2ra-2716/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă: V.Orîndaş dosarul nr.2ra-2716/14 instanţa de apel: D.Manole N.Traciuc, E.Fistican ÎNCHEIERE 16 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Chiosa Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie împotriva lui Chiosa Sergiu cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 c o n s t a t ă La data de 10 octombrie 2012 ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chiosa Sergiu cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată.

In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că în temeiul contractului nr.21 din 29 iunie 2011, ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie în calitate de furnizor s-a obligat să furnizeze pîrîtului Chiosa Sergiu în calitate de consumator apă potabilă. Conform acestui contract pîrîtul s-a obligat să achite furnizorului costul volumului de apă la tariful stabilit în sumă de 20,71 lei pentru 1 metru cub, inclusiv pentru serviciile de recepţionare a apei uzate (canalizarea). Reclamantul menţionează, că pîrîtul nu-şi execută obligaţiile contractuale, acumulînd o datorie în mărime de 4693,36 lei. 1 Reclamantul invocă, că a expediat în adresa pîrîtului o somaţie, însă nu a primit răspuns ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie solicită încasarea din contul lui Chiosa Sergiu a datoriei pentru livrarea apei potabile şi pentru serviciile de recepţionare a apei uzate (canalizarea) în sumă de 4693,36 lei şi suma de 270 lei, cu titlu de taxă de stat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 02 decembrie 2013 acţiunea s-a admis şi s-a încasat din contul lui Chiosa Sergiu în beneficiul ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie datoria în sumă de 4693,36 lei şi suma de 270 lei, cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 s-a respins apelul declarat de Chiosa Sergiu şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 08 iulie 2014 Chiosa Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite, au fost încălcate şi interpretate eronat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; 2 d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite, au fost încălcate şi interpretate eronat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece cu certitudine s-a stabilit că în temeiul contractului nr.21 din 29 iunie 2011, intimatul ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie în calitate de furnizor s-a obligat să furnizeze recurentului Chiosa Sergiu în calitate de consumator apă potabilă.

Conform acestui contract recurentul s-a obligat să achite intimatului costul volumului de apă la tariful stabilit în sumă de 20,71 lei pentru 1 metru cub, inclusiv pentru serviciile de recepţionare a apei uzate (canalizarea). Conform art.970 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de prestări servicii, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită. Articolul 971 din acelaşi Cod prevede, că plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte. La caz, intimatul şi-a îndeplinit obligaţiile şi a furnizat recurentului apă potabilă, ultimul însă nu şi-a executat obligaţiile contractuale, acumulînd o datorie în mărime de 4693,36 lei.

3 Prin urmare, circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează, că recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Chiosa Sergiu ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Chiosa Sergiu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4