2ra-3176/14 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-3176/14 : Instanţa de fond judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău (judecător: L.Holovițcaia) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători: N.Cernat, A.Gavrișiță, A.Pohopol)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 26 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Podreadova Alexandra împotriva deciziei din data de 15.07.2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a CCL 23 împotriva lui Podreadova Alexandra privind încasarea sumei c o n s t a t ă : CCL 23 a depus la data de 22.10.2013 cerere împotriva lui Podreadova Alexandra privind încasarea sumei. În motivarea acțiunii a indicat că în baza contului personal deschis la CCL 23 pe numele lui Podreadova Alexandra, SA”Termocom” a livrat energie termică.

Pîrîta nu a achitat pentru serviciile prestate acumulînd o datorie, care la data de 01.08.2013 constituia 5848 lei. A solicitat reclamantul încasarea de la pîrîtă a datoriei și cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea din data de 04.03.2014 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, cererea CCL 23 a fost admisă și a fost încasată de la pîrîtă datoria în sumă de 5848 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei. Prin decizia din data de 15.07.2014 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel a lui Podreadova Alexandra și a fost menținută hotărîrea din data de 04.03.2014 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău. La data de 21.08.2014, Podreadova Alexandra a depus recurs împotriva deciziei din data de 15.07.2014 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că decizia contestată este ilegală, instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor prezentate și nu au fost aplicate corect prevederile legii materiale și procesuale. A mai indicat recurenta că instanțele inferioare i-au încălcat dreptul constituțional și procesual privind accesul liber la justiție, dreptul la interpret. 1 De asemenea a indicat recurenta că a fost încălcată contradictorialitatea procesului. La fel a indicat recurenta că instanțele inferioare nu i-au acordat timp suficient pentru pregătirea de judecarea cauzei și i-au respins cererile depuse în acest sens. Instanța de apel nu a luat în considerație faptul că prima instanța a emis hotărîrea în prima ședință în lipsa reclamantului și pîrîtului, în lipsa unei cereri din partea lor în acest sens, prin ce indică recurenta, au fost încălcate prevederile art.art.205, 206 CPC.

Mai mult decît atît, indică recurenta că la data de 03.03.2014 a depus în cancelaria judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău cerere privind amînarea examinării cauzei pentru a se pregăti pentru examinarea cauzei. Ingnorînd această cerere, prima instanță, indică recurenta că i-a încălcat dreptul de a depune referință la cererea de chemare în judecată. A mai indicat recurenta că neprezentarea reclamantului în ședința de judecată este un temei pentru scoaterea cererii de pe rol, ceea ce nu a făcut prima instanță. La fel, indică recurenta că instanța de fond a încălcat dreptul său la un interpret prevăzut în art.art.24,201-204 CPC și nu a făcut cunoștință cu materialele dosarului în prezența unui interpret nefiindu-i explicate drepturile și obligațiile procedurale, astfel, neavînd posibilitatea de a prezenta probe.

Indică recurenta că instanța de apel a ignorat argumentele sale admițînd astfel încălcările primei instanțe. Instanța de apel nu a dat nici o apreciere argumentelor privind încălcarea normelor materiale de către prima instanță. Instanța de apel a indicat ca obiect al litigiului datoriile existente la data de 01.08.2013. Astfel, indică recurenta că din informația prezentată de întreprinderea INFOCOM se vede că la compartimentul calcul și achitare pentru perioada 01.11.2005-august 2013, prima datorie se înregistrează în luna aprilie 2007 și continuă ca ”datorie istorică” pînă la depunerea cererii de chemare în judecată. Pînă la aceasta, indică recurenta că careva datorii nu are. A mai indicat recurenta că în cererea de chemare în judecată se menționează despre existența unui contract încheiat între ea și CCL 23, dar la materialele dosarului acest contract nu a fost prezentat.

La fel indică recurenta că în instanțele inferioare nu a fost ascultat reprezentantul reclamantului, acesta nefiind prezent în ședința de judecată și nici nu a depus cerere privind examinarea cauzei în lipsa sa. Mai indică recurenta că nu dispune de un contract încheiat cu SA”Termocom” privind prestarea de servicii. La fel indică recurenta că la adresările sale administrației CCL 23 referitor la cauza acumulării datoriei în sumă de 5848 lei, i-a fost transmis un răspuns din data de 01.12.2010 și 13.10.2013 din care rezultă că nu poate justifica suma datoriei și legătura ei cu ap.94, deoarece SA”Termocom” nu duce evidența pentru fiecare apartament separat. Mai mult ca atît că atunci cînd i-a fost eliberat tabelul nominal s-a indicat că datorii nu sunt.

De asemenea a indicat recurenta că intimatul nu a confirmat pretențiile sale și nu le-a probat prin înscrisuri. La fel a indicat recurenta că instanța de judecată a primit și a examinat o solicitare a intimatului care a depășit termenul general de prescripție conform art.267 Cod civil. Conform prevederilor art.271 Cod civil, termenul de prescripție poate fi invocat de partea în a cărei favoare a curs. Astfel, indică recurenta că dispune de acest drept și la această etapă, deoarece în instanțele inferioare nu a avut această posibilitate dat fiind examinarea cauzei în lipsa sa, prin ce au fost încălcate prevederile legale. Intimatul nu a depus referință la cererea de recurs. 2 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău din următoarele motive.

În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 445, alin.(1), lit.c)CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 432, alin.(3), lit.c)CPC , se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului. În conformitate cu art.24 CPC, judecarea pricinilor civile în instanţele judecătoreşti se desfăşoară în limba moldovenească.

Persoanele interesate în soluţionarea pricinii care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească sînt în drept să ia cunoştinţă de actele, de lucrările dosarului şi să vorbească în judecată prin interpret. Prin încheiere a instanţei, procesul se poate desfăşura şi într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea participanţilor la proces. În cazul în care procesul se desfăşoară în o altă limbă, instanţa emite hotărîrea în mod obligatoriu şi în limba moldovenească. Actele de dispoziţie ale instanţei judecătoreşti se înmînează participanţilor la proces, fiind perfectate în limba în care se desfăşoară procesul ori, la solicitare, în limba de stat. Conform procesului verbal al ședinței de judecată (f.d.21-22) al instanței de fond, în ședința de judecată recurenta nu s-a prezentat.

Colegiul, reține faptul că în cererea de recurs Podreadova Alexandra a invocat că nu s-a prezentat în ședința de judecată, dar a depus o cerere de amînare a examinării cauzei și anume dat fiind faptul că recepționase cererea de chemare în judecată împreună cu toate actele doar la data de 22.02.2014 și nu era pregătită pentru examinarea cauzei și pentru a depune referință(f.d.25). Astfel, Colegiul reține că prin prisma art.185 CPC, recurenta avea dreptul de a depune referință la cererea de chemare în judecată și și-a manifestat dorința în acest sens depunînd cerere de amînare, iar instanța de judecată examinînd cauza în lipsa recurentei și a referinței a încălcat dreptul acesteia. Iar, cererea de amînare era una întemeiată și anume insuficiența termenului de a depune o referință, care urma să fie apreciată corespunzător de instanța de fond.

Totodată, instanța de recurs reține faptul că în instanța de apel, deși recurenta a participat în ședința de judecată acesteia nu i s-a asigurat dreptul la interpret aceasta fiind o încălcare a normelor procedurale din următoarele considerente. Conform materialelor dosarului s-a stabilit că recurenta nu posedă limba de stat acest fapt este cert din actele depuse de recurentă: cererea de amînare a examinării 3 cauzei, cererea de apel și referința și cererea de recurs, care sunt depuse în limba rusă. Astfel, prin prisma art.24 CPC, odată ce ședința de judecată s-a desfășurat în limba de stat, recurentei urma să i se pună la dispoziție un interpret, ceea ce instanța de apel nu a făcut. Ori, conform materialelor dosarului - procesului verbal al ședinței de judecată, în ședința de judecată nu a fost invitat un interpret, precum și nu se conține refuzul recurentei de a i se acorda un interpret sau declarația acesteia despre lipsa necesității prezenței interpretului.

În contextul celor expuse, instanța de recurs constată încălcarea de către instanțele inferioare a normelor procedurale și anume în ceea ce privește acordarea unui interpret recurentei, ceea ce încalcă în mod vădit dreptul la un proces echitabil. Or, potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil, pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Tejedor Garcia vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art.6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

Astfel, prin prisma egalității armelor statuat de art.6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, un element al principiului echității este contradictorialitatea între părțile în proces, care impune ca fiecare parte să prezinte probe care le consideră temei al pretențiilor sale. Astfel, prin faptul că, examinarea cauzei s-a petrecut fără să se acorde recurentei un interpret, Colegiul consideră că i s-a încălcat dreptul acesteia de a face cunoștință cu materialele cauzei, a înțelege mersul procesului. Și, această omisiune poate fi corectată doar prin reexaminarea cauzei de către instanța de apel.

Din aceste considerente și reieșind din constatările enunțate, instanța de recurs consideră că pricina a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural, și, 4 avînd în vedere că, eroarea comisă nu poate fi corectată de instanța de recurs, Colegiul consideră necesar a admite recursul și a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c), 445, alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat Podreadova Alexandra împotriva deciziei din data de 15.07.2014 a Curții de Apel Chișinău. Se casează decizia din data de 15.07.2014 a Curții de Apel Chișinău adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a CCL 23 împotriva lui Podreadova Alexandra privind încasarea sumei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Ion Corolevschi Oleg Sternioală 5