2ra-3049/14 — Repararea prejudiciului cauzat

prima instanţă: A. Gavriliţă dosarul nr.2ra-3049/14 ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav către Societatea pe Acţiuni „ Tracom” privind repararea prejudiciului material şi moral rezultat din utilizarea invenţiei, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav, ca neîntemeiat, c o n s t a t ă: Reclamanţii Albert Lenschi, Alexandru Caluţchi, Stanislav Beganschi şi Victor Circov la data de 15 iulie 2004 au depus cerere de chemare în judecată către Uzina de Tractoare „Tracom” SA cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de şase sute de salarii minime, cu achitarea proporţional fiecăruia din reclamanţi sau succesorilor acestora onorariul pentru utilizarea invenţiei în mărime de 0,3% din suma vânzărilor tractoarelor,

în construcţia cărora se utilizează invenţia pe perioada din 14 iunie 1996 pînă la 01 iulie 2004 - obligarea Uzinei de Tractoare „Tracom” SA să achite pînă la expirarea termenului de valabilitate a brevetului de invenţie fiecărui reclamant, în mărime egală, onorariul în mărime de 0,3% din suma vânzărilor tractoarelor, începînd cu 01 iulie 2004. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, sunt autorii invenţiei „ Tactor” la data de 31 octombrie 1996 fiindu-le eliberat brevetul de invenţie. La data de 14 iunie 1996 au încheiat contractul nr. 34 de cesiune a lui Uzinei de Tractoare „Tracom” SA. În conformitate cu prevederile contractuale, pîrîtul urma să achite recompensă pentru invenţie fiecărui în parte pe parcursul întregii perioade de utilizare a invenţiei în construcţia tractoarelor.

Din anul 1996 şi pînă în anul 2004, ei nu au primit nici o recompensă bănească, iar la nenumăratele adresări către pîrît au primit refuz de a soluţiona pe cale amiabilă cazul dat, aceste împrejurări i-au determinat pe reclamanţi să se adreseze în judecată.

1 Reclamanţii Albert Lenschi, Alexandru Caluţchi, Stanislav Beganschi şi Victor Circov au solicitat repararea prejudiciului material şi anume, încasarea de la Uzina de Tractoare „Tracom” SA a prejudiciului material în mărime de şapte sute de salarii minime, cu achitarea proporţional fiecărui din reclamanţi sau succesorilor acestora onorariul pentru utilizarea nvenţiei în mărime de 0,3% din suma vînzărilor tractoarelor în construcţia cărora se utilizează invenţia, pe perioada din 14 iunie 1996 pînă la 2004, obligarea Uzinei de Tractoare „Tracom” SA să achite pînă la termenului de valabilitate al brevetului de invenţie, fiecărui reclamant în mărime egală onorariul în mărime de 0,3 % din suma vînzărilor tractoarelor în construcţia cărora se utilizează invenţia, începînd cu 01 iulie 2004. Ulterior reclamanţii şi-au concretizat cerinţele şi şi-au mărit cuantumul pretenţiilor, solicitînd încasarea de la Uzina de Tractoare „Tracom” SA a prejudiciului material în mărime de 1 392 473 lei (a cîte 483 500 lei pentru fiecare) cît şi prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei proporţional fiecărui reclamant şi cheltuielile de judecată.

La data de 17 martie 2006 Uzina de Tractoare „Tracom” SA a depus cerere reconvenţională împotriva reclamanţilor Albert Lenschi, Alexandru Caluţchi, Stanislav Beganschi şi Victor Circov cu privire la recunoaşterea invenţiei „Tractor"” cu brevetul nr. 486 G2 ca o invenţie de serviciu, elaborată în cadrul uzinei „Tracom” SA. Pe parcursul examinării pricinii, la data de 12.04.2008, reclamantul-pîrît Stanislav Beganschi a decedat şi prin încheierea Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău din 31.10.2011 ultimul a fost înlocuit cu succesorul său în drepturi Parfentieva (Beganscaia) Mariana Stanislavovna.

Reprezentantul Uzinei de Tractoare „Tracom” SA, Anatolie Bordian a solicitat de a introduce în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului pe Pavlenco Vitalie, invocînd drept temei faptul că, contractul de cesiune a brevetului nr. 486 G2, încheiat între inventatorii Albert Lenschi, Alexandru Caluţchi, Stanislav Beganschi, Urasov Iurie, Victor Circov, Pavlenco Vitalie şi Uzina de Tractoare „Tracom” SA din 14 iunie 1996 a fost semnat din partea Uzinei de unul din coautori, şi anume, de Pavlenco Vitalie, care la moment deţinea funcţia de director - interimar al Uzinei de Tractoare –„ Tracom” SA şi era cointeresat personal în încheierea acestuia, care presupunea un viitor profit pentru dânsul.

Prin încheierea Colegiul civil al Curţii de Apel Chişinău din 12 octombrie 2012 a fost introdus în proces în calitate de intervenient accesoriu Pavlenco Vitalie de partea pîrîtului, Uzina de Tractoare „Tracom” SA. La 12 noiembrie 2012 reprezentantul pîrîtului, Uzina de Tractoare „Tracom"” SA, Anatolie Bordian a depus o cerere, prin care a solicitat încetarea procesului din motivul renunţului la acţiunea reconvenţională depusă de Uzina de Tractoare „Tracom” SA împotriva lui Albert Lenschi, Alexandru Caluţchi, Stanislav Beganschi şi Victor Circov cu privire la recunoaşterea invenţiei „Tractor” o invenţie de serviciu, şi prin încheierea Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 12.11.2012 s-a admis renunţul la acţiunea reconvenţională.

2 Prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel din 03.10.2002 contractul de cesiune din 14 iunie 1996 a fost declarat nul. A mai indicat că, reclamanţii ocupau în această perioadă de timp diferite funcţii în cadrul uzinei de tractoare. Astfel, S. Beganschi, A. Lenschi şi A. Caluţchi lucrau nemijlocit în biroul specializat pentru eliberarea tehnologiilor de producţie a tractoarelor. Reclamanţii erau salariaţii uzinei de tractoare şi a biroului specializat de construcţii pe întreg parcursul perioadei de creare a invenţiei, însărcinarea principală a căror a fost realizarea construcţiei tractorului, conform poruncii tehnice. La data de 24.05.2005 a avut loc şedinţa comisiei SA „Tracom” referitor la determinarea eficacităţii economice a invenţiei „Tractor” , brevetul nr.486 G2, care a constatat faptul că această invenţie a fost efectuată la uzină cu mijloacele uzinei, la comanda administraţiei şi este constatată ca invenţie de serviciu.

S-a mai constat că în urma acestei invenţii nu s-a obţinut o eficacitate economică. Totodată, ţinînd cont de faptul că această invenţie nu are o valoare economică şi că nu există act cu privire la rezultatele implementării acesteia, comisia a considerat posibil de a plăti inventatorilor o remuneraţie unică în sumă de 18001ei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2014, s-a respins apelul declarat de Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav către Societatea pe Acţiuni „ Tracom” privind repararea prejudiciului material şi moral rezultat din utilizarea invenţiei, ca neîntemeiat.

La 04.09.2014, Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav, a declarat recurs, în termen legal, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2014 cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se admită acţiunea. În motivarea recursului, recurenţii au indicat că nu sunt de acord cu decizia instanţei de apel, considerând că s-a aplicat eronat normele de drept procedural şi material, iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. Indică recurenţii în acest context, că instanţa de apel în procesul examinării cauzei n-a ţinut cont de rezultatul Expertizei economice prezentat în Raportul de evaluare din 15.04.2010, efectuat de către Expertul evaluator L. Anisimova, conform încheierii Curţii de Apel care a stabilit că intimatul trebuie să achite pentru folosirea invenţiei cîte 483.509, 70 lei fiecărui recurent (reclamant), în total 1.392.473 lei.

Mai indică că alin. (2) al art.35 a Legii nr.461/1995 prevede că la cererea titularului brevetului, încălcarea drepturilor acestuia trebuie să înceteze, iar persoana recunoscută vinovată este obligată să plătească titularului brevetului suma suficientă pentru a compensa paguba cauzată prin încălcarea dreptului titularului brevetului, inclusiv câştigul nerealizat, precum şi să achite cheltuielile care vor putea cuprinde onorariile de avocat corespunzătoare. 3 Mai menţionează recurenţii că, conform alin. (2) al art.19 a Legii nr.50- XVI/2008 persoana fizică sau juridică care foloseşte invenţia în perioada indicată în alin.(1) a normei indicate, achită titularului brevetului după primirea acestuia recompensă bănească într-o mărime rezonabilă.

Potrivit art.84 a Legii nr.50-XV/2008 prevede că la cererea părţii vătămate, persoana care conştient, sau care a avut temeiuri de a recunoaşte dreptul încălcat, recuperează autorului invenţiei pagubele reale, inclusiv venitul ratat, orice venit primit şi prejudiciul moral. Afirmaţia intimatului, precum, că invenţia menţionată a fost inventată de către reclamanţi conform activităţii de serviciu, nu a fost confirmată de către pîrît cu careva probe, de aceea nu are vreun suport juridic şi nu poate servi temei întru neadmiterea acţiunii reclamanţilor. Din acest motiv consideră recurenţii că cererea reconvenţională a pârâtului necesită a fi respinsă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu dispoziţia art.432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Argumentele invocate de Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav eîn cererea de recurs că hotărârea judecătorească este ilegală, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu decizia instanţei de apel prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei hotărâri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit. a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Caluţchi Alexandru, Lenschi Albert, Circov Victor, Beganschi Stanislav, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 5