2rh-314/14 — Partajarea averii

prima instanţă: T. Traianovschi dosar nr. 2rh-314/2014 instanţa de apel: I. Cimpoi, Sv. Caitaz, A. Minciuna instanţa de recurs: Sv. Filincova, M. Ghervas, G. Stratulat ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun.

Chişinău Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Iurie Diaconu, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd cererea de revizuire depusă de Ion Melnic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Melnic împotriva lui Ion Melnic cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmăşie şi cererea reconvenţională a lui Ion Melnic împotriva Anei Melnic cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmăşie şi a datoriilor, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 august 2014, prin care recursul declarat de către Ion Melnic a fost considerat inadmisibil c o n s t a t ă La 19 decembrie 2011 Ana Melnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Melnic cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmăşie..

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la 19 septembrie 2011 a desfăcută căsătoria înregistrată între Ana Melnic şi pîrîtul Ion Melnic. Menţionează că pe parcursul vieţii în comun cu pîrîtul au dobîndit următoarea avere proprietate comună în devălmăşie: casa de locuit şi terenul aferent al casei din s. Pelivan, r-nul Orhei, nr. cadastral 6452119.166.01 conform extrasul din Registrul bunurilor imobile din 03 decembrie 2003, fapt confirmat şi prin copia contractului de vînzare-cumpărare nr. 10623 din 27 octombrie 2009. După desfacerea căsătoriei pîrîtul a refuzat în partajarea benevolă a casei de locuit motiv care a determinat-o să se adreseze cu cererea în cauză în instanţa de judecată.

Solicită reclamanta partajarea averii proprietate comună în devălmăşie în părţi egale şi anume a casei de locuit şi a terenului aferent casei, amplasate în s. Pelivan, r- nul Orhei nr. cadastral 6452119.166.01 în cîte ½ cotă parte fiecărui. La 20 februarie 2012, Ion Melnic a depus cerere reconvenţională împotriva Anei Melnic cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmăşie. În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că în timpul căsătoriei în comun au dobîndit atît bunuri mobile cît şi imobile. Susţine că conform contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit din 27 octombrie 2009 părţile au cumpărat casa de locuit şi terenul aferent casei cu preţul de 47969 lei.Î afară de aceasta conform anexei la contractul de vînzare-cumpărare din 27 octombrie 2009 au procurat materiale de construcţie în sumă de aproximativ 16000 euro.

Ulterior, au îmbunătăţit starea casei de locuit investind în construcţia acesteia aproximativ 19000 euro. Cu toate că la momentul perfectării contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit părţile dispuneau doar de 5000 euro, restul mijloacelor băneşti în sumă de 14000 euro au fost obţinuţi prin împrumut de la Galina Zama, fapt confirmat prin recipise. Menţionează că în timpul căsătoriei au dobîndit şi bunuri mobile şi anume: calculator cu costul de 600 euro; maşină de spălat în sumă de 200 euro; ferestrău cu lanţ cu preţul de 100 euro, centru muzical - 300 euro, televizor 200 euro, aparat de fotografiat-100 euro, în total bunuri mobile cu preţul de 1500 euro, care se află în folosinţa Anei Melnic.

Astfel valoarea bunurilor imobile este de 1900 euro şi bunuri mobile în sumă de 1500 euro, în total avere în suma de 20500 euro. Mai afirmă că ţinînd cont de faptul că Ana Melnic deţine bunurile mobile în sumă de 1500 euro, partea ei din bunul imobil urmează a fi micşorată. Consideră că în cazul dat bunul imobil urmează a fi partajat şi anume lui Ion Melnic să-i fie atribuit 55% şi Anei Melnic 45%. Totodată invocă că în afară de această părţile au datorii faţă de Galina Zama în sumă de 7000 euro. Mai menţionează că Ana Melnic urmează să-i restituie suma de 1496 euro ca impozit plătit de el pentru ea în timpul cînd se aflau la lucru în Spania şi suma de 6000 lei ceea ce constituie cheltuielile de asistenţă juridică în baza contractului încheiat cu SRL „MoldAgroCon”.

Solicită Ion Melnic partajarea averii proprietate comună în devălmăşie şi anume: bunurile mobile cu preţul de 1500 euro să fie atribuite Anei Melnic; bunul imobil casa de locuit şi terenul aferent casei de atribuit lui Ion Melnic 55% din ele şi Anei Melnic 45%; de partajat împrumutul nerestituit de 7000 euro în două părţi egale: 3500 euro în calitate de datorie a lui Ion Melnic faţă de Galina Zama şi 3500 euro în calitate de datorie a Anei Melnic faţă de Galina Zama; încasarea de la Ana Melnic în beneficiul lui Ion Melnic datoria în sumă de 1496 euro şi 6000 lei cheltuielile de asistenţă juridică. Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 06 martie 2012 nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată reconvenţionale depusă de Ion Melnic şi i s-a acordat acestuia termen pînă la 20 martie 2012 pentru achitarea taxei de stat.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 iunie 2012 a fost respins recursul declarat de Ion Melnic şi menţinută încheierea primei instanţe din 06 martie 2012. Prin hotîrîrea Judecătoriei Orhei din 29 noiembrie 2013 acţiunea iniţială a Anei Melnic a fost admisă integral, iar acţiunea reconvenţională a lui Ion Melnic a fost respinsă integral. A fost partajată averea comună în devălmăşie şi a fost atribuit Anei Melnic imobilul cu suprafaţă de 123,9 m2 şi anume: 27,7 m2 de la etajul I şi etajul II cu suprafaţa de 96,2m2, cu următoarele încăperi: etajul I: nr.1-1 cu suprafaţa de 15,2 m2; nr.1-5 cu suprafaţa de 12,5m2, etajul II: nr.2-1 cu suprafaţa de 22,2m ; nr.2-2 cu suprafaţa de 18,7m2 ; nr.2-3 cu suprafaţa de 17,5m ; nr.2-4 cu suprafaţa de 7,6m ; nr.2-5 cu suprafaţa de 15,2m ; nr.2-6 cu suprafaţa de 15,0 m .A fost atribuit Anei Melnic terenul aferent casei cu S-258,75 m2 conform cotei casei adjudecate.

A fost atribuit lui Ion Melnic partea imobilului cu suprafaţă de 103,2 m2 şi anume : 73,3 m2 de la etajul I şi subsolul cu suprafaţa de 29,9m2 , cu următoarele încăperi: subsol: nr.I cu suprafaţa de 20,0m2 ; nr.II cu suprafaţa de 9,9m2 ; etajul I: nr.1-2 cu suprafaţa de 18,5m2 ; nr.1-3 cu suprafaţa de 5,2m2 ; nr.1-4 cu suprafaţa de 2,6 m2 ; nr.1-5 cu suprafaţa de 3,4m2 ; nr.1-6 cu suprafaţa de 17,4m2 ; nr. 1-7 cu suprafaţa de 2,9m2 ;nr.1-8 cu suprafaţa de 3,6m2 ; nr.1-9 cu suprafaţa de 19,7m2. A fost atribuit lui Ion Melnic cota de teren cu S - 258,75 m corespunzător cotei casei.

În folosinţă comună la ambele părţi rămîne terenul cu S-391,5m2 împărţirea sectorului de teren se efectuează conform schiţelor şi anexei nr.4 a raportului de expertiză nr. 1570 din 11 septembrie 2013: Partea 1, S -258,75 m2 - parcela marcată de punctele 3-4 distanţa 10,35 m; parcela marcată de punctele 4-5 distanţa 22,5 m; parcela marcată de punctele 5-6 distanţa 3,65 m; parcela marcată de punctele 6-7 distanţa 34,81 m; parcela marcată de punctele 7-8 distanţa 14,0 m; parcela marcată de punctele 8-3 distanţa 12,32 m. Partea 2, S-258,75 m2 - parcela marcată de punctele 1-2 distanţa 22,5 m; parcela marcată de punctele 2-3 distanţa 7,05 m; parcela marcată de punctele 3-8 distanţa 12,32 m; parcela marcată de punctele 8-9 distanţa 8,65 m; parcela marcată de punctele 9-10 distanţa 2,8 m; parcela marcată de punctele 10-11 distanţa 35-76 m; parcela marcată de punctele 11-1 distanţa 5,0 m. În folosinţă comună, S-391,5m2 - parcela marcată de punctele 1-2 distanţa 22,5 m; parcela marcată de punctele 2-3 distanţa 7,05 m; parcela marcată de punctele 3-4 distanţa 10,35 m; parcela marcată de punctele 4-5 distanţa 22,5 m; parcela marcată de punctele 5-1 distanţa 17,4 m. Partea de imobil ce se formează trebuie să fie izolată şi asigurată cu intrare ieşire separată (vezi anexa 1-3).

Pentru respectarea cerinţei date trebuie efectuate lucrări de reamenajare. Varianta de partaj propusă se va realiza cu respectarea următoarelor condiţii: Zidirea unui perete despărţitor în încăperea nr.1-5 cu suprafaţa de 16,1 m2 cu grosimea de 120 mm, care ocupă suprafaţa de 0,20 m2, formîndu-se două încăperii şi anume: nr.1-51 cu suprafaţa de 3,4 m2 şi nr.1-5 cu suprafaţa de 12,5m2 ; Spargerea peretelui despărţitor dintre încăperea nr.1-3 şi nr.1-4 din încăpere şi montarea uşii; Înzidirea golului de uşă dintre încăperile nr.1-1 şi nr.1-51 ; Înzidirea golului de uşă dintre încăperilenr.1-4 şi nr.1-5; Înzidirea golului de uşă dintre încăperilenr.1-5 şi nr.1-6; Spargerea golului de fereastră şi montarea uşii dintre încăperile nr. 1-5 şi nr.1- 1. Lucrările de reamenajare trebuie efectuate conform reglementărilor legislative şi coordonate cu inginerul constructor.

A fost încasat de la Ion Melnic în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 4218 lei şi 2577 lei, iar în total suma de 6795 lei. A fost încasat de la Ion Melnic în beneficiul Anei Melnic taxa de stat în sumă 50 lei. În vederea egalării cotelor părţi din casa de locuit conform variantei de partajare de încasat de la Ana Melnic în beneficiul lui Ion Melnic suma de 10688 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Ion Melnic şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 29 noiembrie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 august 2014 a fost declarat inadmisibil recursul declarat de către Ion Melnic. La 21 august 2014 Ion Melnic a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 august 2014, solicitînd admiterea acesteia cu revizuirea încheierii şi dispunerea admisibilităţii recursului.

La 16 octombrie 2014 Ion Melnic a depus cerere de revizuire suplimentară, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii instanţei de recurs şi a hotărîrilor instanţelor inferioare cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanţă. Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, Ion Melnic a indicat prevederile art. 449 lit. b) şi d) CPC, invocînd că instanţele au emis hotărîri neîntemeiate şi ilegale. Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

În acest context, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră însă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, dat fiind faptul că nu a prezentat careva înscrisuri ce ar constituie circumstanţe nou- descoperite, care au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a pricinii civile. Cît priveşte invocarea de către revizuient a prevederilor art. 449 lit. d) CPC, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cererea de revizuire a fost depusă de către Ion Melnic la 21 august 2014, cînd deja erau în vigoare modificările operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, drept urmare a căror lit. d) art. 449 CPC, a fost abrogată.

În aceste circumstanţe urmează de menţionat că, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, revizuientul în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut de prevederile art. 449 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Ion Melnic ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Melnic împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 20 august 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Melnic împotriva lui Ion Melnic cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmăşie şi cererea reconvenţională a lui Ion Melnic împotriva Anei Melnic cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmăşie şi a datoriilor.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Iurie Diaconu Dumitru Mardari Galina Stratulat