2rh-352/14 — Declararea nulă a actelor juridice

prima instanţă: V. Ursu dosarul nr. 2rh-352/14 instanţa de apel: M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati instanţa de recurs : V. Doagă, N. Clima, V. Clevadî, T. Vieru, Iu. Bejenaru ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Dumitru Mardari Elena Covalenco, Iurie Bejenaru examinînd cererile de revizuire declarate de către Chetrati Ilie şi Berzan Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul comunei Bălăbăneşti împotriva lui Alexandru Berzan, Ilie Chetrari, Leonid Ciobanu, Mihail Condrea, Evghenii Lipatov, Veaceslav Albot şi Primăriei comunei Bălăbăneşti cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 iunie 2013, prin care au fost respinse recursurile declarate de către Chetrari Ilie, Berzan Alexandru, Leonid Ciobanu şi avocatul Briceag Andrei şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 18 mai 2012, c o n s t a t ă La 16 septembrie 2011, Consiliul comunei Bălăbăneşti a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Berzan, Ilie Chetrari, Leonid Ciobanu, Mihail Condrea, Evghenii Lipatov, Veaceslav Albot şi Primăriei comunei Bălăbăneşti cu privire la declararea nulităţii actelor juridice.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 08 iulie 2001 administraţia publică locală a fost obligată să-i atribuie în proprietate Liudmilei Chetrari, succesorul căreia a devenit Ilie Chetrari, cota echivalentă de teren cu suprafaţă de 2,19 ha. Întru executarea hotărîrii în cauză, la 19 decembrie 2003, cu numărul 04/10.3 Consiliul com. Bălăbăneşti a dispus obligarea primarului de a atribui cota de teren echivalentă în mărime de 2,19 ha Liudmilei Chetrari. Esenţa deciziei în cauză a constatat în faptul, că primăria urma să stabilească care anume teren urmează a fi atribuit, ca mai apoi Consiliul în acest sens să mai emită o decizie privind atribuirea terenului concret Liudmilei Chetrari.

Fiind primar al comunei Bălăbăneşti, Mihail Barbacaru a repartizat terenul litigios Liudmilei Chetrari, eliberînd şi titlul de autentificare a dreptului deţinătorului 1 de teren cu numărul 3111100365. Ulterior, ca persoana fizică, Mihail Barbacaru a cumpărat acest teren de la Liudmila Chetrari în baza contractului de cumpărare- vînzare numărul 6/1125 din 14 mai 2004, pentru ca mai tîrziu să-1 vîndă.

După acţionarea Primăriei comunei Bălăbăneşti în persoana primarului I. Sîrbu în judecată s-a stabilit, că prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 15 februarie 2007, Mihail Barbacaru ca persoană cu funcţie de răspundere a fost recunoscut vinovat şi condamnat pentru săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) şi art. 328 alin.(3) lit. a) Cod penal, adică pentru folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu în interesele personale cu cauzarea daunelor în proporţii considerabile intereselor publice pentru faptul, că contrar deciziilor Consiliului local Bălăbăneşti din 16 august 2002 şi 01 august 2003 care interziceau categoric înstrăinarea terenului de pe malul rîului Nistru, a atribuit acest teren fără împuterniciri respective Liudmilei Chetrari, pe care ulterior şi l-a cumpărat.

Sentinţa a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2007, urmînd ca asupra legalităţii deciziilor organelor administraţiei publice locale să se pronunţe instanţa de contencios administrativ. La 04 decembrie 2007 Primăria comunei Bălăbăneşti în persoana primarului Ion Sîrbu s-a adresat în judecată cu acţiune prin care a solicitat anularea contractului de vînzare-cumpărare numărul 6/1125 din 14 mai 2004 semnat între Liudmila Chetrari şi Mihail Barbacaru ca fiind ilegal, nesolicitînd anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren numărul 3111100365 din 10 martie 2004, şi ca urmare, restituirea terenului în cauză în proprietatea administraţiei publice locale.

Consideră reclamantul că constituie temei de nulitate a actelor juridice contestate, faptele constatate prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din15 februarie 2007, ca fiind fapte notorii.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 18 mai 2012 s-a declarat nul titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren numărul 3111100365 eliberat de Primăria comunei Bălăbăneşti la 10 martie 2004 pe numele Chetrari Liudmila Terenti; s-a declarat nul certificatul de moştenitor legal eliberat de notarul privat Lupaşcu Eugenia la 23 decembrie 2009 sub numărul 11845 pe numele lui Chetrari Ilie Vasile privind moştenirea terenului agricol cu numărul cadastral 3111100365 cu suprafaţă de 2,1899 ha, situat în extravilanul comunei Bălăbăneşti, raionul Criuleni; s-a anulat decizia cu privire la formarea bunului imobil fără număr din 28 decembrie 2009 prin care terenul cu numărul cadastral 3111100365, cu suprafaţa de 2,1899 ha a fost divizat în trei bunuri imobile: lotul 1, cu suprafaţa de 1,0299 ha, lotul 2, cu suprafaţa 0,6600 ha şi lotul 3, cu suprafaţa de 0,5000 ha, înregistrată la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 14 ianuarie 2010, numărul 3101/10/271; s-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral 3111124033, cu suprafaţa de 0,6600 ha, semnat între Chetrari Ilie şi Condrea Mihail, autentificat de notarul public Dumbrava Mariana la 14 mai 2010 sub numărul 2993, înregistrat la 2 Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 21 mai 2010; s-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral 3111124034,

cu suprafaţa de 0,5000 ha, semnat între Chetrari Ilie şi Berzan Alexandru, autentificat de notarul privat Lupaşcu Eugenia la 21 ianuarie 2010 sub numărul 597, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 28 mai 2010; s-a declarat nul contractul de vînzare- cumpărare a terenului cu numărul cadastral 3111124034, cu suprafaţa de 0,5000 ha, semnat între Berzan Alexandru şi Ciobanu Leonid, autentificat de notarul public Ceban Galina la 22 iunie 2011 sub numărul 6154, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 24 iunie 2011; s-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral 3111124032, cu suprafaţa de 1,0299 ha, semnat între Chetrari Ilie şi Lipatov Evghenii, autentificat de notarul privat Lupaşcu Eugenia la 21 ianuarie 2010 sub numărul 588, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 28 mai 2010; s-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a terenului cu numărul cadastral 3111124032, cu suprafaţa de 1,0299 ha, semnat între Lipatov Evghenii şi Albot Veaceslav, autentificat de notarul public Gluşcenco Ghenadie la 15 iunie 2011 numărul 3358, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni la 22 iunie 2011. Împotriva hotărîrii menţionate de către Chetrari Ilie si Leonid Ciobanu au fost depuse cereri de apel, iar Berzan Alexandru a declarat cerere de alăturare la apel.

Prin hotărîrea suplimentara a Judecătoriei Criuleni din 28 iunie 2012 s-a încasat din contul lui Chetrari Ilie în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 947 lei 97 bani; s-a încasat în mod solidar din contul lui Chetrari Ilie şi Condrea Mihail în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 285 lei; s-a încasat în mod solidar din contul lui Chetrari Ilie şi Berzan Alexandru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 209 lei 61 bani; s-a încasat în mod solidar din contul lui Berzan Alexandru şi Ciobanu Leonid în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 209 lei 61 bani; s-a încasat în mod solidar din contul lui Chetrari Ilie şi Lipatov Evghenii în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 431 lei 73 bani; s-a încasat în mod solidar din contul lui Lipatov Evghenii şi Albot Veaceslav în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 450 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012 au fost respinse cererile de apel declarate de Chetrari Ilie, Ciobanu Leonid, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 18 mai 2012. Prin decizi Curţii Supreme de Justiţie din 06 iunie 2013 au fost respinse recursurile declarate de către Chetrari Ilie, Berzan Alexandru, Leonid Ciobanu şi avocatul Briceag Andrei şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 18 mai 2012. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 decembrie 2013 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ciobanu Galina împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 iunie 2013. 3 La 06 octombrie 2014 - Ilie Chetrari, iar la 17 octombrie Berzan Alexandru, au depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi remiterea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

Ca temei pentru declararea cererii de revizuire, revizuienţii au invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererile de revizuire neîntemeiate şi care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art.451 alin.(1) CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărîrilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părţi. De aceea legea stabileşte o listă expresă şi exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii. Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC şi în cazul în care se cunoşteau ar fi influenţat asupra soluţiei date de instanţa de recurs. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Întru probarea temeiului de revizuire menţionat, revizuienţii au invocat că la 22 iulie 2014 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărîrea pe cauza Grafescolo SRL vs. Moldova (hotărîrea nr. 36157/08)¹. În acea speţă Curtea a constatat violarea dreptului companiei reclamante la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO. Curtea a statuat că „…problema cu privire la termenul de prescripţie a fost un argument important abordat de către compania reclamantă în cursul procedurii. Dacă ar fi fost acceptat, acesta ar fi putut determina respingerea acţiunii consiliului local împotriva companiei reclamante”. Revizuienţii consideră că în speţă se află într-o situaţie identică cu cea din cauza Grafesco vs Moldova.

Or, revizuienţii, la fel au ridicat pe parcursul examinării cauzei obiecţia privind omiterea termenului de prescripţie de către reclamant. Instanţele nu s-au pronunţat asupra acestei obiecţii, deşi, în viziunea revizuienţilor, aceasta era una determinantă pentru ulterioarele soluţii judecătoreşti. 4 Prin urmare, consideră revizuienţii că hotărîrea Curţii Europene pronunţată în cauza Grafesco SRL vs Moldova reprezintă o circumstanţă esenţială şi un important temei de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 iunie 2013. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că aceasta nu poate constitui drept o circumstanţă nouă a pricinii în sensul art. 449 lit. b) CPC.

Cauza Grafescolo vs Moldova nu are tangenţă cu cauza revizuirea cărei se solicită. Mai mult ca atît, termenul de prescripţie a fost invocat de către părţi în instanţele precedente, însă instanţele au respins acest argument, referindu-se la imprescriptibilitatea acţiunii privind nulitatea absolută (art. 217 Cod civil). La fel, întru probarea temeiului de revizuire prevăzut de art. 449 lib) CPC, revizuienţii mai invocă drept circumstanţă nouă şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013 pe cauza SA „Agromag” SRL împotriva lui Platon Alexandru şi executorului judecătoresc Olga Buzadji cu privire la anularea proceselor-verbale ale licitaţiei şi încheierilor privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile şi pe mijloacele financiare şi la demersul executorului judecătoresc Olga Buzadji cu privire la confirmarea proceselor-verbale ale licitaţiei.

În acest sens invocă că după pronunţarea deciziei supuse revizuirii s-a constatat că Curtea Supremă de justiţie se pronunţase deja pe un caz care viza un lot de teren aflat în aceeaşi parcelă cadastrală (în imediata vecinătate) a lotului de teren cu nr. cadastral 3111124.03, situat în s. Bălăbăneşti, r. Criuleni. Loturile de teren care au aparţinut revizuientului Ilie Chetrari şi lotul de teren în privinţa căruia s-a pronunţat Curtea Supremă de Justiţie se află în acelaşi sector cadastral – nr. 17. Atunci cînd aceste loturi vecine erau în proprietatea Primăriei com. Bălăbăneşti ele făceau parte dintr-un singur sector de teren, cu acelaşi număr cadastral. Altfel decît constatase prin decizia din 06 iunie 2013, printr-o decizie din 16 ianuarie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a constatat că lotul de teren vecin se află în circuitul civil.

Prin decizia din 16 ianuarie 2013 Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat privitor la confirmarea procesului-verbal al licitaţiei, în cadrul căruia lotul de teren cu suprafaţa de 1,0 ha, nr. cadastral 3111100.839 a fost înstrăinat. Lotul de teren cu suprafaţa de 1,0 ha a fost atribuit de Primăria com. Bălăbăneşti către SC „Agromag”. Procuratura Generală , de asemenea, a verificat legalitatea atribuirii terenului către SC „Agromag” SRL şi nu a găsit temei de intervenţie. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că această circumstanţă a fost invocată în cererea de revizuire anterioară, asupra căreia instanţa s-a expus. Prin cererea suplimentară din 17 noiembrie 2014 Ilie Chetrari a mai invocat un argument în susţinerea cererii de revizuire şi anume faptul că Consiliul com.

5 Bălăbăneşti deja a înstrăinat terenul declarat de Curtea Supremă de Justiţie ca fiind un „bun al domeniului public”. Pentru probarea temeiului de revizuire menţionat revizuientul a prezentat decizia Consiliului com. Bălăbăneşti nr. 07/18.1 din 02 octombrie 2014 şi procesul- verbal nr. 6 privind rezultatele licitaţiei din 27 octombrie 2014. Susţine că prin decizia nr. 07/18.1 din 02 octombrie 2014 Consiliu com. Bălăbăneşti a decis de a scoate la licitaţie cu drept de vînzare-cupărare teren public cu destinaţie agricolă, suprafaţa – 2,1899 ha, nr. cadastral 3111124.032, amplasat în intravilanul com. Bălăbăneşti r. Criuleni, cu preţul iniţial de 640 000 lei. În temeiul acestei decizii, la data de 27 octombrie 2014 Consiliul com.

Bălăbăneşti a organizat o licitaţie şi a înstrăinat terenul litigios către unicul participant al acesteia – Sc „Sinavia-Grup” SRL, la preţul de 800 000 lei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nici acest argument nu poate fi reţinut în condiţiile art. 449 CPC, deoarece aceste circumstanţe au apărut după pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se cere, ele fiind considerate ca fapte noi apărute după pronunţarea hotărîrii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîri greşite, pentru neregularităţi ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanţei, sau dintr-un motiv neimputabil părţilor – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuentă nu pot fi admise ca temei de revizuire a deciziei din 06 iunie 2013. Mai mult decît atît, revizuirea este o cale de retractare şi nu de reformare, în cadrul căreia nu poate fi verificată legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate.

În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către revizuenţi în cererile de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate. Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire ca fiind inadmisibile. 6 În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de Chetrati Ilie şi Berzan Alexandru împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul comunei Bălăbăneşti împotriva lui Alexandru Berzan, Ilie Chetrari, Leonid Ciobanu, Mihail Condrea, Evghenii Lipatov, Veaceslav Albot şi Primăriei comunei Bălăbăneşti cu privire la declararea nulităţii actelor juridice.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat Dumitru Mardari Elena Covalenco Iurie Bejenaru 7