3ra-982/15 — Recuperarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată

Pprima instanță: I. Bulhac, dosarul nr. 3ra-982/15 instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa DECIZIE 07 octombrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Casa Naționala de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Mihailiuc împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea acordării indemnizației și încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale Ciocana şi Casa Naționala de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi menținută hotărârea Judecătoriei Ciocana din 28 noiembrie 2014, prin care acţiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 26 septembrie 2014, Mihailiuc Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea acordării indemnizației și încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat că împreună cu mama sa Captelova Tatiana, s-au adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, solicitând acordarea conform Legii nr. 756 din 1999 privind asigurarea contra accidente de muncă şi boli profesionale, indemnizația unică pentru deces în accident de muncă a tatălui său Captelov Victor. Susține că mamei sale, Tatiana Captelova, i-a fost acordată indemnizația solicitată, însă, dînsei la data de 05 iulie 2014 i-a fost comunicat refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana nr. 43 din 23 iunie 2014, pe motiv că la data decesului tatălui său, nu se afla la întreținerea acestuia şi că a prezentat acte care certifică că se afla în momentul respectiv la întreținerea soțului.

Menționează că la data de 01 august 2014, a expediată în adresa pîrîtei cerere prealabilă, termenul limită de examinare a căreia fiind 31 august 2014, iar la data de 29 august 2014, de către ultima i-a fost expediat o notificare, prin care a fost informată că dosarul său a fost transmis spre consultare către Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM. Invocă dezacordul cu refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana mun. Chişinău, deoarece, constatările stabilite de pârâtă sunt incorecte, or, de fapt, dânsa se află la întreținerea parțială a soțului, precum şi la întreținerea, inclusiv materială, a tatălui său decedat, din motiv că duceau un trai comun într-un apartament, iar tata o ajuta material din salariul încasat regulat.

La fel, remarcă că un alt argument asupra ilegalității refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana mun. Chișinău constă în faptul că, însăși legislația obligă printr-o normă imperativă părintele de a avea grijă de copiii majori dar inapți de muncă, care necesită sprijin material. Mai invocă şi asupra cauzării prejudiciului moral, or, dînsa a fost privată ilegal de o sumă bănească considerabilă prin refuzul în achitarea indemnizație unice. Solicită constatarea faptului aflării sale la întreţinerea lui Captelov Victor, anularea deciziei de refuz emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana, mun. Chişinău nr. 43 din 23 iunie 2014, încasarea din contul Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Ciocana a indemnizației conform art. 18 al Legii nr. 756 din 1999, prejudiciului moral în sumă de 3 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. La 26 noiembrie 2014, Mihailiuc Natalia, reprezentată de avocatul Codreanu Dumitru, a depus o cerere de modificare a acţiunii, prin care a solicitat încasarea din contul Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 3 000 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei, restul pretențiilor nu le-a susținut, deoarece acestea au fost satisfăcute până la emiterea hotărârii. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana din 28 noiembrie 2014, acţiunea a fost admisă, fiind încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale mun.

Chișinău şi Casa Națională de Asigurări Sociale a RM IDNO 1004600030235 în beneficiul Nataliei Mihailiuc prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei și cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 1 500 lei, iar în total suma de 3 500 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și menținută hotărâre primei instanțe. La 25 mai 2015, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanție de apel şi hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul, cu decizia instanție de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi neaplicarea legii care trebuia a fi aplicată.

Susține că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor nu au luat în consideraţie faptul că prin decizia nr. 14196, emisă la 11 noiembrie 2014, intimatei i-a fost stabilită indemnizația unică în urma accidentului de muncă al tatălui, care a fost emisă în temeiul prevederilor art. 18 lit. a) din Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, care indică că în cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, de indemnizaţie de deces beneficiază: a) copiii asiguratului care, la momentul decesului acestuia; au vîrsta de pînă la 18 ani sau au împlinit această vîrstă, dar fără a depăşi vîrsta de 23 de ani, dacă îşi continuă studiile la instituţii de învăţămînt secundar, mediu de specialitate şi superior, cursuri de zi şi sînt încadraţi într-un grad de invaliditate, indiferent de vîrstă şi indemnizația de deces se acordă o singură dată, în sumă fixă, corespunzător numărului şi categoriei persoanelor aflate în întreținerea asiguratului.

Menţionează că intimata se află în relații de căsătorie, iar potrivit prevederilor art. 28 din Codului muncii, odată cu înregistrarea căsătoriei soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă, prin urmare, a apărut necesitatea de a interpela MMPSF, organul central de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează politicile în domeniu, pentru a se expune asupra dreptului la această indemnizație în cazul în care intimata se află în căsătorie, or, conform prevederilor Codului muncii se prezumă că se află la întreținerea soțului şi nu a tatălui.

La fel, invocă că instanțele inferioare au omis să dea apreciere şi faptului că printr-un răspuns intermediar din 26 august 2014, intimata a fost informată că există o neclaritate în legislație, prin care s-a cerut opinia MMPSF, după care ultima va fi informată suplimentar despre decizia emisă, astfel, instanțele nu au aplicat prevederile art. 8 al Legii cu privire la petiţionare care indică că petițiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile lucrătoare, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întîrziere sau în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(4) şi (5). Prin urmare, intimata a apelat la serviciile unui avocat pentru înaintarea unei acțiuni în judecată care nu erau necesare atâta timp cât a fost informată despre prelungirea examinării acestei cereri, şi atît timp cît a fost satisfăcută cererea ultimei despre acordarea indemnizației unice în urma accidentului de muncă a tatălui său, cu întârziere din motive întemeiate şi despre prelungirea termenului aceasta a fost informată în baza legii cu privire la petiționare, consideră că intimatei nu i s-a cauzat careva prejudiciu moral şi material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din01 aprilie 2015, a fost expediată în adresa recurentei la 27 aprilie 2015, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire (f. d. 81). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 25 mai 2015 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu motivele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea a unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chişinău, Mihailiuc Natalia, în urma modificării pretenţiilor, a solicitat încasarea din contul Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 3 000 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei. Fiind investită cu judecarea prezentei pricini, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii, dispunînd încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale mun.

Chișinău şi Casa Națională de Asigurări Sociale a RM IDNO 1004600030235 în beneficiul Nataliei Mihailiuc a prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei și cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 1 500 lei, iar în total suma de 3 500 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, soluţie, care de altfel, a fost menţinută şi de instanţa de apel. Verificând legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, în raport cu criticele formulate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul admiterii parţiale a acţiunii sunt incorecte, fapt ce rezultă din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părţi în raport cu prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu.

În susţinerea opiniei enunţate se constată că Mihailiuc Natalia şi mama acesteia Captelova Tatiana s-au adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chişinău cu cererea cu privire la acordarea, în conformitate cu art. 18 a Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756 din 24 decembrie1999, indemnizaţia unică pentru deces în accident de muncă a tatălui său, Captelov Victor. Astfel, Tatianei Captelova i-a fost acordată această indemnizaţie, iar Nataliei Mihailiuc la data de 05 iulie 2014 i s-a comunicat refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana nr. 43 din 23 iunie 2014, pe motiv că la data decesului tatălui său dînsa nu se afla la întreţinerea lui şi, că a prezentat documente care confirmă că se afla la acel moment la întreţinerea soţului (f.d.17).

Invocînd dezacordul cu refuzul menţionat, la 01 august 2014, Tatiana Mihailiuc a expediat în adresa Camerei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana cererea prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei de refuz a Camerei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana nr. 43 din 23 iunie 2014 pe cazul său. Potrivit răspunsului parvenit de la Camera Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana din 26 august 2014 nr. 4060, Nataliei Mihailiuc i s-a comunicat faptul că întru aplicarea justă a prevederilor art. 18 al Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, Camera Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana a expediat un demers către Casa Naţională de Asigurări Sociale cu nr. 3852 din 13.08.2014 pentru a solicita acordarea explicaţiilor la problema abordată (f.d.13).

Tot actele cauzei atestă că în rezultatul adresării Nataliei Mihailiuc, la data de 04 august 2014 cu cererea înregistrată sub nr. 3394, privind stabilirea indemnizaţiei unice, suplimentar, către Camera Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, la solicitarea ultimei către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a fost primit răspuns că, Nataliei Mihailiuc i-a fost stabilită indemnizaţia unică în legătură cu decesul tatălui Captelov Victor, decedat în urma accidentului de muncă în cuantum de 24 570,10 lei (f.d.26, 33-35). Conform art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000, cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmînd a fi comunicată de îndată petiţionarului dacă legislaţia nu prevede altfel.

Organul emitent este în drept: a) să respingă cererea prealabilă; b) să admită cererea prealabilă şi, după caz, să revoce sau să modifice actul administrativ. (3) Organul ierarhic superior este în drept: a) să respingă cererea prealabilă; b) să admită cererea prealabilă şi să anuleze actul administrativ în tot sau în parte, să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoana respectivă ori, după caz, să revoce actul administrativ emis cu acordul său. În cauză sunt incidente şi prevederile art. 4 alin. (1) al Legii cu privire la petiţionare nr. 190 din 19 iulie 1994, care reglementează că prin petiţie, se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri.

Dreptul Nataliei Mihailiuc la înaintarea acţiunii în instanţa de contencios administrativ rezultă din prevederile art. 3 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, care stipulează că obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, cât şi prin prisma art. 4 alin. (3) al Legii cu privire la petiţionare, dispoziţiile căreia indică că petiţionarul, care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă. Conform art. 8 alin. (1)-(3) al Legii cu privire la petiţionare, petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întârziere sau în termen de 15 zile de la data înregistrării.

În cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător cu cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul. Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiţionarului. Cu referire la prevederile normelor enunţate, instanţa de recurs, reţine drept incorectă concluzia instanţelor de judecată inferioare cu referire la faptul că Tatianei Mihailiuc i-a fost cauzat prejudiciul moral prin neexaminarea în termen a cererii acesteia privind acordarea indemnizaţiei unice pentru decesul tatălui Captelov Victor, decedat în urma accidentului de muncă.

Or, după cum a fost menţionat, la cererea prealabilă, recepţionată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana la 01 august 2014, cu privire la anularea deciziei de refuz nr. 43 din 23 iunie 2014 privind acordarea Tatianei Mihailiuc a indemnizaţiei unice pentru decesul tatălui său Captelov Victor, Tatiana Mihailiuc a fost informată că cererea sa a fost expediată Casei Naţionale de Asigurări Sociale, pentru a solicita acordarea explicaţiilor la abordarea problemei ce ţine de situaţia sa. Prin aceiaşi scrisoare, intimatei i s-a comunicat că în funcţie de rezultatele obţinute, va fi examinată posibilitatea stabilirii indemnizaţiei unice de deces în urma accidentului de muncă, fapt despre care va fi informată suplimentar.

În aceste condiţii, este evident că cazul Tatianei Mihailiuc, fiind considerat unul deosebit, care impune consultarea suplimentară organelor ierarhic superiore, s-a stabilit necesitatea prelungirii termenului pentru examinarea acestuia, fapt despre care a fost informată şi petiţionara Tatiana Mihailiuc. De altfel, cu toate că termenul pentru examinarea cererii prealabile a fost prelungit de către conducătorul Direcţiei Generale a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, însă la 26 septembrie 2014, Tatiana Mihailiuc, apelînd la serviciile unui avocat, a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat constatarea faptului aflării sale la întreţinerea lui Captelov Victor, anularea deciziei de refuz emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Ciocana, mun. Chişinău nr. 43 din 23 iunie 2014, încasarea din contul Casei Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana a indemnizației conform art. 18 al Legii nr. 756 din 1999, prejudiciului moral în sumă de 3 000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată. Iar în procesul judecării pricinii şi anume, la 18 noiembrie 2014, Mihailiuc Tatiana a fost infirmată despre emiterea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana, prin care i-a fost stabilită indemnizaţia unică de deces pentru tatăl, Captelov Victor, astfel încît, cererea acesteia a fost soluţionată pozitiv.

Analizînd textele legale sus evocate în raport de situaţia din cauză, instanţa de recurs apreciază drept neîntemeiată susţinerea intimatei Mihailiuc Tatiana, cu referire la nesoluţionarea în termenul legal a cererii sale prealabile, or, astfel cum a dovedit recurentul şi cum rezultă din actele pricinii, prelungirea termenului la soluţionarea cazului Tatianei Mihailiuc s-a constatat a fi necesară pentru consultarea organului ierarhic superior şi evitarea emiterii unei decizii pripite, fapt despre care a fost informată intimata şi care, s-a finalizat cu soluţionarea problemei abordate în favoarea acesteia.

Sub acest aspect şi ţinând cont de faptul că, în cursul termenului legal de examinare a cererii, Tatiana Mihailiuc a fost informată despre necesitatea prelungirii termenului de soluţionare a acesteia, instanţa de recurs conchide că în asemenea circumstanţe nu poate fi invocată nerespectarea termenului legal la examinarea cererii prealabile şi nici cauzarea de daune prin această încălcare. Astfel fiind, considerentele expuse demonstrează că dezacordul intimatei cu prelungirea termenului de examinare a cererii prealabile în situaţia din cauză nu poate fi apreciat ca o încălcare a dreptului pretins sau a dreptului de proprietate. Cu atît mai mult că la momentul examinării prezentei pricini, intimata a recepţionat deja răspuns la cererea prealabilă, soluţionarea căreia a fost în favoarea sa.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră ca greşită soluţia primei instanţe, menţinută de instanţa de apel, referitor la admiterea pretenţiei Tatianei Mihailiuc cu privire la repararea prejudiciului moral, dat fiind faptul că argumentele invocate în acest sens sunt neîntemeiate. La acest capitol instanţa de recurs reţine dispoziţiile art. 1404 alin. (1) şi (2) Cod Civil, care indică că, prejudiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcţie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcţie de răspundere va răspunde solidar în cazul intenţiei sau culpei grave.

Persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile indicate la alin. (1). Conform art. 1423 alin. (1) şi (2) din acelaşi Cod, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Criteriul echităţii presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică trebuie stabilite în aşa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat. În acest context, instanţa de recurs consideră că însăşi soluţionarea cererii în favoarea Tatianei Mihailiuc şi stabilirea acestei a indemnizaţiei unice pentru decesul tatălui său Captelov Victor, constituie prin sine o satisfacţie morală echitabilă şi suficientă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de către intimată la cazul litigiului.

În asemenea împrejurări şi ţinând cont de faptul că speţa nu denotă suportarea de către intimată prin încălcarea termenului legal de examinare a cererii prealabile, a suferinţelor psihice atât de grave încât pentru repararea acestora să fie necesară acordarea de compensaţii băneşti, iar acordarea indemnizaţiei solicitate constituie prin sine o satisfacţie morală suficientă şi proporţională prejudiciului suferit, instanţa de recurs consideră necesar de a respinge pretenţiile Tatianei Mihailiuc cu privire la repararea prejudiciului moral. Pentru considerentele expuse instanţa de recurs va respinge şi pretenţiile cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate de Mihailiuc Natalia în legătură cu examinarea pricinii în cauză, deoarece această cerinţă este subsecventă celei principale.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temei pentru admiterea acţiunii şi recunoaşterea încălcării dreptului pretins, cât şi repararea prejudiciului moral nu este, astfel concluziile instanţelor ierarhic inferioare cu privire la temeinicia parţială a acţiunii sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fiind dată şi o interpretare greşită normelor de drept material. Cele relatate în ansamblu atestă temeinicia recursului declarat de către Casa Naționala de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi indică la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, fapt ce impune casarea acestora şi respingerea acţiunii.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide : Se admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 28 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Mihailciuc împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului aflării la întreținere a copilului minor, contestarea actului administrativ, obligarea acordării indemnizației și încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se respinge acţiunea Nataliei Mihailciuc împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului aflării la întreținere a copilului minor, contestarea actului administrativ, obligarea acordării indemnizației și încasarea prejudiciului moral și acheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mrdari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva