2ra-3122/14 — Încasarea prejudiciului material

prima instanţă: A. Spoială dosarul nr. 2ra-3122/14 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Panov DECIZIE 03 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Ivan Bezveşnicu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bezveşnicu Ivan împotriva lui Minciuc Rodica privind încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Bezveşnicu Ivan, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 27 februarie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 20 ianuarie 2014 Bezveşnicu Ivan a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi Minciuc privind încasarea prejudiciului material. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, este proprietarul apartamentului nr. 29 din bd. Mircea cel Bătrîn, 14/1, mun. Chişinău, iar pîrîta Minciuc Rodica este proprietara apartamentului nr. 33 din acelaşi bloc locativ. Menţionează reclamantul că, la data de 14-15 iulie 2012 a fost inundat apartamentul său din cauza scurgerilor de apă din apartamentul situat la etajul superior amplasat la etajul 9, care aparţine pîrîtei. Potrivit actului nr. 21/01-3 din 23.07.2012 întocmit de către APLP 54/183, în urma controlului efectuat la faţa locului, s-a constatat că apartamentul reclamantului a fost inundat, iar apa s-a scurs din apartamentul pîrîtei.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013, s- a constatat că prejudiciul material cauzat reclamantului din cauza scurgerii din apartamentul care aparţine pîrîtei, constituie suma de 10 832,01 lei. Indică reclamantul că, la solicitările privind restituirea pagubei pricinuite, pîrîta nu a reacţionat. Solicită reclamantul încasarea de la pîrîta Minciuc Rodica a sumei de 10 832,01 lei cu titlu de prejudiciu material suportat în urma inundării apartamentului, suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli la efectuarea expertizei, iar în total suma de 11 632,01 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2 848,96 lei (suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică şi suma de 348,96 lei cu titlu de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat).

Prin hotărîrea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 27 februarie 2014 acţiunea înaintată de Bezveşnicu Ivan împotriva lui Minciuc Rodica privind încasarea prejudiciului material a fost respinsă. Bezveşnicu Ivan în apelul declarat la data de 20 martie 2014 a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2014 s-a respins apelul declarat de către Bezveşnicu Ivan, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 27 februarie 2014. La 19 august 2014 Bezveşnicu Ivan a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 27 februarie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului s-a indicat că instanţa de apel a emis decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei. Se invocă că vinovăţia intimatei de inundarea apartamentului recurentului este dovedită incontestabil prin Actul reprezentanţilor APLP 54-183, din 23 iulie 2012. Acest act nu a fost contestat de către intimată. Actul dat stă la baza raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, prin care se constată mărimea prejudiciului. Împotriva Actului nu au fost depuse careva obiecţii scrise organului care la emis. Din obiecţiile invocate prin referinţa depusă, cît şi prin explicaţiile date de către reprezentantul intimatei, rezultă că ultima nu contestă faptul că în perioada 14-15 iulie 2012 a avut loc inundarea apartamentului apelantului.

Unicul argument al instanţei de fond utilizat la respingerea acţiunii este că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12 august 2013 este întocmit la un interval mare de timp de la producerea inundaţiei. Totuşi, instanţa nu a făcut referire la legea care ar impune obligativitatea efectuării raportului într-un anumit termen. In acelaşi timp, instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că din explicaţiile părţilor date în cadrul examinării pricinii, reprezentantul intimatei a recunoscut că după producerea inundaţiei, recurentul i-a solicitat intimatei repararea prejudiciului. De asemenea, reprezentantul apelantei a explicat că despre inundaţie Recurentul a cunoscut şi că la momentul scurgerilor aceasta nu se afla acasă.

2 Prin urmare, este absurd argumentul instanţei precum că ar exista careva dubii privitor la circumstanţele producerii inundării, deoarece intimata însăşi a recunoscut că cunoaşte despre inundaţia produsă. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Bezveşnicu Ivan întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Articolul 241 alin. (5) CPC, direct indică că în motivarea hotărîrii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Această dispoziţie legală a fost adoptată în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărîrile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. În speţa supusă analizei, se constată că recurentul Bezveşnicu Ivan este proprietarul apartamentului nr. 29 din bd. Mircea cel Bătrîn, 14/1, mun. Chişinău, iar intimata Minciuc Rodica este proprietara apartamentului nr. 33 din acelaşi bloc locativ. Instanţa de recurs constată că în urma inundaţiei petrecute la data de 14-15 iulie 2012 a fost inundat apartamentul recurentului din cauza scurgerilor de apă din apartamentul situat la etajul superior amplasat la etajul 9, care aparţine pîrîtei.

Concluzia dată se axează pe actul nr. 21/01-3 din 23.07.2012 întocmit de către APLP 54/183, din care rezultă că în urma controlului efectuat la faţa locului, s-a constatat că apartamentul reclamantului a fost inundat, iar apa s-a scurs din apartamentul de sus, care aparţine pîrîtei-intimat (f.d. 5). Materialele cauzei de asemenea atestă că conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013, s-a constatat că prejudiciul material cauzat reclamantului din cauza scurgerii din apartamentul care aparţine pîrîtei, constituie suma de 10 832,01 lei (f.d. 6-12). 3 Ca temei de respingere a acţiunii, instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare au stabilit că actul nr. 21/01-3 din 23.07.2012 întocmit de către APLP 54/183 şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013 nu dovedesc vina intimatei Minciuc Rodica în inundarea apartamentului recurentului, nefiind întrunite condiţiile răspunderii delictuale.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că soluţiile instanţei de apel şi primei instanţe sunt neîntemeiate, emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Potrivit prevederilor art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 1413 Cod civil, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcţie a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcţia în posesiune. În conformitate cu prevederile art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Prin urmare, instanţa de recurs reţine că actul nr. 21/01-3 din 23.07.2012 întocmit de către APLP 54/183 şi raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013 se consideră probe în sensul art. 122 alin. (1) CPC, or de către intimata Minciuc Rodica aceste acte nu au fost contestate şi la moment sunt în vigoare. Astfel, în urma inundării apartamentului, de către angajaţii APLP 54/183 a fost întocmit actul nr. 21/01-3 din 23.07.2012 prin care se constată că inundaţia a fost provocat din apartamentul nr. 33 din bd. Mircea cel Bătrîn, 14/1, mun. Chişinău, ce aparţine cu drept de proprietate lui Minciuc Rodica.

În această ordine de idei se constată legătura de cauzalitate dintre faptul producerii inundaţiei din cauza omisiunii intimatei şi stabilirii vinovăţiei acesteia conform probelor anexate la materialele cauzei, şi prin urmare, se constată că Minciuc Rodica urmează să răspundă pentru prejudiciu cauzat, or răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin căderea sau scurgerea din construcţie este o răspundere obiectivă, angajîndu-se indiferent de vinovăţia posesorului apartamentului. Pe motiv că, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013, s-a constatat că prejudiciul material cauzat reclamantului din cauza scurgerii din apartamentul care aparţine pîrîtei, constituie suma de 10 832,01 lei, urmează a fi încasată din contul acesteia.

Totodată, recurentul Bezveşnicu Ivan depunînd cerere de chemare în judecată a solicitat de asemenea şi încasarea cheltuielilor de judecată, legate de efectuarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013 în mărime de 800 4 lei (f.d. 16) şi cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 2500 lei, sume pe care le solicită a fi încasate. Conform art. 94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Prin urmare, solicitarea recurentului cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, legate de efectuarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 578 din 12.08.2013 în mărime de 800 lei (f.d.

16) şi încasarea taxei de stat în mărime de 348, 96 lei (pentru instanţa de fond), 250 lei (pentru instanţa de apel) şi 175 lei (pentru instanţa de recurs) este întemeiată şi urmează a fi admisă, cu încasarea acestor sume din contul intimatei Minciuc Rodica. În ce priveşte solicitarea recurentului cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 2500 lei, instanţa de recurs consideră această cerinţă întemeiată, care urmează a fi admisă din considerentele ce urmează. Potrivit art. 96 alin. (1) Cod procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Conform recomandării, privind cuantumul onorariilor avocaţilor şi compensarea de către instanţele de judecată a cheltuielilor de asistenţă juridică, aprobată - de către Consiliul Uniunii avocaţilor din Republica Moldova, prin Decizia nr. 2 din 30.03.2012, pornind de la practica CEDO, care prevede că cheltuielile pentru asistenţa juridică şi onorariul avocatului trebuie să fie necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime, să ţină cont de complexitatea cauzei; dificultatea problemelor juridice ridicate de speţă, aportul avocatului la soluţionarea cauzei, timpul şi munca depusă de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistenţa. Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că la 15 ianuarie 2014, între Bezveşnicu Ivan şi Ion Briceag a fost încheiat un contract de acordare a serviciilor de asistenţă juridică.

Prin bonul de plată seria ES nr.675628 din 15 ianuarie 2014, se confirmă faptul că Bezveşnicu Ivan i-a achitat avocatului Ion Briceag suma de 2500 lei pentru prestarea serviciilor juridice. Prin prisma celor enunţate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite cerinţa înaintată de Bezveşnicu Ivan, şi a dispune încasarea din contul Rodicăi Minciuc suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, sumă care este reală, necesară şi rezonabilă, în coraport cu aportul avocatului la soluţionarea cauzei.

Reieşind de cele expuse şi avînd în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost constatate de către prima instaţă şi instanţa de apel şi nu este necesară 5 verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material şi proceral au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Bezveşnicu Ivan, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotîrîrea instanţei de fond, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii. În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Bezveşnicu Ivan.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 27 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bezveşnicu Ivan împotriva lui Minciuc Rodica privind încasarea prejudiciului material, cu emiterea unei noi hotărîri prin care: Se admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Bezveşnicu Ivan împotriva lui Minciuc Rodica privind încasarea prejudiciului material.

Se încasează de la Minciuc Rodica Filip , IDNP 0962106048460 în beneficiul lui Beveşnicu Ivan Mihail, IDNP 0962201895824 suma de 10 832 (zece mii opt sute treizeci şi doi) lei 01 bani cu titlu de prejudiciul material, 800 (opt sute) lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizei, 2500 (două mii cinci sute) lei cu titlu de asistenţă juridică şi cheltuieli de judecată legate de achitarea taxei de stat în mărime de 773 (şapte sute şaptezeci şi trei) lei 96 bani, în total suma în mărime de 14905 (paisprezece mii nouă sute cinci) lei 97 bani. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari Iurie Diaconu Iurie Bejenaru 6