2rh-8/21 — partajarea averii

2rh-8/21 — partajarea averii (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-8/2021

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud.A.Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.A.Panov, L.Pruteanu, I.Țurcan)

Instanța de recurs:(Sv.Filincova, G.Stratulat, Iu.Bejenaru)

Î N C H E I E R E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire declarată de Verdeș Natalia, Verdeș Ana și

Jenerenco (Verdeș) Valentina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Verdeș Aliona

împotriva lui Verdeș Ion cu privire la partajul averii comune în devălmășie,

împotriva încheierii din 28 octombrie 2020 a Curții Suprme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 29 iunie 2016 Verdeș Aliona, reprezentată de avocatul Maria Goncear a

depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Verdeș Ion cu privire la

partajul averii comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat reclamanta Verdeș Aliona că s-a căsătorit în

anul 1991 cu pîrîtul. Din cauza relațiilor de ostilitate, apărute între ei, căsătoria a

fost desfăcută la 06 iulie 2003. Din viața conjugală au trei copii care în prezent au

atins majoratul.

A notat că pe parcursul vieții conjugale cu pîrîtul au agonisit avere, care le

aparține ambilor cu drept de proprietate.

În martie 1992, prin Decizia primăriei XXXXX, le-a fost atribuit familiei lor

nou formată un lot de teren pentru construcții cu suprafața de 0,1387 ha.

Construcția casei au început-o în anul 1991, iar în anul 1992 au trecut cu

traiul în casă, casa fiind finisată în anul 1995.

În anul 2014, pîrîtul, fără acordul ei, a înregistrat casa, care au construit-o

împreună și care aparține ambilor cu drept de proprietate în Registrul Bunurilor

Imobile la OCT Criuleni ÎS „Cadastru”.

A menționat că după desfacerea căsătoriei, din cauza comportamentului urît,

a fost nevoită să plece la muncă în Federația Rusă.

La solicitările reclamantei de a partaja averea benevol, pîrîtul refuză

categoric.

1

A solicitat reclamanta recunoașterea averii comunie în devălmășie și

partajarea în natură, în 2 părți egale, între ea și Verdeș Ion, cu atribuirea a cîte ½

cotă parte din imobilul: casa de locuit individuală cu nr.cadastral XXXXX și

terenul aferent casei cu suprafața de 0,1387 ha, care se află în satul XXXXX și

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 28 septembrie 2017 avocatul Sergiu Russ a depus acțiune reconvențională

în interesele pîrîtului Verdeș Ion.

În motivarea acțiunii, reprezentantul pîrîtului a indicat că în fapt, căsătoria

între Verdeș Ion și Verdeș Aliona a fost desfăcută la data de XXXXX, din motivul

comportamentului amoral al pîrîtei Verdeș Aliona. Pe parcursul convețuirii în

căsătorie foștii soți Verdeș Ion și Verdeș Aliona au dobîndit în proprietate comună

în devălmășie un lot de teren pentru construcții pe teritoriul XXXXX, cu nr.

cadastral XXXXX și suprafața de 0,1387 ha.

Pe terenul indicat, în anul 1992 de către soții Verdeș a fost inițiată construcția

unei case de locuit. La momentul divorțului, în anul 2003, casa în litigiu era

finisată doar parțial și în special doar unele camere a demisolului, în care locuia

familia Verdeș la acea perioadă, iar în camerele de la demisol lucrările au fost

executate în condițiile insuficienței de resurse financiare, pereții din interior fiind

din lut și var. Nu exista în casă la acel moment apeduct, canalizare, sistem de

încălzire, baie, etc. Nu existau toate construcțiile auxiliare, gardul poarta, fîntîna,

etc, care există astăzi. Parterul casei în 2003 era absolut nelocuibil, pereții și podul

fiind doar din lut. Ferestrele și ușile casei la momentul divorțului în 2003 erau din

lemn, ieftine și de o proastă calitate, podeaua era betonată.

A menționat că după divor, Verdeș Aliona nu a întreprins careva acțiuni

pentru a-și revendica copiii de la fostul soț, sau o parte din casa în litigiu și a

părăsit familia, plecînd la trai permanent în Federația Rusă, unde și-a format o

nouă familie în concubinaj. Cele trei fetițe minore, au rămas cu tatăl Verdeș Ion,

care de unul singur s-a ocupat de creșterea, întreținerea, înrijirea și educația lor.

În anul 2006, după trei ani de la divorț, Verdeș Ion văzând că fosta soție

absolut nu se interesează de soarta copiilor și starea casei lor nefinisate, a efectuat

investiții mari în vederea finisării și renovării locuinței. Din acea casă, pe care au

început să o construiască împreună, a rămas doar temelia și carcasul pereților din

piatră, restul fiind totul schimbat și renovat și anume: în anul 2006 a fost dat jos

de pe pereții demisolului tincuiala din lut, pereții fiind ticuiți dinnou cu ciment și

materiale din gips. A fost demolată podeaua veche și turnată o nouă podea

deasemenea din ciment. A fost construită soba de la demisol; în anul 2007 a fost

clădită baia finlandeză, a fost construit garajul și instalate porțile, a fost tincuit

gardul; în anul 2008 a fost săpată fîntîna, a fost dat jos tot stratul de lut de pe

pereții de la parter, a fost tincuiți cu ciment tot parterul și fiind turnată podeaua

parterului deasemena din ciment; în anul 2009 a fost construită soba de la parter,

au fost procurată piatra de calcar pentru mansardă și cărămidă; în anul 2010 au

fost executate tavanurile casei din gipscarton și au fost tincuiți cu materiale de

finisare moderne tavanurile și toți pereții. A fost construită mansarda. Au fost

procurate uși noi interioare pentru întreaga casă; în anul 2011 s-a construit

construcția auxiliară bucătăria de vară, s-au schimbat ferestrele la tot parterul; în

anul 2012 în casă a fost instalat sistemul de apeduct, a fost făcută canalizarea. A

2

fost turnată cu ciment ograda. Au fost mobilate 2 odăi de la parter. A fost

construită scara de la mansardă, a fost instalată balustrada la balcon. A fost pusă

gresia și faianța la bazinul nou construit și în baie; în anul 2013 a fost finisată baia

filandeză cu bazin. A fost procurat cazan și cabină de duș. A fost instalat cazan la

parterul casei. A fost mobilată o odaie de la parter; în anul 2014 a fost tincuită

bucataria de vară și turnate din ciment podelele. A fost tincuit gardul de la întreaga

gospodărie, au fost schimbate porțile la beci. A fost executată din nou sistema de

încălzire din casă. În anul 2015 a fost instalat acoperișul la mansardă și bucataria

de vară. A fost executat din lemn natural tavanul de la parter. A fost reparat

balconul casei; în anul 2016 a fost finisat gardul și instalată plasă metalică. A fost

procurată și instalată poartă nouă. A fost tincuită fața demisolului din fața casei.

A relatat că ,Veredeș Aliona tot acest răstimp de după divorțul din anul 2003

și pînă în prezent a locuit în Federația Rusă, unde are formată o nouă familie, iar

în casa în litigiu nu a mai călcat niciodată de peste 14 ani. Tot acest răstimp Verdeș

Aliona nu a contribuit cu nimic nici la finisarea construcție casei și nici la

întreținerea copiilor săi minori. La momentul de față în casa în litigiu locuiește

doar Verdeș Ion și cele trei fiice ale sale, care au atins majoratul.

A declarat că dorește să partajeze averea comună cu fosta soție, deoarece

acțiunea intentată de ultima și starea existentă îi provoacă incertitudine prin faptul

că de mulți ani doar el exclusiv investește sume importante de bani în finalizarea

construcției, însă de iure și pîrîta Verdeș Aliona are dreptul ½ din tot imobilul în

litigiu, ceea ce este absolut inechitabil.

A susținut Verdeș Ion că, are tot dreptul, să pretindă la o cotă-parte mai mare

din averea comună în devălmășie la partajare și anume din casa cu nr. cadastral

XXXXX.

Deasemenea, deoarece reclamantul Verdeș Ion și pîrîta Verdeș Aliona

locuiesc separat deja de peste 14 ani, iar după divorț Verdseș Aliona a fost absolut

indiferentă față de imobilul în litigiu, consideră că ar fi echitabil ai atribui lui

Verdeș Ion în natură întregul bun imobil în litigiu, iar acesta să achite fostei soții

o sultă bănească.

A solicitat partajarea între foștii soți Verdeș Ion și Verdeș Aliona a lotului

de teren pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX și suprafața de 0,1387 ha,

precum și a casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX amplasate pe teritoriul

XXXXX, care le aparține cu drept de proprietate comună în devălmășie cu

atribuirea reclamantului Verdeș Ion din casa de locuit cu nr.cadastral XXXXX a

unei cote-păți mai mari și respectiv pîrîtei Verdeș Aliona a unei cote-păți mai mici

și, respectiv, cîte ½ cotă-parte din terenul aferent casei; - atribuirea în natură

reclamantului Verdeș Ion a întregii case de locuit cu nr. cadastral XXXXX și a

terenului aferent, împreună cu toate construcțiile auxiliare existente cu obligarea

acestuia să achite Alionei Verdeș o sultă bănească în mărime de 1/2 din valoarea

terenului în litigiu, precum și o parte mai mică din valoarea casei de locuit; -

recunoașterea ca fiind proprietate personală a lui Verdeș Ion a tuturor anexelor și

construcțiilor auxiliare, care au fost construite de către ultimul pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX, după divorțul cu Verdeș Aliona în anul 2003.

Prin hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni (sediul Central) s-a

respins cererea reconvențională a lui Verdeș Ion împotriva Alionei Verdeș cu

3

privire la recunoașterea dreptului de prtoprietate individuală asupra bunului și

partajul averii ca neîntemeiată. S-a admis acțiunea avocatului Maria Goncear în

interesele reclamantei Verdeș Aliona împotriva lui Verdeș Ion cu privire la

recunoașterea bunului proprietate comună în devălmăție și partajul averii comune

în devălmășie ca întemeiată.

S-a recunoscut casa de locuit și terenul aferent casei din satul XXXXX, cu

număr cadastral XXXXX proprietate comună în devălmășie a soților Aliona

Verdeș și Verdeș Ion.

S-a partajat bunurile proprietate comună în devălmășie a soților Aliona Verdeș

și Ion Verdeș și anume casa de locuit și terenul aferent casei din satul XXXXX,

cu număr cadastral XXXXX în cote-părți egale și s-a determinat în proprietate

conform variantei de partaj stabilită prin Raportul de constatare a variantelor de

partajare a bunului imobil nr.15 din 06.12.2018 după cum urmează:

-după Aliona Verdeș partea a II din casă cu în valoare de 45 359 de lei

compusă din încăperea nr. 1, 2 și 3 din parterul casei și încăperea nr. 1, 2, 3, 4 din

demisolul casei, balcon, gard II, gard IV, fântână V și terenul aferent părții din

casa de locuit atribuită cu suprafața de 0,0687 ha cu valoarea de 909 de lei;

-după Ion Verdeș partea I din casă în valoare totală de 35 412 de lei compusă

din încăperile 4, 5 din parterul casei și încăperea 5 de la demisol, beci, precum

și1/2 din balcon, scară, poartă I, gard lit.II și gard lit.III și terenul aferent părții din

casa de locuit atribuită cu suprafața de 0,700 ha cu valoarea de 926 de lei.

În vederea folosirii optime a părților din casă s-a obligat reclamanta Aliona

Verdeș să demoleze blocul de ușă de la demisol dintre încăperile nr.1-5 și să-l

închidă cu zidărie de piatră; să demonteze blocul de ușă de la parter dintre

încăperile nr. 1-4 și să închidă golul cu zidărie de piatră; să monteze un gard

despărțitor conform anexei nr.2 între punctul de marcaj 10-11 și 13-15 cu o

lungime totală de 46,89 m.;să monteze un bloc de poartă între punctele de marcaj

9-10.

S-a obligat pârâtul Ion Verdeș să demonteze blocul de fereastră și să monteze

blocul de ușă cu fereastră de la demisol la încăperea 5; să demonteze blocul de

ușă de la parter dintre încăperile nr.1-5 și să închidă golul cu zidărie de piatră; să

demonteze blocul de ușă de la parter dintre încăperile nr.4-5; să demonteze blocul

de fereastră și să monteze blocul de ușă cu fereastră de parter la încăperea 5.

S-a încasat de la reclamanta Aliona Verdeș în beneficiul pârâtului Ion Verdeș

sulta bănească în sumă de 9940 de lei.

S-a încasat de la pârât în beneficiul reclamantei cheltuielile de judecată în

sumă totală de 11 084 de lei, dintre care taxa de stat în suma de 1212 de lei, servicii

cadastrale în sumă de 3 222,2 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de

6500 de lei.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Verdeș Ion și s-a menținut hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei

Criuleni (sediul Central).

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

considerat inadmisibil recursul declarat de Verdeș Ion, reprezentat de avocatul

Russ Sergiu.

4

La 28 decembrie 2020 Verdeș Natalia, Verdeș Ana și Jenerenco (Verdeș)

Valentina au depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 28 octombrie 2020

a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea încheierii recurate, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de fond.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat prevederile art. 447 lit.b), art.449

lit.c), art.453 alin.(61) Cod de procedură civilă.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, (modificat prin

Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018), pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile judecătorești

care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora

nu se supun revizuirii.

Din sensul normei de drept citate rezultă că obiect al cererii de revizuire pot

fi doar actele judecătorești irevocabile.

De asemenea, art. 15 din Codul de procedură civilă prevede că participanții la

proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime

au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia

în condițiile legii.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că revizuirea este o cale de atac extraordinară pusă de

lege la dispoziția persoanelor interesate, obiect al căreia este actul judecătoresc

dedispoziție irevocabil.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinând cererea de revizuire, Colegiul consideră că aceasta urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică

legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse

ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în

vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu

prevede altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce

drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor

drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere

retroactivă.

Prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-a stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

5

Astfel în conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și

cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse

revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri,

încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedurăcivilă stipulează că, cererea

de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin

neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac,

a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se

soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă

hotărâre.

Colegiul menționează că legea nu prevede posibilitatea declarării revizuirii

împotriva încheierii, prin care Curtea Supremă de Justițies-a pronunțat asupra

inadmisibilității, or instanța de recurs prin încheierea adoptată, a cărei revizuire

se solicită în prezenta cauză, nu s-a expus asupra fondului cauzei, ci a verificat

doar existența temeiurilor de admisibilitate a recursului declarat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține la caz, că hotărârea din 06 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, fiind contestată cu apel de Verdeș Ion, a fost menținută prin decizia din

30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Iar, prin încheierea din 28 octombrie

2020 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de

Verdeș Ion, reprezentat de avocatul Russ Sergiu, în baza temeiului prevăzut la art.

433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, Colegiul reține că cererea de revizuire înaintată de Verdeș

Natalia, Verdeș Ana și Jenerenco (Verdeș) Valentina împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 28 octombrie 2020, urmează a fi respinsă ca fiind depusă

împotriva unui act judecătoresc nesucceptibil de a fi atacat în ordine de revizuire.

Sub acest aspect se va menționa că argumentele indicate în cererea de

revizuire sunt irelevante, având în vedere că se solicită revizuirea unui act de

dispoziție judecătoresc, care în virtutea legii nu se supune revizuirii.

Din considerentele menționate, având în vedere că art. 446 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, prevede expres actele de dispoziție care pot fi supuse

revizuirii, Colegiul consideră că cererea de revizuire depusă de Verdeș Natalia,

Verdeș Ana și Jenerenco (Verdeș) Valentina urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Verdeș

Natalia, Verdeș Ana și Jenerenco (Verdeș) Valentina împotriva încheierii din 28

6

octombrie 2020 a Curții Supreme de Jistiție, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Verdeș Aliona împotriva lui Verdeș Ion cu privire la partajul

averii comune în devălmășie.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7