2ra-2698/14 — Privind rezilierea contractului

Dosarul nr. 2ra-2698/14 : Instanţa de fond judecătoria Centru mun. Chişinău (judecător: G. Bivol) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (judecători: Sv. Caitaz, A. Nogai, L. Popova)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

ÎNCHEIERE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecători: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către „STABILIMOBIL” SRL împotriva deciziei din data de 15 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şuşvaliuc Andrei împotriva SRL „Imobil şi Siguranţă” şi SRL „STABILIMOBIL” privind rezilierea contractului de investire a capitalului privat şi încasarea sumei investite, c o n s t a t ă : La data de 14 mai 2012 Şuşvaliuc Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Imobil şi Siguranţă”, solicitînd rezilierea contractului de investiţie în construcţie nr. 105 încheiat la 24 aprilie 2008 între Şuşvaliuc Andrei şi SRL „Imobil şi Siguranţă” cu încasarea de la SRL „Imobil şi Siguranţă” în beneficiul lui A. Şuşvaliuc a sumei de 8544,90 euro, investite de el în construcţie.

La data de 30 octombrie 2012 A. Şuşvaliuc a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor din acţiune, solicitînd introducerea în proces în calitate de copîrît a SRL „STABILIMOBIL” cu încasarea în mod solidar de la SRL „Imobil şi Siguranţă” şi SRL „STABILIMOBIL” a sumei de 8544,90 euro, investite de el în construcţie. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la data de 24 aprilie 2008 a încheiat cu SRL „Imobil şi Siguranţa” contractul nr. 105 privind investirea capitalului privat în construcţia complexului locativ. Potrivit contractului respectiv, SRL „Imobil şi Siguranţa” urma să construiască şi să-i transmită în proprietate un apartament cu suprafaţa de 52,6 m.p., amplasat în mun.

Chişinău, str. Băcioii Noi 16/2, pentru care el trebuia să achite în rate suma de 25 298 euro, adică cîte 520 euro pentru metru pătrat. La momentul încheierii contractului el a transmis SRL „Imobil şi Siguranţa” a sumei de 8544,90 Euro, ce constituia prima tranşă pentru executarea contractului de investiţie în construcţie, fapt confirmat prin anexa nr. 2 la contract, factura de expediţie nr. 538923 seria DS şi prin chitanţa la dispoziţia de încasare nr. 137 din 24.04.2008, anexate la cererea de chemare în judecată. Potrivit pct. 2.10 din contractul de investiţie, investitorul are dreptul de a fi informat privind mersul lucrărilor de construcţie a imobilului, înainte de fiecare plată. La sfîrșitul anului 2009, deplasîndu-se la locul unde urma să fie construit imobilul, a constatat că lucrările de construcţie nu se efectuează.

În situaţia respectivă era evident că apartamentul nu va fi dat în exploatare în prima jumătate a anului 2010 - termenul limită indicat în contract. Neexecutarea obligaţiilor contractuale de către SRL „Imobil şi Siguranţa” i-a dat temei să presupună că nu va putea conta pe executarea în viitor a contractului şi să ceară rezilierea contractului, conform pct. 5.3 din contract. Astfel, la data de 04.09.2009 a depus în adresa SRL „Imobil şi Siguranţa” o cerere de reziliere a contractului de investiţii în construcţii, solicitînd concomitent şi restituirea banilor investiţi în construcţia complexului locativ. Pînă în prezent banii nu i-au fost restituiţi, blocul locativ nu a fost construit. La 21.07.2010 SRL „Imobil şi Siguranţa” a încheiat contractul de administrare fiduciară acumulativă nr. 41 cu SRL „STABILIMOBIL”, mun.

Chişinău. Conform actului de transmitere-primire din 28.07.2010, SRL „STABILIMOBIL” a primit de la SRL „Imobil şi Siguranţa” fundaţia blocului locativ de pe str. Băcioii Noi 16/2, evaluată la suma de 1296764 lei, în baza contractului de administrare fiduciară. Agenţia imobiliară SRL „STABILIMOBIL” a continuat construcţia blocurilor locative şi s-a folosit de fundaţia şi lucrările efectuate de SRL „Imobil şi Siguranţa” cu ajutorul investiţiilor a 127 investitori, inclusiv a investiţiei financiare introduse de el. Din aceste motive, consideră reclamantul că SRL „STABILIMOBIL”, de rînd cu pîrîtul SRL „Imobil şi Siguranţa”, urmează să restituie banii investiţi de el în construcţie. În drept reclamantul şi-a întemeiat pretenţiile în baza art.art.

733, 735, 738, 747, 748, 602, 607, 609 Cod Civil şi a Legii cu privire la protecţia consumatorilor. În procesul judecării pricinii în primă instanţă, la data de 31.01.2013 în adresa instanţei a parvenit o cerere de la Vartic A., Strătilă V., Semenovcher T., Chiperi M., Toha M., Postica I., Lazăr Maria, Lazăr Mihail, Cebotari N. şi Strătilă A., privind intervenirea în proces în calitate de intervenienţi accesorii de partea pîrîtului SRL „STABILIMOBIL”. În argumentarea cererii de intervenţie s-a invocat faptul că capitalul solicitanţilor se află la Agenţia imobiliară SRL „STABILIMOBIL” pentru a fi investit în construcţia apartamentelor individuale. Astfel că hotărîrea judecătorească poate să influenţeze drepturile şi interesele lor patrimoniale.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 31 ianuarie 2013 cererea lui Vartic A., Strătilă V., Semenovcher T., Chiperi M., Toha M., Postica I., Lazăr Maria, Lazăr Mihai, Cebotari N. şi Strătilă A. privind intervenirea în proces în calitate de intervenienţi accesorii de partea pîrîtului SRL „STABILIMOBIL” a fost respinsă ca neîntemeiată. Încheierea din 31 ianuarie 2013 a fost atacată cu recurs de către SRL „STABILIMOBIL” şi solicitanţii Vartic A., Strătilă V., Semenovcher T., Chiperi M., Toha M., Postica I., Lazăr Maria, Lazăr Mihai, Cebotari N. şi Strătilă A., însă prin încheierea Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău din 15.03.2013 cererilor de recurs nu li s-a dat curs, pricina fiind restituită în primă instanţă pentru examinarea fondului.

Părţilor li s-a explicat, că recursurile vor putea fi examinate odată cu atacarea fondului cauzei. La data de 14 mai 2013 Şuşvaliuc A. a mai depus o cerere de concretizare a pretenţiilor din acţiune împotriva pîrîţilor SRL „Imobil şi Siguranţa” şi SRL „STABILIMOBIL”, solicitînd rezilierea contractului nr. 105 de investire a capitalului privat în construcţia complexului locativ, din cauza neexecutării esenţiale a obligaţiilor din partea SRL „Imobil şi Siguranţă” şi încasarea în mod solidar de la SRL „Imobil şi Siguranţă” şi SRL „STABILIMOBIL” a sumei de 8544,90 euro, investite de el în construcţie. Prin hotărîrea din 11 octombrie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, acţiunea înaintată de Şuşvaliuc Andrei a fost admisă integral.

Instanţa a dispus rezilierea contractului de investiţie în construcţie nr. 105 încheiat la 24 aprilie 2008 între Şuşvaliuc A. şi SRL „Imobil şi Siguranţă”, cu încasarea în mod solidar de la SRL „Imobil şi Siguranţă” şi SRL „STABILIMOBIL” în beneficiul lui Şuşvaliuc A. suma de 8544,90 euro. Prin decizia din data de 15 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău, cererea de apel depusă de SRL „STABILIMOBIL”, mun. Chişinău şi cererile de recurs declarate de SRL „STABILIMOBIL”, Vartic Alexei, Strătilă Valeriu, Semenovcher Tatiana, Chiperi Maria, Toha Maria, Postica Ivan, Lazăr Maria, Lazăr Mihai, Cebotari Nina şi Strătilă Alexandra în pricina civilă la cererea de chemare in judecată înaintată de Şuşvaliuc Andrei către SRL „Imobil şi Siguranţă”, mun.

Chişinău şi SRL „STABILIMOBIL”, mun. Chişinău privind rezilierea contractului de investire a capitalului privat în construcţie şi încasarea sumei investite au fost respinse ca neîntemeiate. La data de 07 iulie 2014 avocatul recurentului SRL „STABILIMOBIL” – Victor Tănase a depus recurs împotriva deciziei din data de 15 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău. În motivarea recursului s-a indicat că instanţele inferioare au încălcat şi au aplicat eronat normele de drept procedural, prin faptul că au soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, în situaţia de faţă a cetăţenilor - Vartic A., Strătilă V., Semenovcher T., Chiperi M., Toha M., Postica I., Lazăr Mihai, Lazăr Maria, Cebotari N. si Strătilă A. Susţine avocatul recurentului că la data de 31.01.2013 în şedinţa de judecată a fost înaintată cererea privind intervenirea în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului a SRL „STABILIMOBIL”.

Cererea a fost înaintată de către 10 cetăţeni (susmenţionaţi) care au încheiate contracte de investire în construcţie a apartamentelor cu SRL „STABILIMOBIL” şi care au investit şi varsă regulat pe conturile acestei companii mijloace băneşti proprii. Conform prevederilor art. 67 alin. 1 CPC, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Instanţa de fond a respins cererea de intervenire necătînd la faptul că, hotărîrea judecătorească din 11.10.2013 influenţează drepturile şi interesele persoanelor sus menţionate.

La fel, a respins recursul depus privind faptul intervenirii şi instanţa de apel. Aduce la cunoştinţă că, intimatul-reclamant prin acţiunea de solicitare de la SRL „STABILIMOBIL” a sumei de 8 544,9 euro, atentează la mijloacele băneşti depuse de terţe persoane. Toate mijloacele băneşti în sumă de aproximativ 35000000 lei care au fost virate pe contul bancar a SRL „Stabilimobil” le-a acumulat de la aproximativ 133 de investitori, printre care nu se regăseşte şi intimatul-reclamant. Astfel indică avocatul recurentului că, 133 de persoane au încheiat contracte de investiţie în construcţie cu „Stabilimobil” SRL în vederea construirii locuinţelor pentru sine.

Mai mult ca atît, „Stabilimobil” SRL prin faptul construirii blocurilor locative pe terenul cu nr. cadastral 0100119245 care este în gestiunea ÎS „Staţiunea tehnologică pentru irigare Chişinău” al Agenţiei Apele Moldovei şi-a asumat obligaţia faţă de aceasta întreprindere de a-i transmite în proprietate 2 apartamente în conformitate cu p. l lit. a a Acordului adiţional nr. l din 13.08.2010. Acţiunea intimatului-reclamant atentează în mod nemijlocit la drepturile altor persoane şi prin hotărîrea judecătorească din 11.10.2013 şi decizia instanţei de apel din 15.05.2014 privind încasarea sumei de 8 544,9 euro de la „Stabilimobil” SRL se influenţează drepturile şi obligaţiile persoanelor care au investit sume de bani.

Mai indică recurentul că toate mijloacele băneşti de pe contul „Stabilimobil” SRL nu aparţin acesteia, ci au fost transferate pentru a fi gestionate doar în scopul contractelor de investiţie semnate de către „Stabilimobil” SRL şi investitorii săi. Hotărîrea şi decizia judecătorească contestată, prin care s-a dispus încasarea sumei de 8 544,9 euro de la „Stabilimobil” SRL ar însemna încasarea sumelor date de la nişte persoane care nu au avut posibilitate de a participa la procesul de judecată şi a se bucura de dreptul la un proces judiciar în conformitate cu art. 5 alin. 2 al CPC al RM. În opinia avocatului recurentului, instanţa de apel, în decizia judecătorească, nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, a încălcat şi a aplicat greşit normele de drept material, a interpretat incorect legea.

Nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. De asemenea, menţionează că instanţa de apel, în decizia judecătorească nu a constatat faptul cînd a fost reziliat contractul nr. l05 din 24 aprilie 2008 încheiat între Şuşvaliuc Andrei şi „Imobil şi Siguranţă" SRL. La fel, instanţa de apel nu a constatat faptul cine a virat banii pe contul „Stabilimobil” SRL şi cum au fost obţinute mijloacele băneşti de către această companie. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conţină, printre altele, esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate”. Totodată, participanţii la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanţei de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziţie contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond şi ar putea fi încadrat temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel.

Asemenea temei nu se regăseşte în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul avocatului recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept material şi procedural, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept şi din care circumstanţe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al avocatului recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul recurentului SRL „STABILIMOBIL” – Victor Tănase nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se recunoaşte inadmisibil recursul declarat de avocatul recurentului SRL „STABILIMOBIL” – Victor Tănase, împotriva deciziei din data de 15 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală