2rac-22/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: N. Mazur dosarul nr. 2rac-22/15 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea cu capital străin „Glas Troesch” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii cu capital străin „Glas Troesch” societate cu răspundere limitată împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, casată integral hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 04 februarie 2014 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 29 iulie 2013, ÎCS „Glas Troesch” SRL a depus o cerere de chemare împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 17 februarie 2012, între ÎCS „Euroconfort” SRL (denumirea modificată prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 09 iulie 2013 în ÎCS „Glas Troesch” SRL) şi pârâtă a fost încheiat contractul nr. 6000491 privind transportarea mărfurilor export-import. Menţionează că la 07 noiembrie 2012, în adresa ÎCS „Euroconfort” SRL a sosit marfa – Geam float, nearmat cu grosime 4 mm „Eurofloat” de la firma „Euroglas Polska Sp.zo.o”, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de trăsură feroviară nr. 251591877 (18088), cărăuş Calea Ferată din Moldova.

Susţine că în procesul de descărcare a încărcăturii a fost depistat că încărcătura – 1 pachet Geam float, nearmat cu grosime 4 mm „CLEAR FLOAT”, costul de 456,88 Euro, este deteriorată complect, fapt ce se confirmă prin actul de expertiză nr. 325771 din 14 noiembrie 2012, întocmit de către Camera de Comerţ şi Industrie şi procesul-verbal comercial nr. 000101/13 din 08 noiembrie 2012, întocmit de către CFM. La descărcarea mărfii au participat reprezentanţii pârâtei, V. Gridin şi M. Vahonschi. Afirmă că pe parcursul transportării încărcăturii, pârâta nu a respectat regimul de transportare necesar pentru a evita deteriorarea mărfii transportate, nefiind stabilite cauzele care exclud culpa acesteia în partea neasigurării integrităţii mărfurilor transportate.

Invocă că conform art. 130 alin. alin. (1) lit. lit. b) şi c) şi (2) din Codul transportului feroviar, calea ferată repară prejudiciul, produs în timpul transportului de mărfuri, în cazul: deteriorării (alterării) mărfurilor – în mărimea sumei cu care s-a diminuat valoarea lor, iar dacă recuperarea mărfurilor deteriorate (alterate) este imposibilă – în mărimea valorii lor şi pierderii, lipsei sau deteriorării (alterării) mărfurilor predate pentru transport cu valoare declarată – în mărimea valorii declarate sau a cotei valorii declarate, corespunzătoare părţii pierdute, lipsă sau deteriorate (alterate). Valoarea mărfurilor se determină conform preţului indicat în factura vînzătorului sau în contract, iar în lipsa acestora – la preţul perceput, de regulă, în împrejurări comparabile, pentru mărfuri similare.

Mai invocă că conform facturii VAT (invoice) nr. FV7980/2012/F57 din 24 octombrie 2012, costul 1 pachet Geam float, nearmat cu grosime 4 mm „CLEAR FLOAT” constituie 456,88 Euro. Menţionează că conform art. 1014 alin. (3) din Codul civil, în afară de plata despăgubirilor prevăzute la alin. (1), urmează a fi restituite taxele de transport, taxele vamale şi alte cheltuieli de transport şi, anume, în cazul pierderii totale a încărcăturii – integral, iar în cazul pierderii parţiale - parţial. Susţine că conform invoice-ului nr. 0402-AC din 06 octombrie 2012 de la ÎM „Moldromuketrans” SRL, cheltuielile pentru serviciile de expediere – transportare constituie 37570 lei, respectiv costul serviciului de expediere – transportare a 1 pachet Geam float constituie 1174,06 lei.

Afirmă că cheltuielile de devamare a mărfii, conform calculului procedurilor vamale din 08 noiembrie 2012, constituie 51979,78 lei. Invocă că suma totală a prejudiciului material cauzat constituie 456,88 Euro şi 2798,42 lei. Mai invocă că la 11 ianuarie 2013, reclamanta a înaintat pârâtei pretenţia privind restituirea prejudiciului material, însă la 16 aprilie 2013, pârâta, prin scrisoarea nr. 2/221-MЮ, a respins pretenţia. Prin urmare, solicită încasarea de la pârâtă a sumei de 2798,42 lei şi 456,88 Euro conform ratei oficiale de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 04 februarie 2014 acţiunea a fost admisă şi au fost încasate de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul ÎCS „Glas Troesch” SRL suma de 458,88 Euro în valută naţională la momentul executării hotărârii şi suma de 4598,42 lei, cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de judecată în sumă de 2369,86 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014 a fost admis apelul declarat de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă. A fost încasată de la ÎCS „Glas Troesch” SRL în beneficiul ÎS „Calea Ferată din Moldova” taxa de stat în sumă de 277,39 lei. La 18 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, ÎCS „Glas Troesch” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe, cu restituirea cheltuielilor de judecată.

Recurenta ÎCS „Glas Troesch” SRL, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel. Menţionează că nu poate fi reţinut argumentul instanţei de apel precum că conform art. 268 lit. d) din Codul civil, termenul special de prescripţie pe litigiile care izvorăsc din contractul de transport este de 6 luni de zile, deoarece conform art. 1021 din Codul civil, termenul de prescripţie în raporturile de transport este de un an. În cazul intenţiei sau al culpei grave, termenul de prescripţie este de 3 ani. Curgerea termenului de prescripţie începe: în caz de pierdere parţială, de deteriorare a încărcăturii sau de încălcare a termenului de transportare – din ziua predării încărcăturii către destinatar.

Susţine că nu poate fi reţinut nici argumentul instanţei de apel precum că conform art. 161 din Codul transportului feroviar, acţiunea referitoare la transportul de mărfuri se înaintează în termen de 30 zile de la data înregistrării reclamaţiei, deoarece analizând art. 161 alin. (1) din Codul transportului feroviar, în textul articolului menţionat nu se regăsesc cuvintele invocate de instanţa de apel şi, anume, acţiunea referitoare la transportul de mărfuri se înaintează în termen de 30 zile de la data înregistrării reclamaţiei. Afirmă că în art. 161 alin. (1) din Codul transportului feroviar sunt prevăzute 3 situaţii, cînd acţiunea poate fi înaintată către calea ferată şi, anume, satisfacerea parţială a reclamaţiei, respingerea reclamaţiei de către calea ferată şi neprimire de la aceasta a răspunsului în termen de 30 de zile de la data înregistrării reclamaţiei.

Invocă că prevederile actului legislativ general (art. 1021 din Codul civil) şi prevederile actului legislativ special (art. 161 alin. (2) din Codul transportului feroviar) stabilesc expres termenul de prescripţie la acţiunile înaintate căii ferate – 1 (un) an. Mai invocă că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi, anume, art. art. 994, 1000 şi 1021 din Codul civil şi art. 161 alin. (2) din Codul transportului feroviar şi a interpretat eronat legea şi, anume, art. 161 alin. (1) din Codul transportului feroviar. Prin referinţa depusă la 22 decembrie 2014 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎCS „Glas Troesch” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul ÎCS „Glas Troesch” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul Întreprinderii cu capital străin „Glas Troesch” societate cu răspundere limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Ion Druţă Ion Corolevschi