Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3595/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
24 decembrie 2014
Părțile
Ciubuc Natalia vs IMSP Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani, Casa Naţională de Asigurări Sociale
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-3595/14 — Privind încasarea indemnizaţiei medicale

prima instanţă: Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-3595/14 instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi recursului declarat de Ciubuc Natalia, reprezentată de avocatul Veronica Pascari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciubuc Natalia împotriva I.M.S.P. Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani mun.

Chişinău, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, cu privire la încasarea plăţilor pentru concediul medical şi repararea prejudiciului cauzat prin reţinerea plăţilor din vina angajatorului şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Ciubuc Natalia, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 martie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost admisă în parte, c o n s t a t ă La 03 aprilie 2013 Ciubuc Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva I.M.S.P. Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani mun. Chişinău, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale, cu privire la încasarea plăţilor pentru concediul medical şi repararea prejudiciului cauzat prin reţinerea plăţilor din vina angajatorului şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul I.M.S.P. Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani în calitate de medic obstetrician ginecolog. La 08 august 2012, în rezultatul unei traume de accident, a fost declarată invalid de gradul II. Menţionează că începând cu 01 august 2012 şi până la 10 august 2012 s-a aflat în concediu medical, iar la 15 august 2012 a fost internată în staţionar la Spitalul de urgenţă, cu fractură a membrului inferior, unde s-a aflat până la data 14 septembrie 2012, fiind eliberat certificatul nr. 629865 din 10.09.2012 în acest sens. Ulterior, din 15 septembrie 2012 şi până la 19 noiembrie 2012, tratamentul a fost continuat ambulatoriu, eliberându-se certificatele medicale: nr. 630447 din 15.09.2012, nr. 885020 din 30.10.2012; nr. 885156 din 07.11.2012, nr. 882101 din 11.11.2012.

Reclamanta a indicat că certificatul medical din 15 septembrie 2012 a fost deschis la 25 septembrie 2012, ceea ce a creat conflict între părţi. A mai menţionat că, toate certificatele medicale au fost prezentate la contabilitatea instituţiei unde era angajată, pentru efectuarea calculului şi achitarea indemnizaţiei respective, iar la moment certificatele medicale se află la secţia cadre a I.M.S.P. Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani mun. Chişinău, fără a-i fi calculată şi a-i fi achitată indemnizaţia. La 28 noiembrie 2012 a primit scrisoarea nr. 215 de la I.M.S.P. Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani, prin care a fost informată că i se refuză în achitarea indemnizaţiei de concediu medical, pe motiv că certificatele medicale eliberate pentru perioada 15.08.2012- 14.09.2012, 15.09.2012 - 01.10.2012 nu au fost avizate de către Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii.

Reclamanta indică că, a depus o plângere la Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii în legătură cu neajunsurile depistate în certificatele medicale, iar la 20 decembrie 2012, prin răspunsul nr. Ci-232/12, a fost informată că deciziile privind acordarea concediilor medicale au fost luate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Deoarece nu i-au fost achitate plăţile pentru concediu medical în termenul şi în modul stabilit, reclamanta solicită încasarea indemnizaţiei medicale în sumă de 9 331 lei, încasarea compensaţiei în mărime de 1 203 lei, precum şi a prejudiciului moral care i-a fost cauzat prin neplata concediului medical, pe care-l evaluează la suma de 50 000 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 martie 2014 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ciubuc Natalia a depus apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de Ciubuc Natalia, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 martie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost admisă în parte. S-a încasat de la Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani mun. Chişinău în beneficiul Nataliei Ciubuc indemnizaţia medicală în sumă de 9331 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. La emiterea deciziei instanţa de apel a stabilit că conform ordinului nr. 61-p din 07 mai 2012 emis de către Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani mun.

Chişinău, reclamantei Natalia Ciubuc, care deţinea funcţia de medic obstetrician- ginecolog la Centrul „Sănătatea Femeii” din CMF nr. 6, la cererea acesteia din 02 2 mai 2012, i s-a acordat concediu anual cu durata de 35 de zile calendaristice de la 14 mai 2012 până la 17 iunie 2012 pentru perioada anilor 11 aprilie 2011 – 10 aprilie 2012. Conform ordinului nr. 112-p din 13 august 2012, reclamantei Natalia Ciubuc, la cererea din 03 august 2012 , i s-a prelungit concediul anual cu durata de 12 zile calendaristice începând cu 11 august 2012 şi până la 22 august 2012, în legătură cu faptul că în timpul concediului anual s-a aflat în concediu medical începând cu 05 iunie 2012 până la 10 august 2012. În temeiul ordinului nr. 134-p din 21 septembrie 2012, reclamantei Natalia Ciubuc i s-a prelungit concediu anual cu 8 zile calendaristice (de la 15 septembrie 2012 până la 22 septembrie 2012), în legătură cu faptul că în timpul concediului anual s-a aflat în concediu medical începând cu 15 august 2012 până la 14 septembrie 2012, iar conform pct. 2 din acelaşi ordin, Nataliei Ciubuc, la cererea sa din 21 septembrie 2012, i s-a acordat concediu din cont propriu pentru 60 zile calendaristice de la 23 septembrie 2012 până la 21 noiembrie 2012. Prin ordinul nr. 171-p din 20 noiembrie 2012,

Nataliei Ciubuc i s-a prelungit concediu anual cu 8 zile calendaristice de la 22 noiembrie 2012 până la 29 noiembrie 2012, în legătură că în timpul concediului anual s-a aflat în concediu medical în perioada 15 septembrie 2012 – 01 octombrie 2012. La 02 ianuarie 2012, reclamanta Natalia Ciubuc, a înaintat o cerere în adresa I.M.S.P. Asociaţia Medicală Teritorială Buiucani mun. Chişinău, prin care a solicitat eliberarea certificatelor medicale nr. 630447 din 15 septembrie 2012 şi nr. 629865 din 10 09.2012 pentru a le aviza la Centrul de Expertiză Medicală a Vitalităţii.

Potrivit răspunsului CNAS nr.II-03/04-76 din 06 martie 2013, reiese că începând cu 22 august 2012 şi până la 29 octombrie 2012, Natalia Ciubuc nu poate beneficia de indemnizaţie pentru concediu medical, pe motiv că în perioada respectivă concediul medical a fost acordat fără respectarea legii, conform căreia din a 120-a zi calendaristică, dreptul la indemnizaţie se menţine, dacă concediul medical a fost acordat cu permisiunea Centrul de Expertiză Medicală a Vitalităţii.

Astfel, din actele cauzei , instanţa de apel a rezultat că în perioada anului 2012, Natalia Ciubuc s-a aflat în concediu medical conform buletinelor medicale în următoarele perioade, şi anume: buletinul nr. 533037 de la 09.01.2012-11.01.2012 - 3 zile; nr. 346124 de la 01.02.2012-17.02.2014 - 17 zile; nr. 346325 de la 18.02.2012-16.03.2012 - 28 zile; nr. 685534 de la 05.06.2012-17.06.2012 - 13 zile ; nr. 581519 de la 18.06.2012-06.07.2012 - 19 zile; nr. 630214 de la 09.07.2012- 31.07.2012 - 23 zile; nr. 630300 de la 01.08.2012-09.08.2012 - 9 zile; nr. 629865 de la 15.08.2012-14.09.2012 - 31 de zile; nr. 630447 de la 15.09.2012- 01.10.2012 - 17 3 zile; nr. 885020 de la 02.10.2012-30.10.2012 - 29 zile; nr. 885156 de la 31.10.2012- 10.11.2012 - 11 zile; nr. 882101 de la 11.11.2012- 19.11.2012 - 9 zile.

Instanţa de fond a respins acţiunea indicînd că, deşi reclamanta Natalia Ciubuc s-a aflat în concediu medical în perioadele 15.08.2012 -14.09.2012 şi 15.09.2012 - 01.10.2010, conform certificatelor medicale nr. 629865 din 10.09.2012 şi nr. 630447 din 15.09.2012, reiese că acestea nu au fost avizate de către Centrul de Expertiză Medicală a Vitalităţii. S-a mai indicat că, reclamanta a fost expertizată în cadrul Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii cu aprecierea gradului 2 de invaliditate, fără obţinerea deciziei privind prelungirea concediului medical. Instanţa de apel a conchis că instanţa de fond a ajuns la o concluzie neîntemeiată privind respingerea acţiunii reclamantei, din următoarele considerente.

Conform pct. 10 din Instrucţiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.469 din 24 mai 2005, certificatul pentru caz de boală sau traumă (inclusiv traumatismul habitual) se eliberează bolnavului pe toată perioada tratamentului, pînă la restabilirea capacităţii de muncă, însă cel mult pentru 180 zile pe parcursul unui an calendaristic. După expirarea a 120 zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, bolnavul este trimis la Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii pentru aprecierea gradului de pierdere a capacităţii de muncă, dacă există datele necesare, şi pentru obţinerea deciziei privind prelungirea certificatului sau reluarea activităţii de muncă.

Certificatul poate fi prelungit peste 120 zile calendaristice în temeiul avizului Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii pe un termen de cel mult 60 zile calendaristice. După expirarea a 180 zile calendaristice, dacă există motive întemeiate privind posibilitatea recuperării, evitării stabilirii gradului de invaliditate şi menţinerii capacităţii de muncă a asiguratului, bolnavii sînt trimişi la Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii pentru obţinerea deciziei privind prelungirea certificatului. Potrivit pct. 21 şi pct. 53 din instrucţiune, în condiţii de tratament spitalicesc certificatul se eliberează către instituţiile medico-sanitare pentru toată perioada de tratament în spital.

Modul de evidenţă a eliberării şi a prelungirii certificatului se aprobă de Ministerul Sănătăţii, iar modul de completare a certificatului - de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Analizînd circumstanţele cauzei, instanţa de apel a conchis că certificatele medicale neachitate au fost eliberate pentru aflare la tratament în staţionar în perioada 15.08.2012 - 14.09.2012, apoi 15.09.2013 - 01.10.2013 pentru perioada tratamentului ambulatoriu; 02.10.2012 - 30.10.2012, 06.11.2012 - 10.11.2012 în staţionar cu indicaţia „continuă tratamentul” şi din 11.11.2012 - 19.11.2012 cu indicarea în certificat „inapt de muncă invalid de gr. II”. 4 Instanţa de apel a considerat ca fiind eronată concluzia primei instanţe precum că, pentru perioada aflării în concediul medical nu urmează a fi achitate sumele de bani din lipsa avizului Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii.

Instanţa de apel a reţinut că la materialele cauzei a fost prezentat avizul Consiliului de Expertizare Medicală a Vitalităţii din 30.10.2012 (procesul-verbal nr.82), prin care se indică „prelungirea concediului medical până la data de 19.11.2012”. De asemenea, instanţa de apel a reţinut că, potrivit scrisorii nr. Ci-232/12 din 20.12.2012 apelanta a fost reexpertizată la 30.10.2012 de către Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii de nivel republican nr. 3, care a luat decizia de a prelungi concediul medical al apelantei. Astfel, instanţa de apel a concluzionat că a fost îndeplinită condiţia prevăzută de pct. 10 din Instrucţiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical, şi anume a fost avizată prelungirea concediului medical de către Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii, or, însuşi Consiliul a luat decizia de a prelungi concediul.

În ceea ce priveşte perioada de timp de la 15.08.2012 pînă la 14.09.2012, instanţa de apel a reţinut că după cum rezultă din copiile certificatelor medicale anexate la actele cauzei, în luna august apelanta s-a aflat în concediu medical în perioada 01.08.2012 - 10.08.2012. Astfel, la această ultimă dată se consideră că perioada concediului medical a fost închisă. Următoarea perioadă a concediului medical a început la 15.08.2012, ceea ce urmează a fi calificat ca un nou caz de incapacitate de muncă de la care şi începe a curge un nou termen. Astfel, în acest caz nu este necesară avizarea Centrului de Expertiză Medicală a Vitalităţii. Pe cale de consecinţă, instanţa de apel a apreciat neîntemeiat refuzul pîrîtului la calcularea şi achitarea indemnizaţiei medicale.

Instanţa de apel a considerat ca fiind neîntemeiată pretenţia cu privire la încasarea penalităţii în mărime de 1203 lei, deoarece prevederile art.330 Codul muncii nu sunt aplicabile în situaţia dată. Or, art. 330 din Codul Muncii prevede obligaţia angajatorului de a repara prejudiciul cauzat persoanei ca rezultat al privării ilegale posibilitatea de a munci, dar nu se referă la reţinerea plăţilor cu titlu de indemnizaţie medicală. De asemenea, instanţa de apel a considera necesar a respinge şi cerinţa apelantei cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, or, constatarea violării normelor de drept şi admiterea revendicărilor pecuniare constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de reclamant.

5 La 11 noiembrie 2014 CNAS a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material, fiind interpretată eronat legea. În acest sens recurentul invocă prevederile art. 9 alin. (1, 2) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, conform cărora, perioada pentru care se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în cursul unui an calendaristic, dar cu condiţia că începînd cu a 120-a zi, indemnizaţia se plăteşte dacă conediul medical este acordat/prelungit cu permisiunea Consiliuli de Expertiză Medicală a Vitalităţii.

Menţionează că pînă la aprecierea gradului de dezabilitate la 09 august 2012 Ciubuc Natalia a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitatea temporară de muncă pentru 112 zile calendaristice. În perioada 15.08.2012 – 14.09.2012 Ciubuc Natalia s-a aflat din nou în concediu medical, dar indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă i se achita doar pentru perioada 18.08.2012 – 21.08.2012, adică pentru 7 zile ca în total să constituie 119 zile, ceea ce este permis de art. 9 alin. (2) din legea sus-indicată. Începînd cu a 120-a zi a concediului medical, buletinele de boală urmau a fi avizate de Consiliul de Expertiză Medicală a Vitalităţii. Începînd cu 23.09.2012 pînă la 21.11.2012, conform cererii personale Ciubuc Natalia s-a aflat în concediu neplătit.

Iar, conform art. 12 alin. (2) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, nu se acordă indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă pentru zilele în care salariatul s-a aflat în concediu neplătit. La 14 noiembrie 2014 Ciubuc Natalia a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral şi emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care a admite pretenţiile cu privire la repararea prejudiciului moral, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului recurenta şi-a exprimat dezacordul cu decizia instanţei de apel în partea respingerii pretenţiei cu privire la încasarea prejudiciului moral, invocînd în acest sens prevederile art. 329 Codul muncii, care prevăd că angajatorul este obligat la plata prejudiciului moral, care nu poate fi mai mic decît salariul mediu al salariatului. 6 Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată, recurenta, invocînd prevederile art. 90 şi 94 CPC, a menţionat că la materialele cauzei este anexat bonul de plată privind achitarea serviciilor avocatului, care a participat în ambele instanţe. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate sunt inadmisibile.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi recursul declarat de Ciubuc Natalia, reprezentată de avocatul Veronica Pascari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recursuri se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursuri, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie 7 efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi recursul declarat de Ciubuc Natalia, reprezentată de avocatul Veronica Pascari, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi recursul declarat de Ciubuc Natalia, reprezentată de avocatul Veronica Pascari, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 8

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.