2rh-391/14 — Repararea prejudiciului

dosarul nr. 2rh-391/14 prima instanţă L. Holevițcaia instanţa de apel S. Arnaut, T. Pelin, B. Bîrcă instanţa de recurs G. Stratulat, Iu. Bejenaru, V. Clevadî Iu. Oprea, D. Mardari ÎNCHEIERE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Spînu împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17 cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Petru Spînu, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 04 decembrie 2013. constată La 01 iunie 2013 Petru Spînu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎMGFL nr. 17 cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii Petru Spînu a indicat că este proprietarul automobilului de model „Mercedes 310 D” cu nr. de înmatriculare CR AP 786. A mai menţionat că la 15 ianuarie 2013 în jurul orelor 12:45 a parcat automobilul său în faţa scării nr. 2 a blocului locativ din str. Kiev 6/3 mun. Chişinău. După ce a intrat pe uşa scării, a auzit un zgomot puternic, iar cînd s-a întors a văzut că de pe acoperişul casei pe automobilul său a căzut o bucată de gheaţă, care a deteriorat parbrizul, capota şi acoperişul automobilului. Indică de asemenea că blocul locativ respectiv este gestionat de ÎMGFL nr. 17, care se face responsabilă de repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea automobilului. Pentru reparaţia automobilului conform Raportului de evaluare a pagubei nr.82/01A, s-a concluzionat că valoarea prejudiciului cauzat este de 24950,58 lei.

Petru Spînu solicită încasarea de la ÎMGFL nr. 17 a prejudiciului material în mărime de 24950,58 lei şi a cheltuielilor de judecată. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă. De la ÎMGFL nr. 17 a fost încasat în beneficiul lui Petru Spînu suma de 24950,58 lei, taxa de stat în mărime de 748,51 lei, cheltuieli de efectuare a expertizei în sumă de 537,86 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1500 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, a fost admis apelul declarat de ÎMGFL nr. 17, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, a fost admis recursul declarat de către Petru Spînu, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 04 decembrie 2013. La 20 octombrie 2014, ÎMGFL nr. 17 a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs şi dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire, ÎMGFL nr. 17 a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. A mai menționat că intimatul urma să prezinte probe dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii.

Astfel, consideră că actul de examinare a mijlocului de transport nr. 82/01 din 18 ianuarie 2013, nu este decît o desfășurare a cuantumului sau devizului de cheltuieli care urmau a fi efectuate ca lucrări de reparație indicate în acest tabel prezentat ca probă, însă care nu pot fi considerate ca bonuri de casă care ar confirma cheltuielile efectuate de către intimat și care ulterior urmau să servească motivul legal de încasare a mijloacelor bănești. Intimatul nu a prezentat bonurile fiscale sau facturile în temeiul cărora urma să fie încasate aceste cheltuieli evaluate de compania care a eliberat actul de examinare a mijlocului de transport. Susţine că aceasta este o probă inadmisibilă în cazul încasării mijloacelor bănești și ar fi considerată ca o modalitate de încasare a mijloacelor bănești de către instanțe fără prezentarea în original a cheltuielilor încasate.

Indică de asemenea, că instanțele au examinat cauza bazîndu-se pe probe neconcludente, fără a fi verificată legalitatea expertului care a efectuate expertiza prezentată ca probă, or expertul desemnat care a efectuat expertiza prezentată ca probă, urma obligatoriu să fie înscris în Registrul de Stat al experților judiciari atestați. Însă instanțele nu au dispus efectuarea unei expertize repetate. La fel menționează că intimatul nu a dovedit faptul că deține polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto și contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule. Consideră că instanța de apel întemeiat a concluzionat că căderea bucății de gheață este un eveniment de forță majoră, fenomen natural extraordinar, străine de activitatea și voința omului, motiv din care căderea gheții de pe acoperișul clădirii nu putea fi controlat nici de responsabilii autorității publice locale, nici de locatarii din vecinătate.

Astfel căderea bucății de gheață poate fi atribuită nemijlocit la categoria forței majore, iar intimatul nu a respectat atenționările publicate, a neglijat 2 panglicile de culoare roșie care îngrădeau zona de pericol sporit, parcînd automobilul său în zona interzisă, în urma cărui fapt s-a produs incidentul. Totodată indică că din pozele prezentate la materialele cauzei ce nu pot servi ca probă, se observă că cel mai probabil intimatul a parcat în fața blocului deja cînd automobilul era deteriorat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă. S-a constatat că instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, la 03 septembrie 2014, a examinat recursul declarat de către Petru Spînu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Spînu împotriva ÎMGFL nr. 17 cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 05 martie 2014, şi în conformitate cu art. 445 al.

(1) lit. f) CPC, a admis recursul declarat de către Petru Spînu, a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 04 decembrie 2013. Drept temei al cererii de revizuire au fost invocate prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. b) CPC. Cu toate că revizuentul indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) CPC, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiurile invocate de revizuent nu pot fi reţinute deoarece nu sunt confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Mai mult ca atît, în esenţa sa, argumentele cererii de revizuire se rezumă la examinarea incorectă a fondului cauzei 3 Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei). Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menționează că la 10 noiembrie 2014, revizuentul a depus cerere, prin care a solicitat suspendarea executării deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014. Din conţinutul cererii de suspendare şi înscrisurile anexate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a reţinut faptul că ÎMGFL nr. 17 a depus cauţiune în sumă de 33284,34 lei, fapt confirmat prin Certificatul executorului judecătoresc nr. 004-756/14 din 22 octombrie 2014 şi prin ordinul de plată nr. 526 din 22 octombrie 2014, eliberat de BC “Banca Socială” SA. În conformitate cu art.451 alin.(5) Cod de procedură civilă, instanţa de revizuire este în drept să suspende executarea hotărîrii a cărei revizuire se cere dacă se depune o cauţiune în condiţiile art.435.

Din norma menționata rezultă că este drept instanței de revizuire de a suspenda executarea hotărîrii a cărei revizuire se cere, dar nu obligația instanţei să suspende executarea hotărîrii. Astfel, din considerentele menţionate,Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, şi cererea de suspendare a executării deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, drept neîntemeiată. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge cererea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17 privind suspendarea executării deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014. 4 Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Petru Spînu împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 17 cu privire la repararea prejudiciului material. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Dumitru Mardari 5