3r-385/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – L. Popova dosarul nr. 3r-385/14 DECIZIE 08 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Vladimir Arseni în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014 prin care a fost restituită cererea depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la verificarea legalităţii hotărârii din 24 noiembrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor naţionali din partea concurentului electoral Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”, constatarea faptului ignorării de către Comisia Electorală Centrală a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral constată: La 27 noiembrie 2014, Vladimir Arseni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, intitulând-o „Contestaţia 219”.

În motivarea acţiunii a indicat că la 24 noiembrie 2014, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea cu privire la acreditarea observatorilor naţionali din partea concurentului electoral Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală” în secţiile de votare constituite în afara RM în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Presupune că hotărârea dată a fost adoptată cu încălcarea legislaţiei electorale. Afirmă că deoarece preşedintele CEC nu reacţionează la cererile sale verbale, a depus o cerere cu nr. CEC 9/492 din 24 noiembrie 2014, prin care a solicitat eliberarea copiilor hotărârilor CEC şi anexelor care au stat la baza emiterii hotărârilor din 24 noiembrie 2014, autentificate în modul stabilit.

Mai indică că nu i-a fost eliberat nimic nici în baza cererii din 25 noiembrie 2014, cu nr. CEC 9/495.

Îşi întemeiază acţiunea în baza prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k), art. 65-68 Cod electoral, art. 8 alin. (4), art. 19 alin. (2), art. 24 alin. (3) Legea contenciosului administrativ, Capitolul XV şi XVI din CPC RM, Constituţia RM, art. 6 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 3 la Protocolul adiţional nr. 1. 1 Solicită verificarea legalităţii cu privire la încălcarea legislaţiei electorale a hotărârii adoptate de Comisia Electorală Centrală la 24 noiembrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor naţionali din partea concurentului electoral Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală” în secţiile de votare constituite în afara RM în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, constatarea faptului ignorării de către Comisia Electorală Centrală a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2014, nu s-a dat curs cererii depuse de Vladimir Arseni şi comunicat reclamantului despre necesitatea înlăturării neajunsurilor cererii de chemare în judecată, în termen de 5 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză şi explicat reclamantului că în caz că nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de chemare în judecată nu se va considera depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014 a fost restituită cererea depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la verificarea legalităţii hotărârii din 24 noiembrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor naţionali din partea concurentului electoral Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”, constatarea faptului ignorării de către Comisia Electorală Centrală a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral.

La 30 noiembrie 2014 ora 17:23, Vladimir Arseni a depus anexă la „Contestaţia nr. 219” indicând că potrivit art. 56 alin. (1) din Constituţia RM a fost obligat să depună contestaţia conform prevederilor art. 65 Cod electoral. Totodată, consideră că judecătorul trebuia să ţină cont de prevederile art. 56 alin. (2) al Constituţie RM, art. 67 alin. (5) Cod Electoral şi să examineze contestaţia, care prin prisma prevederilor art. 8 alin. (4) Legea contenciosului administrativ, ţine de competenţa Curţii de Apel Chişinău. Susţine că esenţa încălcării sau a pericolului încălcării drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime rezidă din faptul că este alegător. Şi dacă la cererile depuse la CEC i se eliberau hotărârea CEC şi actele care au stat la baza emiterii lor, atunci ar fi executat încheierea.

Indică că faptele sunt adoptarea mai multor hotărâri CEC şi presupune că cea pe care o contestă este una care contravine legislaţiei electorale. În ceea ce priveşte constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral, consideră că trebuie să fie luate în consideraţie cererile anexate la contestaţie, la care nu i-a fost eliberat nimic. Consideră că pentru a nu-i fi încălcat dreptul la un proces echitabil şi accesul la justiţie, ar trebui de obligat pîrîtul de a prezenta hotărârea CEC şi actele care au stat la baza adoptării ei. La 02 decembrie 2014, Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2014, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate cu judecarea pricinii în fond sau remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

În motivarea recursului a indicat că judecătorul trebuie să respecte Constituţia RM, că la emiterea încheierii nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată şi a fost eronat interpretată legea. Propune ca Curtea Supremă de Justiţie să se expună în privinţa legilor care au 2 prioritate în cauzele electorale, la primirea contestaţiei de care Lege trebuie să ţină cont judecătorul, de art. 65 alin. (5) Cod electoral sau art. 166-167 CPC. Dacă art. 67 alin. (5) Cod electoral înseamnă examinare sau primire. Mai solicită de a fi legal citat în şedinţa instanţei de recurs, cu indicarea datei, locului şi timpului petrecerii şedinţei, pentru a decide în privinţa cererii de recuzare precum şi oricăror altor motive care ar putea să apară.

Conform art. 68 alin. (7) Codul electoral, recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare din considerentele ce urmează.

După cum rezultă din materialele pricinii, prin încheierea din 30 noiembrie 2014, Curtea de Apel Chişinău a dispus restituirea cererii de chemare în judecată depuse de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la verificarea legalităţii hotărârii din 24 noiembrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor naţionali din partea concurentului electoral Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”, constatarea faptului ignorării de către Comisia Electorală Centrală a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral, drept motiv fiind indicat neîndeplinirea de către reclamant a indicaţiilor instanţei stabilite prin încheierea din 28 noiembrie 2014 şi anume indicarea de către acesta în cererea de chemare în judecată a esenţei încălcării sau pericolului de încălcare a drepturilor, libertăţilor sau intereselor sale legitime, pretenţiile, circumstanţele de fapt şi de drept pe care reclamatul îşi întemeiază pretenţiile, demonstrarea probelor care confirmă circumstanţele.

La emiterea unei asemenea soluţii, Curtea de Apel Chişinău a reţinut prevederile art. 171 alin. (2) CPC, care statuează că dacă persoana care a depus cererea îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării iniţiale în judecată. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi, împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce poate fi atacată cu recurs. Instanţa de recurs conchide, însă, că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014 este una pripită, respectiv nu poate fi menţinută.

În susţinerea acestei opinii instanţa de recurs reţine că prin încheierea din 28 noiembrie 2014, Curtea de Apel Chişinău nu a dat curs cererii depuse de Vladimir Arseni, comunicând acestuia despre necesitatea înlăturării neajunsurilor cererii de chemare în judecată, acordându-i pentru aceasta un termen de 5 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză, totodată explicându-i că în caz că nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de chemare în judecată nu se va considera depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.

Din materialele pricinii rezultă că încheierea dată a fost recepţionată de către Vladimir Arseni la 28 noiembrie 2014, ora 15:53, prin intermediul poştei electronice (f. d. 5). 3 În conformitate cu prevederile art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu prevederile art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui.

Raportând prevederile normelor enunţate la circumstanţele speţei, instanţa de recurs atestă că termenul de cinci zile stabilit pentru lichidarea neajunsurilor depistate, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2014, a început să curgă pentru Vladimir Arseni la 28 noiembrie 2014, ora 15:53 şi a expirat la 03 decembrie 2014, ora 15:53. Cu toate acestea, Curtea de Apel Chişinău restituie cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Arseni prin încheierea din 30 noiembrie 2014, prin urmare anterior expirării termenului acordat prin încheierea din 28 noiembrie 2014, considerând că acesta nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei.

În această ordine de idei, este lipsită de suport şi menţiunea din încheierea recurată precum că Vladimir Arseni urma să înlăture neajunsurile din cererea de chemare în judecată până la data de 30 noiembrie 2014, ziua alegerilor, or însuşi instanţa a acordat reclamantului, pentru înlăturarea neajunsurilor, un termen de 5 zile din momentul recepţionării încheierii, nefiind specificate alte detalii. Reieşind din cele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014 şi restituirea pricinii pentru rejudecare. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Vladimir Arseni.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4