2rac-391/14 — Încasarea sumei

prima instanţă: V. Negru dosarul nr. 2rac-391/2014 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, S. Caitaz DECIZIE 24 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Iurie Diaconu examinînd recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Energocom” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea pe Acțiuni „Energocom” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Agenția Națională de Reglementare în Energetică cu privire la încasarea diferenței la plata energiei electrice recepţionate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Energocom” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 14 decembrie 2013 c o n s t a t ă La 22 mai 2012 SA „Energocom” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” SA, intervenient accesoriu Agenția Națională de Reglementare în Energetică cu privire la încasarea diferenței la plata energiei electrice recepţionate. În motivarea acţiunii a indicat că, SA „Energocom” fiind o societate pe acţiuni cu 100% capital statutar asigură procurarea şi furnizarea energiei electrice de echilibru din Ucraina, în scopul menţinerii echilibrului dintre producţia şi consumul energiei electrice în sistemul electroenergetic al Republicii Moldova, totodată asigură funcţionarea în paralel a sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Ucrainei.

Menţionează reclamantul că, în perioada 01 octombrie 2010 – 30 martie 2011 ÎCS „Red Union Fenosa” SA a refuzat de a încheia contractual cu privire la furnizarea energiei electrice de echilibru. Ca rezultat nu a avut acoperire contractuală asupra volumelor de energie electrică consumată şi a avut loc consumul nesancţionat de energie electrică, astfel, fiind încălcate cerinţele p. 5.2.1 -5.2.4 din Regulile pieţei energiei electrice ale RM nr. 75 din 12 februarie 2003, care prevăd încheierea contractelor bilaterale în formă scrisă.

Mai invocă că ÎCS „Red Union Fenosa” SA a semnat actele de livrare- recepționare a energiei electrice, confirmînd astfel consumul energiei electrice de echilibru ce aparţine reclamantului şi a achitat cantitatea consumată la un preţ de 0,0693 dolaru SUA/kWh, preţ care a fost stabilit unilateral de pîrît, în baza costului energiei electrice furnizată în perioada relaţiilor contractuale pînă la 31 octombrie 2010. Astfel, consideră reclamantul, că în rezultat nu a avut acoperire contractuală asupra volumului de energie electrică consumată şi a avut loc consumul nesancţionat de energie electrică de către pârât, formându-se o diferenţă de plată în mărime de 4 534 722,90 lei. Solicită reclamantul încasarea sumei în mărime de 4 534 722,90 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neântemeiată. La 14 decembrie 2013 nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, SA „Energocom” a depus cerere de apel împotriva acesteia. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 a fost respins apelul SA „Energocom” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 decembrie 2013. La 06 iunie 2014 SA „Energocom” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 decembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă.

În motivarea recursului SA „Energocom” a invocat că la examinarea cauzei instanţele judecătoreşti nu au aplicat legea care terbuia să fie aplicată şi au interpretat în mod eronat legea, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale recurentului. Susține că, instanțele judecătorești au apreciat eronat probele prezentate la materialele cauzei și au făcut constatări eronate care nu sunt probate fiind în contradicție cu probele existente la materialele cauzei. A mai invocat că instanțele de judecată au înlocuit noţiunea de energie electrică de echilibru cu noţiunea de energie electrică, deşi acestea sunt diferite. Conform art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor la decizia instanţei de apel redactată, motiv din care instanţa de recurs consideră că recursul declarat la 06 iunie 2014 de SA „Energocom” este depus în termenul prevăzut de lege. Conform art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărîrilor contestate şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Materialele cauzei denotă faptul că, la 26 noiembrie 2007 SA „Energocom” în calitate de furnizor şi ÎCS „Reţelele Electrice” SA, ÎCS „Reţelele Electrice de 2 Distrubuţie Centru” SA şi ÎCS „Reţelele Electrice de Distribuţie Sud” SA în calitate de cumpărători au încheiat contractul nr. 2s-26507, obiectul căruia constituie furnizarea de către SA „Energocom” a energiei electrice cumpărătorilor nominalizaţi. Conform clauzelor contractului pct. l.2; 1.3, furnizorul s-a obligat să livreze cumpărătorilor energie şi putere electrică în perioada contractată şi în condiţiile prevăzute de contract şi a anexelor acestuia, iar cumpărătorii şi-au asumat obligaţiunea să recepţioneze şi să achite energia electrică achiziţionată conform condiţiilor contractului şi anexelor acestuia.

Materialele cauzei mai denotă că, părţile pe dosar pentru anul 2010, lunar încheiau acorduri adiţionale cu privire la preţul în dolari SUA a energiei electrice de balansare recepţionată de cumpărători. Potrivit actelor cauzei, SA „Energocom” la 29 octombrie 2010 a expediat în adresa ÎCS „Red Union Fenosa” SA acordul adiţional nr. 66 şi 67 cu privire la stabilirea preţului energiei electrice de balansare livrate pentru peroada 01.10.2010- 30.03.2011 în mărime de 0,145036 dolari SUA pentru 1 kwh, oferte neacceptate înscris de către ÎCS „Red Union Fenosa” SA. Astfel, instanţa de recurs constată că în perioada 01 octombrie 2010 – 30 martie 2011, ÎCS „Red Union Fenosa” SA a consumat nesancţionat energie electrică de echilibru, prin ce a cauzat SA „Energocom” un prejudiciu în mărime de 4 534 722,90 lei.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu corespund materialelor dosarului constatările instanţelor de judecată, precum că pe dosar au apărut divergenţe contractuale în privinţa modificării preţului la energia electrică livrată, adică, potrivit instanţelor de judecată, în perioada 01 octombrie 2010 – 30 martie 2011, între SA „Energocom” şi ÎCS „Red Union Fenosa” SA a fost încă în vigoare contractul de furnizare a energiei electrice. Conform pct. 10.10 al Contractului nr. 2s-26507 din 26 noiembrie 2007, a fost prevăzut că, contractul intră în vigoare la data semnării şi coordonării acestuia de către ANRE, Ministerul Industriei şi Infrastructurii şi ÎS „ Moldelectrica” şi va fi valabil pe un termen de 1 an de la data semnării acestuia, cu posibilitatea prorogării termenului de valabilitate prin acordul părţilor.

Mai mult ca atît, conform pct. 10.7 al Contractului respectiv, în eventualitatea în care vor fi introduse modificări în condiţiile Contractului încheiat între „Furnizor” şi contractantul acestuia din Ucraina, „Furnizorul” va fi îndreptăţit să propună „ Cumpărătorilor” acceptarea condiţiilor similare. În cazul în care „Cumpărătorii” vor accepta condiţiile propuse, Contractul va fi considerat prolongat, iar în cazul care „Cumpărătorii” nu vor accepta condiţiile propuse Contractul respectiv va fi considerat reziliat” Astfel, instanţa de recurs constată că din 01 octombrie 2010, Acordul adiţional nr. 65 la Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 2s-26507 din 26 noiembrie 2007 încheiat între SA „Energocom” şi ÎCS „Red Union Fenosa” SA nu era în vigoare, ceea ce exclude orice referire la relaţiile contractuale dintre părţi.

Prin urmare, Colegiul reţine că ÎCS „Red Union Fenosa” SA, nu a semnat acordul adiţional nr. 66 la Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 2s-26507 3 din 26 noiembrie 2007, însă a consumat energie electrică de echilibru, astfel acceptînd tacit condiţiile acordului adiţional nr. 66. Nu pot fi reţinute argumentele instanţei de apel precum că, SA „Energocom” în calitate de ofertant, a solicitat prin acordul adiţional consimţămîntul ÎCS „Red Union Fenosa” SA de a accepta modificarea spre majorarea preţului la energia electrică, însă oferta propusă a fost respinsă în scris de cumpărător, de unde rezultă că oferta de majorarea preţului la energia electrică pentru perioada prescrisă a fost respinsă de cumpărător, corespunzător rămînînd în vigoare preţul convenit anterior de părţi, deoarece conform pct. 3 a acordului adiţional nr. 65 la Contractul nr. 2S- 26507 din 26 noiembrie 2007, peţul unui kWh de energie electrică de balansare furnizată cumpărătorului de furnizor în luna septembrie, începînd cu 01 septembrie 2010 pînă la 30 septembrie 2010 a fost stabilită în mărime de 0,0693 dolari SUA.

Totodată, în aceste condiţii, ÎCS „Red Union Fenosa” SA nu a încetat consumul energiei electrice respective. Astfel, a fost încălcat dreptul inviolabil de proprietate al SA „Energocom” asupra energiei electrice de echilibru achitată de aceasta. Conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că în urma consumului energiei electrice de echilibru ÎCS „Red Union Fenosa” SA a cauzat SA „Energocom” un prejudiciu material în mărime de 4 534 722,90 lei.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că toate probele enumerate mai sus au fost apreciate în mod arbitrar de către prima instanţă şi instanţa de apel. Concluzionînd instanţa de recurs consideră cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată ca întemeiată şi necesar a fi admisă, urmînd a admite recursul, a casa hotărîrile instanţelor judecătoreşti şi a emite o nouă hotărîre de admitere a cererii de chemate în judecată. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Reieşind din normele menţionate instanţa de recurs reţine că pentru înaintarea cererii de chemare în judecată SA „Energocom” a achitat taxa de stat în mărime de 50 000 lei, conform ordinului de plată nr. 129 din 17 mai 2012, pentru înaintarea cererii de apel a achitat taxă de stat în mărime de 37 500 lei, pentru înaintarea cererii de recurs a achitat taxa de stat în mărime de 25 000 lei, astfel urmînd a încasa de la intimat cheltuielile de achitare a taxei de stat.

Prin urmare, reieşind din cele relatate şi conform normelor de drept enunţate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţele inferioare, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară 4 verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de SA „Energocom”, cu casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin.(3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Energocom”.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 14 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea pe Acțiuni „Energocom” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Agenția Națională de Reglementare în Energetică cu privire la încasarea diferenței la plata energiei electrice recepţionate şi a cheltuielilor de judecată, şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se admite acţiunea Societăţii pe Acțiuni „Energocom” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Agenția Națională de Reglementare în Energetică cu privire la încasarea diferenței la plata energiei electrice recepţionate şi a cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni în beneficiul Societăţii pe Acțiuni „Energocom” suma de 4 534 722 (patru milioane cinci sute treizeci şi patru mii şapte sute douăzeci şi doi) lei, 90 bani. Se încasează de la Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate pe Acțiuni în beneficiul Societăţii pe Acțiuni „Energocom” cheltuielile de judecată în mărime de 112 500 (o sută doisprezece mii cinci sute) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari Iurie Diaconu 5