3ra-1296/14 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Străşeni Dosarul nr. 3ra-1296/14 Judecător: M. Gavriliţă Curtea de Apel Chişinău Judecători: I. Muruianu, A. Gavriliţa, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 29 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Gîrlean Tudor şi Primăria oraşului Străşeni, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrlean Tudor către Primăria oraşului Străşeni privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014, CONSTATĂ : La data de 19.07.2013, reclamantul Tudor Gîrlean s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or.

Străşeni privind anularea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că, prin decizia nr.3/22 din 30.05.2013, terenul cu nr. cadastral 8001103.038 cu S-0,50 ha, cu destinaţie agricolă, amplasat în intravilanul or. Străşeni, proprietar al căruia el este, a fost declarat de utilitate publică de interes local pentru realizarea lucrărilor de construcţie a infrastructurii inginereşti şi socio-economice în legătură cu crearea parcului industrial.

Consideră că, decizia contravine prevederilor art. 5 lit. j) a Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 -XIV din 08.07.1999 pe care se bazează decizia Consiliului orăşenesc Străşeni, conform cărei, se consideră de utilitate publică lucrările privind terenurile necesare construcţiei de locuinţe din fondul de stat, edificiilor de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială şi altor obiective sociale care fac parte din proprietatea publică, precum şi construcţiei de sedii pentru administraţia publică, pentru autorităţile judecătoreşti, ambasadele, consulatele, reprezentanţele ţărilor străine şi organismelor internaţionale. Astfel, solicită anularea deciziei şi încasarea pagubei morale în mărime de 250 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 27.12.2013 s-a dispus anularea deciziei Consiliul orăşenesc Străşeni nr.3/22 din 30.05.2013 „Cu privire la declararea unităţii publice de interes local a terenului proprietate privată şi exproprierea lui” ca fiind 1 ilegală. În rest cerinţele înaintate în acţiune s-au refuzat. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat cu certitudine că, cerinţele invocate în acţiune sînt bazate pe suport legal. La 21.01.2014 Primăria or.Străşeni a depus cererea de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând casarea acesteia cu emiterea hotărîrii noi privind respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 s-a respins apelul declarat de către Primăria or.Străşeni şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 27.12.2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Primăria or.Străşeni la 22.08.2014 a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27.05.2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 27.12.2013 ca fiind ilegale.

La 26.08.2014 Gîrlean Tudor a înaintat recurs solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 în partea ce ţine de recuperarea prejudiciului moral, a costurilor şi cheltuielilor de judecată cu acordarea în calitate de prejudiciu moral a sumei de 250 000 lei, a costurilor şi cheltuielior de judecată în sumă de 4 000 lei. La 22.09.2014 Gîrlean Tudor a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Primăria or.Străşeni. În motivarea cererii de recurs, recurenţii au invocat neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente.

2 Recursul înaintat de către Gîrlean Tudor nu poate admisibil deoarece, conform art. 429 alin. (4) CPC nu pot fi atacate cu recurs hotărîrile în a căror privinţă persoanele în drept să declare recurs art. 430 lit. a) CPC, nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs înaintată de Primăria oraşului Străşeni, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Primăria oraşului Străşeni asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Gîrlean Tudor şi Primăria oraşului Străşeni ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Gîrlean Tudor şi Primăria oraşului Străşeni, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrlean Tudor către Primăria oraşului Străşeni, privind anularea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4