- Dosarul nr.
- 2rac-584/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 27 noiembrie 2014
- Părțile
- CP Tvardiţa în proces de insolvabilitate vs SC Osun Grup SRL
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2rac-584/14 — Încasarea datoriei
prima instanţă: M. Macar Dosarul nr. 2rac-584/14 instanţa de apel: L. Bulgac, A. Minciuna, L. Popova ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul cooperativei de producţie „Tvardiţa” în proces de insolvabilitate, Danila Denis în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de cooperativa de producţie „Tvardiţa”, împotriva societăţii comerciale „Oşun Grup” societate cu răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 c o n s t a t ă La 16 septembrie 2008 cooperativa de producţie „Tvardiţa”(în continuare C.P.„Tvardiţa” ) a depus cererea de chemare în judecată împotriva societăţii comerciale „Oşun Grup” societate cu răspundere limitată (în continuare S.C.
„Oşun Grup”S.R.L.) cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a menţionat că, la 28 august 2007 C.P.„Tvardiţa” a încheiat cu S.C.„Oşun Grup”S.R.L., contractul de vînzare-cumpărare nr. 65 potrivit căruia C.P.„Tvardiţa” a livrat S.C.„Oşun Grup” S.R.L., struguri de sortul „Saperavi” în cantitate de 125290 kg în sumă de 492830,07 lei, struguri zdrobiţi de sortul „Saperavi” în cantitate de 57120 kg şi struguri zdrobiţi de sortul „Aligote” în cantitate de 57800 kg în sumă totală de 441347,40 lei.
Face referi că, faptul transmiterii mărfii menţionate se confirmă prin facturile de expediţie DM nr. 780035 din 29 august 2007, DM nr. 780036 din 29 august 2007, DM nr. 780037 din 30 august 2007, DM nr. 780038 din 30 august 2007, DM nr. 780039 din 30 august 2007, DM nr. 780041 din 03 septembrie 2007, DM nr. 780042 din 03 septembrie 2007, DM nr. 780043 din 04 septembrie 2007, DM nr. 780102 din 08 septembrie 2007 şi DM nr. 697050 din 10 septembrie 2007 facturile fiscale nr. UZ 0472522, UZ 0472523 şi UZ 0472524 din 03 octombrie 2007 şi delegaţia din 29 august 2007 potrivit căreia Sergiu Ţibuleac a fost împuternicit să recepţioneze de la C.P.„Tvardiţa” cantitatea de struguri menţionată. Relevă că, S.C.„Oşun Grup”S.R.L., şi-a executat parţial obligaţia de plată, achitînd suma de 256000 lei, pe care motiv datoria faţă de C.P.„Tvardiţa” constituie suma de 678177,47 lei.
La 31 martie 2008 C.P.„Tvardiţa” a expediat în adresa S.C.„Oşun Grup”S.R.L., pretenţia potrivit căreia ultima a fost somată să achite datoria în sumă de 678177,47 lei pînă la 12 aprilie 2008, fapt soldat cu insucces. Solicită C.P.„Tvardiţa” încasarea în beneficiul său din contul S.C.„Oşun Grup”S.R.L., datoria în sumă de 678177,47 lei şi taxa de stat în mărime de 20324,32 lei. Prin hotarîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 23 februarie 2012 s-a admis parţial acţiunea înaintată, s-a încasat din contul S.C.„Oşun-Grup” S.R.L., în beneficiul C.P.„Tvardiţa” datoria în sumă de 677477,47 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 20324,32 lei, în rest acţiunea s-a respins. Prin decizia Curtii de Apel Chisinau din 08 noiembrie 2012 s-a admis apelul declarat de S.C.„Oşun Grup”S.R.L., s-a casat hotarîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 23 februarie 2012 şi s-a restituit pricina spre rejudecare la judecătoria Hînceşti de un alt complet de judecată.
Prin hotarîrea Judecătoriei Hînceşti din 25 octombrie 2013 s-a încasat din contul S.C.„Oşun-Grup” S.R.L., în beneficiul C.P.„Tvardiţa” datoria în sumă de 677477,47 lei şi taxa de stat în mărime de 20324,32 lei. În susţinerea soluţiei adoptate prima instanţă a menţionat că, circumstanţele cauzei atestă existenţa raportul juridic de vînzare-cumpărarea, ce determină obligaţia de plată conform facturilor fiscale şi de expediţie prezentate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014 s-a admis apelul declarat de S.C.„Oşun Grup”S.R.L., s-a casat hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 25 octombrie 2013, s-a emis o hotărîre nouă prin care acţiunea înaintată de C.P.„Tvardiţa” în proces de insolvabilitate împotriva S.C.„Oşun Grup”S.R.L., s-a respins ca fiind neîntemeiată.
Instanţa de apel a considerat că, obligaţia de plată nu rezidă din facturile fiscale nr. UZ 0472522, UZ 0472523 din 03.10.2007 pe motiv că au fost semnate de Sergiu Ţibuleac în afara limitelor împuternicirilor. Referitor la facturile expediţie DM nr. 780035 din 29 august 2007, DM nr. 780036 din 29 august 2007, DM nr. 780042 din 03 septembrie 2007, Curtea de Apel Chişinău a menţionată că, potrivit actului de verificare din 01.11.2007 S.C.„Oşun Grup”S.R.L., nu are datorii faţă de C.P.„Tvardiţa”. La 30 septembrie 2014 reprezentantul C.P.„Tvardiţa”, Danila Denis a declarat 2 recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.
În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel a apreciat eronat că actul de verificare reciprocă a datoriilor din 01 noiembrie 2007 atestă lipsa raportului obligaţional de plată deoarece actul menţionat nu este de strictă evidenţă şi în conţinutul acestuia nu se regăsesc facturile fiscale neachitate. Totodată, în facturile fiscale a căror valabilitate se contestă nu se regăseşte semnătura reprezentantului S.C.„Oşun Grup”S.R.L., pe motiv că, Sergiu Ţibuleac intenţionat a refuzat să le semneze, şi a creat situaţii ce a determinat persoane terţe să semneze facturile menţionate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor 3 fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.
în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute de normele de drept citate.
Argumentele invocate în recurs precum că, actul de verificare reciprocă a datoriilor din 01 noiembrie 2007 nu este de strictă evidenţă şi nu denotă lipsa datoriilor, precum şi absenţa semnăturilor în facturile menţionate se datorează comportamentului dolosiv al administratorului S.C.„Oşun Grup”S.R.L., Sergiu Ţibuleac, nu pot fi reţinute deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de judecată şi apreciată corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Colegiul relevă că, pe actul de verificare reciprocă a datoriilor din 01 noiembrie 2007 se regăsesc semnăturile şi ştampilele administratorilor S.C.„Oşun Grup”S.R.L., şi cooperativei de producţie „Tvardiţa”, precum şi legalitatea actului juridic respectiv nu a fost contestată.
Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul cooperativei de producţie „Tvardiţa” în proces de insolvabilitate, Danila Denis nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de 4 Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul cooperativei de producţie „Tvardiţa” în proces de insolvabilitate, Danila Denis ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul cooperativei de producţie „Tvardiţa” în proces de insolvabilitate, Danila Denis se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5