2rh-368/14 — Recunoaşterea nulităţii contractului de credit şi a contractului de gaj

dosarul nr.2rh-368/14 prima instanţă: S. Lebediuc instanţa de apel: A. Curdov, D. Talai, A. Şpac instanţa de recurs: N. Clima, V. Cherdivară, I. Şumcov ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Liliana Catan, examinînd cererea de revizuire depusă de Aliona Demeşco, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni împotriva Alionei Demeşco cu privire la transmiterea silită în posesiune a bunurilor gajate şi la acţiunea reconvenţională a Alionei Demeşco împotriva băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de credit şi a contractului de gaj, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 22 noiembrie 2011, prin care a fost respins apelul declarat de Aliona Demeşco şi menţinută hotărîrea judecătoriei Comrat din 16 mai 2011, c o n s t a t ă La 3 aprilie 2009, banca comercială „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alionei Demeşco cu privire la transmiterea silită în posesiune a bunurilor gajate.

În motivarea acţiunii reclamantul BC „Moldova-Agroindbank” SA a indicat că la 26 martie 2007 reclamantul a încheiat cu Aliona Demeşco contractul de credit S07136, prin care reclamantul i-a oferit reclamatei creditul în mărime de 189000 lei, cu termenul de rambursare de pînă la 20 martie 2022. Pentru asigurarea rambursării creditului primit şi achitării dobînzii calculate Aliona Demeşco a ipotecat băncii, conform contractului de ipotecă S07136A din 26 martie 2007, apartamentul nr.14 din or. Comrat, str. Dubinin, 20, cu valoare ipotecară de 256400 lei. Menţionează reclamantul că Aliona Demeşco nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate privind restituirea creditului şi a altor plăţi, încâlcind astfel obligaţiile, prevăzute de contractul de credit şi legislaţia în vigoare, formînd la situaţia din 28 octombrie 2008 o datorie faţă de bancă în sumă 182955,28 lei.

Cere reclamantul BC „Moldova-Agroindbank” SA deposedarea Alionei Demeşco de apartamentul nr.14, din str. Dubinin, 20, or. Comrat şi transmiterea acestuia pentru a fi vândut şi evacuarea Alionei Demeşco cu membrii familiei sale din apartamentul litigios fără acordarea altui spaţiu locativ. La 5 octombrie 2009, Aliona Demeşco a depus acţiunea reconvenţională împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de credit şi a contractului de gaj. În motivarea acţiunii reconvenţionale Aliona Demeşco a indicat că în luna martie 2007 a fost invitată la BC „Moldova-Agroindbank” SA, unde i-a fost propus să primească creditul, iar mijloacele primite să le expedieze pentru rambursarea datoriei pe credit, care s-a format la ÎI „Sari Vera”, conducătorul căreia a fost reclamanta.

Menţionează reclamanta că nu a primit banii în numerar la bancă şi nu a efectuat operaţii pe contul de împrumut, iar scopul eliberării creditului a fost reparaţia apartamentului, care aşa şi nu a fost efectuată, iar toate mijloacele băneşti au fost folosite pentru rambursarea creditului ÎI „Sari Vera”. Astfel, consideră Aliona Demeşco că contractul de credit este nul din cauza că este simulat, deoarece în realitate, a fost expediat pentru a fi achitat totalmente contractul de credit, încheiat cu ÎI „Sari Vera”. Prin hotărîrea judecătoriei Comrat din 16 mai 2011, acţiunea BC „Moldova- Agroindbank” SA a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională a Alionei Demeşco a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 22 noiembrie 2011, apelul declarat de Aliona Demeşco a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 30 decembrie 2011, Aliona Demeşco a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii BC „Moldova Agroindbank” SA şi admiterea integrală a acţiunii reconvenţionale. Ulterior, la 13 ianuarie 2012, Aliona Demeşco a depus un recurs prin care a solicitat casarea hotărîrilor judecătoreşti cu restituirea pricini spre rejudecare în prima instanţă. La 11 aprilie 2012, BC „Moldova Agroindbank” SA a depus referinţă la cererea de recurs înaintată de către Aliona Demeşco. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 aprilie 2012, recursul declarat de către Aliona Demeşco a fost considerat inadmisibil.

La 06 martie 2014, Aliona Demeşco a depus cerere de revizuire împotriva decizia Curţii de Apel Comrat din 22 noiembrie 2011, cerând admiterea cererii, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Comrat din 22 noiembrie 2011 şi hotărîrii Judecătoriei Comrat din 16 mai 2011, cu pronunţarea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea reconvenţională şi să fie respinsă acţiunea BC „Moldova Agroindbank” SA. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 septembrie 2014, cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă. La 27 octombrie 2014, Aliona Demeşco a depus repetat cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 22 noiembrie 2011. Indică revizuentul că, în calitate de persoană fizică, niciodată nu a primit niciun bănuţ, de la nicio bancă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Potrivit art. 448 alin. (4) Cod de procedură civilă, cererile de revizuire împotriva deciziilor curţilor de apel în privinţa cărora Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat printr-o decizie asupra inadmisibilităţii se examinează de Curtea Supremă de Justiţie Avînd în vedere că la 26 aprilie 2012, Curtea Supremă de Justiţie s-a expus asupra inadmisibilităţii cererii de recurs, examinarea cererii de revizuire este de competenţa instanţei supreme şi aceasta se consideră declarată împotriva actului judecătoresc emis de Curtea Supremă de Justiţie.

Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Totodată, potrivit art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Examinînd cererea de revizuire co-raportată la prevederile Codului de procedură civilă, indicate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că revizuentul, nu a indicat niciun temei al declarării revizuirii.

Avînd în vedere aceste circumstanţe, Colegiul se vede în imposibilitate să se expună asupra cererii de revizuire, mai mult că trebuie să se ţină cont de însăşi natura actului de revizuire, care reieşind din prevederile capitolului XXXIX Cod de procedură civilă, este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privinţa unei cauze civile şi aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existenţa temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerinţă asupra securităţii raportului juridic, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata).

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Aliona Demeşco ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Aliona Demeşco împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 22 noiembrie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni împotriva Alionei Demeşco cu privire la transmiterea silită în posesiune a bunurilor gajate şi la acţiunea reconvenţională a Alionei Demeşco împotriva băncii comerciale „Moldova-Agroindbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de credit şi a contractului de gaj.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Liliana Catan