Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1533/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
3 decembrie 2014
Părțile
Perciun Ana intervenient accesoriu Axenti Valeriu vs Ministerul Educatiei
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-1533/14 — Privind accesul la informaţie şi apărarea dreptului la învăţămînt

Dosarul nr. 3ra-1533/14 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani – D. Dulghieru Instanţa de apel: CA Chişinău - L. Bulgac, M. Guzun, N. Craiu ÎNCHEIERE 03 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Iuliana Oprea, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor, declarate de către Ana Perciun şi Valeriu Axenti în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ana Perciun împotriva Ministerului Educaţiei privind accesul la informaţie şi apărarea dreptului la învăţămînt, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, prin care s-au respins cererile de apel declarate de Ana Perciun şi Valeriu Axenti, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 10 iunie 2013, CONSTATĂ : La 12 decembrie 2012 Ana Perciun, intervenient accesoriu din partea reclamantei Valeriu Axenti, a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei privind accesul la informaţie şi apărarea dreptului la învăţătură. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 15 iunie 2012 a susţinut examenul de profil (matematica) în Centrul de bacalaureat din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Cimişlia. Pînă la intrarea în sala de examen a fost 1 impusă să semneze o declaraţie pe proprie răspundere, prin care a confirmat faptul, că nu deţine asupra sa materiale interzise ce ar favoriza rezolvarea subiectelor. La intrarea în sala de examen a fost percheziţionată corporal manual şi cu detectorul de metal de către ofiţerii CCCEC.

În timpul examenului elevii au mai fost supuşi unei perchiziţii repetate şi asupra unora au fost depistate telefoane mobile. La 29 iulie 2012 au fost aduse la cunoştinţă rezultatele examenelor potrivit cărora lucrarea sa a fost anulată, nefiindu-i aduse la cunoştinţă motivele, care au servit drept temei la anularea lucrării. Ana Perciun a menţionat că imediat după anunţarea rezultatelor examenelor, toţi absolvenţii, cărora le-au fost anulate lucrările, au depus la Ministerul Educaţiei o contestaţie colectivă pentru a soluţiona această problemă, prin care au cerut reexaminarea lucrărilor de către o comisie colectivă din cadrul Ministerului şi aprecierea lor în modul stabilit de legislaţie. La 01 decembrie 2012 reclamanta a înregistrat la Ministerul Educaţiei cerere prealabilă privind apărarea dreptului legitim la învăţătură şi contestarea acţiunilor ilegale ale factorilor responsabili.

Nesoluţionarea cererii prealabile de către Ministerul Educaţiei în modul şi termenul stabilit a condiţionat adresarea ei în instanţa de judecată. Ana Perciun susţine că actele în baza cărora a fost anulată lucrarea scrisă la 15 iunie 2012 la examenul de profil (matematica) în Centrul de BAC din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Cimişlia sînt ilegale şi neîntemeiate, dar care au generat violarea în masă a drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie şi de legislaţia în vigoare a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din Republica Moldova.

Reclamanta a indicat că ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţământul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv Metodologiile aprobate şi puse în aplicare nu corespund prevederilor legale, nu reprezintă acte juridice oficiale şi nu pot produce efecte juridice, deoarece nu au fost publicate în Monitorul Oficial al RM în conformitate cu art. 1 al Legii privind modul de publicare şi întrare în vigoare a actelor oficiale nr.l73-XIII din 06 iulie 1994, nu au suportat expertiză juridică în cadrul Ministerului Justiţiei şi nu sînt înregistrate în Registrul de stat al actelor normative departamentale în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1104 din 28 noiembrie 1997, fapt confirmat de către Ministerul Justiţiei prin scrisoarea nr.03/1777 din 30 august 2012. Astfel reclamanta a invocat încălcarea dreptului ei la învăţămînt cît şi accesului la informaţie.

Ana Perciun solicită obligarea Ministerului Educaţiei să reexamineze lucrarea elevei Liceului Teoretic „Ion Creangă” din or. Cimişlia, Ana Perciun, scrisă la data de 15 iunie 2012 la examenul de profil (matematica) în Centrul de BAC din cadrul 2 Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Cimişlia şi s-o evalueze în modul stabilit de legislaţie cu nota respectivă; - recunoaşterea faptului că Ana Perciun a absolvit Liceul Teoretic „Ion Creangă” din or. Cimişlia şi a obliga Ministerul Educaţiei să-i elibereze diploma de bacalaureat; - obligarea Ministerului Educaţiei să-i elibereze în copie autentificată lucrarea scrisă la examenul de profil (matematica) în Centrul de BAC din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or.

Cimişlia; - obligarea Ministerului Educaţiei să-i elibereze copia autentificată a ordinului Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012; - obligarea Ministerul Educaţiei să-i elibereze în copie autentificată Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012; - obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze, dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin au suportat sau nu expertiza juridică în cadrul Ministerului Justiţiei în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului „Cu privire la modul de efectuare a expertizei juridice şi înregistrării de stat a actelor normative departamentale” nr. 1104 din 28 noiembrie 1997; - obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin sînt înregistrate în registrul de stat al actelor juridice oficiale ca acte normative departamentale;

- obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin, au fost sau nu publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (dacă da în ce număr), în conformitate cu prevederile art. l al Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr. 173-XIII din 06 iulie 1994 şi art. 68 alin. (2) Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr. 317-XV din 03 octombrie 2003; - obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin corespund criteriilor de legalitate, constituie acte normative departamentale şi pot servi temei legitim pentru reglementarea relaţiilor de drept respectiv pe teritoriul 3 Republicii Moldova şi dacă pot genera aplicarea de sancţiuni pentru încălcarea acestora,

- încasarea de la Ministerul Educaţiei prejudiciul moral în mărime de 500.000 cinci sute mii) lei cauzat în rezultatul violării drepturilor legitime la învăţătură şi accesul la informaţie, inclusiv pentru violarea siguranţei şi libertăţilor individuale. În cadrul examinării pricinii la 14 mai 2013 Ana Perciun a înaintat cerere de completare a acţiunii, solicitînd declararea nulităţii absolute a procesului - verbal de percheziţie a biroului nr. 36 din cadrul Liceului Teoretic „Minai Eminescu” din or. Cimişlia, care a fost întocmit la 15 iunie 2012 de către ofiţerul de urmărire penală a CCCEC Cauna Andrei. În motivarea cererii a invocat că la 15 iunie 2012, data petrecerii examenului, de către ofiţerii CCCEC a fost efectuată percheziţia în biroul 36 din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or.

Cimişlia, fiind întocmit un proces-verbal cu privire la percheziţie. Consideră reclamanta că procesul-verbal este unul abuziv şi ilegal, care generează violarea siguranţei acesteia şi a libertăţii individuale, izvorîte din respectarea dreptului legitim la învăţătură. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 iunie 2013 procesul civil pe capătul de cerere cu privire la anularea procesului - verbal de percheziţie a biroului nr. 36 din cadrul Liceului Teoretic „Ion Creangă” din or. Cimişlia, din 15 iunie 2012 de către ofiţerul de urmărire penală a CCCEC Cauna Andrei a fost încetat pe motivul că nu urmează a fi judecată în procedura civilă (f.d. 129 – 134 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 10 iunie 2013 acţiunea înaintată de Ana Perciun, intervenient accesoriu Axenti Valeriu împotriva Ministerului Educaţiei privind accesul la informaţie şi apărarea dreptului la învăţătură a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 135 – 148 vol. I). La 13 iunie 2013 Valeriu Axenti a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea încheierii şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 iunie 2013, cu pronunţarea unei hotărîri de admitere a acţiunii (f.d. 149 – 152, 163 - 188 vol. I). Ana Perciun la 18 iunie 2013 a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea încheierii şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 iunie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii (f.d.

153 – 156, 198 - 204 vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013 s-au respins apelurile declarate de Valeriu Axenti şi Ana Perciun, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 iunie 2013 (f.d. 209 - 216 vol. I). La 02 decembrie 2013 Ana Perciun şi Valeriu Axenti au înaintat cereri de recurs împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 iunie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, solicitînd casarea acestora cu pronunţarea unei hotărîri de admitere a acţiunii (f.d. 2 -23, 40 - 63 vol. II). Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014 s-a admis recursurile declarate de Ana 4 Perciun şi Valeriu Axenti, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013 cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel (f.d.

93 – 100 vol. II). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 22 iulie 2014 rejudecînd cauza, a respins apelurile declarate de Ana Perciun şi Valeriu Axenti şi a menţinut încheierea şi hotărîrea instanţei de fond din 10 iunie 2013 (f.d. 119 – 129 vol. II). În motivarea soluţiei, instanţa de apel a invocat că organizarea examenului de bacalaureat potrivit Legii învăţămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995 şi Regulamentului său de organizare şi funcţionare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 653 din 06 noiembrie 2009, este una din competenţele Ministerului Educaţiei.

Instanţa de judecată a mai constatat că necătînd la faptul că Ana Perciun la 10 ianuarie 2012 a făcut cunoştinţă cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examen 2012, aprobată prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011; la 15 iunie 2012 la intrarea în sala de examinare a depus o declaraţie pe proprie răspundere că nu deţine asupra sa materiale considerate ca interzise cum ar fi tabele, manuale, dicţionare, calculatoare de buzunar, telefoane mobile, staţii de emisie - recepţie a informaţiei, iar în cazul unei eventuale introduceri a materialelor interzise în sala de examene va fi eliminată din acest examen, indiferent dacă a folosit sau nu respectivele materiale; totuşi în ziua examenului a introdus în sala de examene două telefoane mobile, care ulterior au fost depistate în urma perchiziţiei efectuate în cadrul unei cauze penale, instrumentate de CCCEC.

Ca consecinţă lucrarea Anei Perciun a fost anulată fără a fi supusă examinării, ea beneficiind de dreptul de a resusţine examenul respectiv în sesiunea de bază în anul următor. Astfel, instanţa a concluzionat că pretenţiile reclamantei privind obligarea Ministerului Educaţiei să reexamineze lucrarea elevei Liceului Teoretic „Ion Creangă” din or. Cimişlia, Ana Perciun, scrisă la data de 15 iunie 2012 la examenul de profil (matematica) în Centrul de BAC din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Cimişlia şi s-o evalueze în modul stabilit de legislaţie cu nota respectivă; recunoaşterea faptului că Ana Perciun a absolvit Liceul Teoretic „Ion Creangă” din or. Cimişlia şi a obliga Ministerul Educaţiei să-i elibereze diploma de bacalaureat, nu cad sub incidenţa încălcării dreptului la învăţămînt şi au fost respinse ca neîntemeiate.

În motivarea deciziei instanţa de judecată a mai reţinut ca neîntemeiate şi pretenţiile privind obligarea Ministerului Educaţiei să-i elibereze în copie autentificată lucrarea scrisă la examenul de profil (matematica) în Centrul de BAC din cadrul Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din or.

Cimişlia; obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze, dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin au suportat sau nu expertiza juridică în cadrul Ministerului Justiţiei în conformitate cu prevederile Hotărîrii 5 Guvernului „Cu privire la modul de efectuare a expertizei juridice şi înregistrării de stat a actelor normative departamentale” nr. 1104 din 28 noiembrie 1997; obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin sînt înregistrate în registrul de stat al actelor juridice oficiale ca acte normative departamentale; obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin, au fost sau nu publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova (dacă da în ce număr),

în conformitate cu prevederile art. l al Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr. 173-XIII din 06 iulie 1994 şi art. 68 alin. (2) Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale nr. 317-XV din 03 octombrie 2003; obligarea Ministerului Educaţiei să o informeze dacă ordinul Ministerului Educaţiei nr. 997 din 23 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de Organizare şi desfăşurare a examenelor de absolvire în învăţămîntul preuniversitar, sesiunea de examene 2012 şi respectiv, Metodologiile aprobate prin prezentul ordin corespund criteriilor de legalitate, constituie acte normative departamentale şi pot servi temei legitim pentru reglementarea relaţiilor de drept respectiv pe teritoriul Republicii Moldova şi dacă pot genera aplicarea de sancţiuni pentru încălcarea acestora.

A fost respinsă şi pretenţia subsecventă privind încasarea de la Ministerul Educaţiei a prejudiciului moral în mărime de 500.000 (cinci sute mii) lei pretins a fi cauzat în rezultatul violării drepturilor legitime la învăţătură. La 08 octombrie 2014 şi 13 octombrie 2014 Ana Perciun şi Valeriu Axenti au declarat recurs, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe din 10 iunie 2013 şi deciziei instanţei de apel din 15 iulie 2014, cu pronunţarea unei hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs recurenţii au invocat că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au examinat cauza superficial, tendenţios, neobectiv, a interpretat vădit eronat şi a aplicat greşit legislaţia, a apreciat probele administrate contrar prevederilor legale.

De asemenea hotărîrea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel nu sînt justificate în aspectul respingerii capetelor din cererea de chemare în judecată referitor la furnizarea informaţiei şi eliberarea actelor solicitate. La rejudecarea apelului instanţa de apel a ignorat în tot decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 22 iulie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 14 august 6 2014, cererile de recurs au fost depuse la 08 octombrie 2014 şi 13 octombrie 2014, fiind depusă în termen.

Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursurile declarate de Ana Perciun şi Valeriu Axenti nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că Ana Perciun şi Valeriu Axenti au invocat că atît instanţa de fond cît şi instanţa de apel au examinat cauza superficial, tendenţios, neobectiv, a interpretat vădit eronat şi a aplicat greşit legislaţia, a apreciat probele administrate contrar prevederilor legale. De asemenea hotărîrea instanţei de fond şi decizia instanţei de apel nu sînt justificate în aspectul respingerii capetelor din cererea de chemare în judecată referitor la furnizarea informaţiei şi eliberarea actelor solicitate. La rejudecarea apelului instanţa de apel a ignorat în tot decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014. În speţă, Colegiul menţionează că, recursurile în cauză conţin obiecţiile de fapt şi de drept care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Iar, alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 7 Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererilor de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursurile înaintate de Ana Perciun şi Valeriu Axenti, r-nul Edineţ împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Cererea de recurs, declarată de către Ana Perciun şi Valeriu Axenti, se consideră inadmisibilă. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 8

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.