2ra-3130/14 — Eliberarea bunului de sub sechestru

prima instanță: N. Mazur dosarul nr. 2ra-3130/14 instanța de apel: V. Pruteanu, I. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ivaşinenco Evghenii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Belinschi Sergiu împotriva Rodicăi Filat, intervenient accesoriu Procuratura sectorului Centru mun.

Chișinău, cu privire la eliberarea bunului imobil de sub sechestru și cererea de chemare în judecată a lui Ivaşinenco Evghenii împotriva lui Belischi Sergiu, Stoian Radu, Filat Rodica, Florea Adelina, Malîşenco Natalia cu privire la declararea nulității a contractelor de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ivaşinenco Evghenii și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 ianuarie 2014, prin care acțiunea depusă de către Belinschi Sergiu a fost admisă, iar acțiunea depusă de către Ivaşinenco Evghenii a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2013, Belinschi Sergiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi Filat, intervenient accesoriu Procuratura sectorului Centru mun.

Chișinău, cu privire la eliberarea bunului imobil de sub sechestru. În motivarea acţiunii a indicat că prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 noiembrie 2012, a fost admis demersul procurorului Olga Pavalachi și autorizată aplicarea sechestrului asupra a 1.0 cotă-parte din bunul imobilul cu numărul cadastral 0100211.163, 010021. 163.01, 0100211.163.02, situat în mun. Chișinău, str. Lăpușnei 11, care îi aparține cu drept de proprietate. Menționează că conform încheierii judecătorești, în cadrul procesului penal s-a stabilit că la 20 iulie 2012, Grecu Liliana și Gurschi Elena, care aveau scopul dobândirii bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, în baza procurii false eliberate de notarul L. Mihailova la 24 mai 2011, din Ucraina, or.

Odessa, prin care Ivaşinenco Evghenii l-a împuternicit pe Radu Stoian să dispună de proprietatea sa situată în Republica Moldova, mun. Chișinău, str. Lăpușnei 11, au vândut terenul menționat contra sumei de 40000 euro Rodicăi Filat, care, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 6942 din 17 octombrie 2012, i-a transmis dreptul de proprietate. Susținea că în temeiul art. 209 CPP, judecătorului de instrucție i-a fost depusă plângere privind scoaterea bunului de sub sechestru, iar prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 31 ianuarie 2013, cererea sa a fost respinsă fiindu-i explicat că dânsul este în drept să solicite soluționarea conflictului referitor la apartenența bunului și scoaterea de sub sechestru în ordinea procedurii civile.

Invocă că potrivit prevederilor art. 204 alin. (1) CPP, sub sechestru pot fi puse bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului, precum și ale părții civilmente responsabile, însă, contrar normei citate bunurile sale au fost puse sub sechestru, necătând că dânsul nu are statut de bănuit, învinuit, inculpat sau parte civilmente responsabilă. Relatează că conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 6942 din 17 octombrie 2012, bunul imobil cu numărul cadastral 0100211.163.010021 1.163.01, 0100211.163.02, situat în mun. Chișinău, str. pe str. Lăpușnei 11, a fost procurat de la Filat Rodica, care de asemenea nu are statut de bănuit, învinuit, inculpat sau parte civilmente responsabilă.

Afirmă că prin încheierea contractului autentificat notarial de vânzare-cumpărare nr. 6942 din 17 octombrie 2012, dânsul a folosit calea legală pentru a dobândi dreptul de proprietate asupra imobilului litigios, iar tranzacția efectuată cu Filat Rodica nu era afectată de vre-un viciu, astfel, în virtutea prevederilor art. 307 și 310 din Cod Civil, acesta posedă bunul pus de către instanță de judecată sub sechestru, în baza unui act juridic valabil, respectiv, nu i se poate înainta cerere de predare a bunului cât și posesia asupra acestui bun nu poate fi restricționată. Solicită scoaterea de sub sechestru 1.0 cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral 0100211.163. 0100211.163.01, 010021 1.163.02, situat în mun.

Chișinău, str. Lăpușnei 11. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 02 aprilie 2013, Ivaşinenco Evghenii a fost atras în proces în calitate de intervenient principal. La 02 aprilie 2013 Ivaşinenco Evghenii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Belinschi Sergiu, Stoian Radu, Filat Rodica, Florea Adelina, Malîşenco Natalia cu privire la decalarea nulității a contractelor de vânzare-cumpărare. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 mai 2013, cererea de chemare în judecată depusă de către Ivaşinenco Evghenii a fost restituită în temeiul art. 170 alin. (1) lit. e) CPC. La 21 mai 2013, Ivaşinenco Evghenii din nou a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Belinschi Sergiu, Stoian Radu, Filat Rodica, Florea Adelina, Malîşenco Natalia cu privire la nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 septembrie 2013, a fost dispusă restituirea cererii de chemare în judecată a lui Evghenii Ivaşinenco împotriva lui Belinschi Sergiu și alții cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare. La 26 septembrie 2013 Ivaşinenco Evghenii a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Belinschi Sergiu, Stoian Radu, Filat Rodica, Florea Adelina, Malîşenco Natalia cu privire la declararea nulității a contractelor de vânzare-cumpărare. În motivarea acţiunii a indicat că nu a avut intenția de a vinde casa de locuit situată în mun. Chișinău, str. Lăpușnei 11 și în acest sens nu a întocmit nici o procură, însă, necătând la acestea, dânsul a fost privat ilegal de imobil, în schimbul căruia nu a primit careva mijloace bănești, temei care a servit adresare la poliție şi intentarea unui dosar penal.

Solicită declararea nulității tranzacțiilor și restituirea bunului imobil situat în mun. Chișinău, str. Lăpușnei 11 și încasarea, în mod solidar, din contul pârâților în beneficiul său a prejudiciului material și moral în sumă de 1195000 euro și costul terenului, casei şi salariului de 187000 euro. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 09 octombrie 2013, a fost dispusă conexarea pricinii nr. 2-2728-13 la acțiunea lui Belinschi Sergiu cu cauza civilă nr. 2-5379/13 la acțiunea lui Evghenii Ivaşinenco. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 ianuarie 2014, acțiunea înaintată de către Belinschi Sergiu a fost admisă, fiind scos bunul imobil asupra a 1 cotă parte cu nr. cadastral 0100211.163, 0100211.163.01, 0100211.163.02, situat în mun.

Chișinău, str. Lăpușnei 11, de sub sechestrul aplicat prin încheierea judecătorească din 27 noiembrie 2012, iar acțiunea înaintată de către Ivaşinenco Evghenii a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ivaşinenco Evghenii și menținută hotărârea primei instanțe.

În motivarea deciziei instanța a invocat prevederile art. 5 CPC, art. 204 CPP, art. 307 alin.(1), art. 310 alin.(1), art. 376 alin. (1) art. 331 alin. (1) art. 375 alin(1) art. 1398 alin.(1) din Cod civil care reglementează aspecte ce ţin de posesiunea de bună-credință, apărarea drepturilor de proprietate, cât şi revendicarea de către proprietar a bunurilor aflate în posesiune a unui dobânditor de bună-credință, care stabilesc că dacă un bun a fost dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de la dobânditor de bună-credință numai în cazul în care bunul a fost pierdut de către proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din posesiunea acestora fără voia lor.

Cu referire la norma citată și în coraport cu materialele pricinii instanța a reținut că Belinschi Sergiu posedă bunul litigios în baza unui act juridic valabil, respectiv, acestuia nu i se poate înainta cerere de predare a bunului, precum şi posesia nu poate fi restricționată prin sechestrul aplicat în cadrul unui dosar penal, la care Belinschi Sergiu nu este participant, mai mult că, atât Filat Rodica cât şi Belinschi Sergiu, ca dobânditori ai bunului imobil nu știau și nici nu puteau să știe despre faptul că procura nu a fost eliberată lui Radu Stoian pentru vânzarea bunului imobil, iar la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare au fost anexate toate actele necesare pentru efectuarea acestei tranzacții, respectiv, aceștia sunt dobânditori de bună-credință.

La 08 septembrie 2014, Ivaşinenco Evghenii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii sale şi respingerea acţiunii înaintate de Belinschi Sergiu. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Menționează că imobilul situat în mun. Chișinău, str. Lăpușnei nr. 11, îi aparține lui cu drept de proprietate în baza certificatului de moștenitor testamentar eliberat de către notarul public T. Anton, care a fost anexat la materialele cauzei, ce au stat la baza încheieri contractelor de vânzare-cumpărare nr. 6942 din 17 octombrie 2012, totodată, la încheierea acestui contract a fost prezentat și extrasul din Registrul bunurilor imobile, eliberat de Î.S.

„Cadastru” ce atestă faptul că dânsul este proprietar al imobilului litigios. Cu referire la prevederile art. 315 alin.(1) şi art. 316 din Cod civil, consideră că i- a fost încălcat dreptul său de proprietate. Susține că dânsul nu a avut intenția de a vinde bunul imobil, însă, dat fiind faptul că este victima unei scheme de escrocherii din partea intimaților, riscă să rămână asemenea unui boschetar, deoarece, a fost deposedat ilegal de unicul loc de trai. Afirmă că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor nu a luat în considerare toate aspectele și probele importante pentru soluționarea cauzei, iar ca rezultat a fost încălcat principiul constituțional al accesului liber la justiție și valorificarea dreptului de proprietate.

Insistă că nu a eliberat nici o procură pe numele intimatului Stoian Radu cu împuternicirile de a înstrăina din numele său bunul imobilul litigios, care prin contractul din 20 iulie 2012 încheiat cu Filat Rodica a fost înstrăinat, astfel, rezultă că și contractul vânzare-cumpărare nr. 6942 , încheiat la 17 octombrie 2012 între Filat Rodica și Belinschi Sergiu este ilegal. Invocă că şi din expertiza efectuată în cadrul examinării pricinii penale, rezultă că semnătura efectuată din numele său nu este a lui, ceea ce atestă că procura, care a fost întocmită în Ucraina, orașul Odessa de notarul L. Mihailov, este ilegală.

La fel, susţine că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor nu au reținut faptul că semnătura de pe procură este falsă, astfel, aceasta nu poate fi considerată legală sau să producă careva efecte juridice, iar dat fiind faptul că procura este ilegală, rezultă că ulterioarele acte juridice încheiate și anume contractele de vânzare-cumpărare din 20 iulie 2012 și 17 octombrie 2012, urmează a fi recunoscute ilegale și care nu pot produce careva efecte juridice.

Mai invocă în susţinerea poziţiei sale prevederile art. 306, alin. (2) al Codului civil, care stabileşte că posesiunea de bună-credință încetează dacă proprietarul sau o altă persoană cu drept preferențial înaintează posesorului pretenții întemeiate, considerînd, astfel, că odată ce dânsul a aflat despre înstrăinarea vădit ilicită a imobilului său, rezultă că intimații nu mai pot fi considerați posesori de bună-credință, iar dacă titularul dreptului de proprietate, sau a altui drept revendică bunul de la posesor sau înaintează alte pretenții temeinice către acesta, atunci din acest moment posesorul bunului nu mai este considerat ca posesor de bună-credință, ci va fi de rea - credință, deoarece, acestuia îi este comunicat că posedă un bun, pe care 1-a dobândit de la persoane ce nu aveau dreptul să-1 înstrăineze.

De asemenea, în opinia sa, pentru a concluziona asupra validității contractului de vânzare-cumpărare este necesar de stabilit respectarea condițiilor de validitate de fond și de formă la data încheierii sale. În acest context, în materia civilă, prin condiții de validitate se înțeleg toate cerințele stabilite de lege sau de părți pentru valabilitatea actului juridic civil, iar în cazul când nu sunt întrunite aceste condiții, actul nu poate exista sau dacă există nu este valabil. Condițiile esențiale pentru validitatea oricărui act juridic civil se împart în condiții de fond și de formă. Cerințele cu privire la consimțământ, capacitate, obiect și cauză reprezintă condiții de fond, iar cele ce se referă la modalitatea de exteriorizare a manifestării de voință, sunt condiții de formă, iar dat fiind faptul că recurentul nu și-a dat consimțământul la perfectarea procurii, aceasta urmează a fi lovită de nulitate absolută.

Cu referire la prevederile art. 219, alin. (2), (3) al Codului civil, consideră că părțile urmează a fi repuse în poziție inițială, iar contractele de vânzare-cumpărare din 20 iulie 2012 încheiat între Stoian Radu și Filat Rodica și din 17 octombrie 2012 încheiat între Filat Rodica şi Belinschi Sergiu asupra bunului imobil cu numărul 0100211.163, 0100211.163.01, 0100211.163.02, situate în mun. Chișinău, str. Lăpușnei, 11, urmează a fi declarate nule. Insistă că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor au aplicat eronat prevederile art. 219, art. 306, art. 307, art. 374 din Codul civil. La 16 octombrie 2014, Notarul Public Florea Nina a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat că la încheierea contractului de vînzare-cumpărare cu nr. 6942 din 17 octombrie 2012, au fost verificate toate actele necesare pentru încheierea acestuia, precum şi dreptul de proprietate asupra bunului înstrăinat.

La 20 octombrie 2014 Belinschi Sergiu prin intermediul reprezentantului-avocat Valeriu Andronic a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia şi a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Ivaşinenco Evghenii, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ivaşinenco Evghenii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ivaşinenco Evghenii, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ivaşinenco Evghenii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Ivaşinenco Evghenii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva