că prima instanţă corect a concluzionat că, emiţînd decizia din 19 decembrie 2013, nu se invocă nici o prevedere legală sau vreo împrejurare de fapt, care îi permite Consiliului or. Nisporeni să anuleze dreptul de superficie atribuit recurentului pe o durată de 50 ani, lipsindu-l practic pe acesta de un bun, de care el avea o speranţă legitimă şi, prin urmare, prima instanţă corect a dispus anularea pct. l din decizia Consiliului or. Nisporeni nr. 9/31 din 19 decembrie 2013 „Cu privire la abrogarea deciziei Consiliului or. Nisporeni nr. 6/29 din 09 septembrie 2009 cu privire la acordarea dreptului de superficie cet. Mărgineanu Vitalie”. Prin referinţa depusă la 18 decembrie 2014 Primăria or.

Nisporeni a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vitalie Mărgineanu reprezentat de către avocatul Dumitru Pavel nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Vitalie Mărgineanu reprezentat de către avocatul Dumitru Pavel ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Vitalie Mărgineanu reprezentat de către avocatul Dumitru Pavel se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Druţă Ion Corolevschi