3ra-1548/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Vascan dosarul nr. 3ra-1548/14 DECIZIE 06 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Oleg Sternioală Petru Moraru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Vladimir Arseni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii privind acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2014, Vladimir Arseni a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii privind acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale,

Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că pe parcursul şedinţei Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 a solicitat informaţii privind proiectele hotărârii, care urmează a fi adoptate la această dată, însă preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, contrar prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral, i-a comunicat că alegătorii nu au dreptul să primească proiectele hotărârilor respective.

Menţionează că la 24 octombrie 2014, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea cu privire la acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. Consideră că acţiunile preşedintelui Comisiei Electorale Centrale şi hotărârea menţionată sunt ilegale, deoarece contravin prevederilor Codului electoral. Prin urmare, solicită anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2014 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 04 noiembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii sau restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Recurentul Vladimir Arseni, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, deoarece prima instanţă a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi, anume, prevederile Codului electoral. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa supra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs. Reieşind din prevederile legale enunţare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. De asemenea, se mai reţine că completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora la examinarea recursului în cazul în care consideră necesar, însă în cazul dat, nu este necesară invitarea recurentului la examinarea recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Vladimir Arseni a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral.

Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluţia dată de către prima instanţă este una întemeiată şi legală. Conform art. 63 din Codul electoral, la cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere ale candidaţilor, de asemenea, pot fi acreditate ca observatori.

Dacă consiliul electoral de circumscripţie respinge candidatura propusă pentru acreditare de către concurentul electoral conform prezentului alineat, el va aduce la cunoştinţa acestuia motivele deciziei sale. Refuzul acreditării observatorilor trebuie să fie întemeiat şi poate fi contestat pe cale ierarhică, iar ulterior – în instanţa de judecată. La cererea concurenţilor electorali, Comisia Electorală Centrală acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova. În calitate de observatori pot fi acreditaţi atît cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, cît şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale din străinătate.

La cerere, Comisia Electorală Centrală va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate şi va înregistra interpreţii acestora. Prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale sau a consiliilor electorale de circumscripţie se acreditează observatori din partea asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova. Se consideră calificată asociaţia obştească ce se ocupă, conform statutului ei, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice. Observatorii acreditaţi de Comisia Electorală Centrală pot monitoriza procesul electoral pe întreg teritoriul ţării şi la toate secţiile de votare, iar observatorii acreditaţi de consiliile electorale de circumscripţie – doar pe teritoriul circumscripţiei respective.

Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, la toate şedinţele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale, şi să informeze preşedintele organului electoral despre neregulile observate. Observatorii au acces la toate informaţiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele-verbale întocmite de organele electorale, ei pot efectua filmări foto şi video cu înştiinţarea preşedintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării, iar observatorii naţionali pot depune şi sesizări privind neregulile depistate, care se examinează de către preşedintele organului electoral, cu informarea obligatorie a autorului sesizării despre decizia luată.

Observatorii acreditaţi îşi pot continua activitatea şi în turul al doilea al alegerilor, precum şi la votarea repetată/referendumul repetat. Observatorii pot fi acreditaţi înaintea începerii perioadei electorale şi îşi pot desfăşura activitatea atît în ziua alegerilor, cît şi înaintea începerii, pe parcursul şi după terminarea campaniei electorale. Regulamentul privind acreditarea observatorilor se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale. În scopul asigurării activităţii eficiente a observatorilor internaţionali, în perioada electorală Comisia Electorală Centrală constituie Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali. Componenţa numerică şi principiile de activitate ale acestui oficiu sunt stabilite prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Reieşind din prevederile legale enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă corect a concluzionat Comisia Electorală Centrală legal a acreditat 2 persoane în calitate de observatori internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi nu a încălcat drepturile lui Vladimir Arseni şi, prin urmare, temeinic şi legal a respins pretenţia recurentului cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 24 octombrie 2014 cu privire la acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. De asemenea, prima instanţă temeinic şi legal a respins pretenţia recurentului cu privire la constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral, deoarece Codul Electoral nu conţine o stipulare expresă, prin care Comisia Electorală Centrală ar fi obligată să prezinte solicitanţilor copiile proiectelor hotărârilor, ce urmează a fi adoptate.

Conform art. 25 din Codul electoral, şedinţele Comisiei Electorale Centrale se convoacă de către preşedintele acesteia din proprie iniţiativă sau la cererea a trei membri ai comisiei. În cazul în care membrii comisiei cer convocarea şedinţei, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii. Toate şedinţele la care Comisia Electorală Centrală examinează probleme electorale, inclusiv şedinţele la care urmează să adopte hotărâri asupra problemelor electorale, sînt deschise pentru reprezentanţii mijloacelor de informare în masă şi pentru public. Şedinţele se anunţă cu 48 de ore înainte de desfăşurarea lor, cu excepţia şedinţelor din perioada electorală, cînd trebuie anunţate într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.

Comisia Electorală Centrală asigură transparenţa operaţiilor electorale, fapt ce permite mijloacelor de informare în masă şi populaţiei să aprecieze activitatea comisiei. Reieşind din prevederile legale enunţate, şedinţele Comisiei Electorale Centrale sunt deschise pentru mass-media şi pentru public şi se anunţă cu 48 de ore înainte de şedinţă pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. În afară de aceasta, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 cu privire la transparenţa în procesul decizional, în cazul actelor ce urmează a fi adoptate de către Comisia Electorală Centrală în perioada electorală, proiectele de decizii urgente pot fi supuse elaborării şi adoptării fără respectarea etapelor prevăzute de legea menţionată.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă temeinic şi legal a respins acţiunea ca neîntemeiată. Argumentul invocat de către recurent precum că prima instanţă a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi, anume, prevederile Codului electoral nu poate fi reţinut, deoarece este declarativ, ultimul neinvocând nici o normă din Codul electoral. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentul invocat de către recurent este declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Vladimir Arseni. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Arseni împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii privind acreditarea observatorilor internaţionali din partea Centrului pentru Dezvoltarea Sistemelor Electorale, Reforme şi Instruiri a Georgiei în vederea monitorizării alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi constatarea faptului ignorării de către preşedintele Comisiei Electorale Centrale a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Oleg Sternioală Petru Moraru Ion Corolevschi