3ra-1145/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – N. Arabadji dosarul nr. 3ra-1145/14 instanţa de apel – N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion Bivol în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Bivol împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz” cu privire la repunerea în termen, contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 03 iunie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Chișinău-Gaz”, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 30 decembrie 2013 și adoptată o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă ca tardivă constată: La 25 septembrie 2012 Ion Bivol a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Chișinău-Gaz” cu privire la repunerea în termen și contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că la 10 mai 2012 un reprezentant al SRL „Chişinău-Gaz” s-a prezentat la adresa: str. 31 August, 6, com. Băcioi, pentru a efectua verificarea contorului de gaz.

În urma verificării acesta a întocmit un act prin care i-a adus la cunoştinţă fiicei lui, Victoria Sanduţa, care locuieşte acolo, că are careva dubii referitoare la veridicitatea sigiliului contorului, însă nu era sigur, prin urmare a demontat contorul, l-a introdus într-o sacoşă pe care a sigilat-o şi l-a înmânat fiicei lui, pentru ca aceasta în termen de 3 zile lucrătoare, să-l ducă de sine stătător la un Centru de Expertize Independente pentru a verifica integritatea sigiliului şi ulterior să comunice administraţiei pârâtului rezultatul. Menționează că între timp, fără a avea rezultatul expertizei, au fost deconectaţi de la gazele naturale şi sunt deconectaţi până în prezent, neţinând cont de faptul că nu au avut niciodată şi nici nu au datorii la factura de gaz, nu au interzis niciodată accesul la contor reprezentantului SRL „Chişinău-Gaz” care venea lunar şi înscria datele de consum conform contorului de gaz.

Afirmă că la 14 mai 2012 fiica lui s-a pornit la CEXIN pentru a da contorul la expertiză, însă fiind în luna a 9-a de sarcină şi având necesitatea să facă o consultaţie la medicul său care activează în cadrul Centrului Medicilor de Familie Nr. 1 din str. Titulescu, mun. Chișinău, s-a oprit mai întâi la policlinică. Când a ieşit afară din 1 policlinică, a descoperit la automobilul său geamul de la uşa pasagerului din faţă dreapta deschis pe jumătate şi deteriorat, iar în maşina, care era parcată lângă curtea policlinicii, era dezordine şi era scotocit în sertarul din faţă a maşinii. Susține că fiica lui a chemat un martor şi a descoperit că din maşină lipsea geanta în care se afla sacoşa cu contorul de gaz.

Imediat, a chemat poliţia şi aceştia au venit la faţa locului, au examinat maşina, au interogat-o pe ea, pe martori, au făcut poze şi au mers împreună cu aceasta la sectorul de poliţie pentru a întocmi şi alte acte şi i-au eliberat ei certificatul nr. 6667/12 din 14 mai 2012 prin care s-a confirmat actul de sustragere a contorului de gaz. Mai indică că la 15 mai 2012, tot fiica lui a mers la sediul SRL „Chişinău-Gaz” din str. Albişoara 38, mun. Chişinău, pentru a prezenta acest certificat şi a solicita reconectarea la gazele naturale. Au fost înştiinţaţi să se prezinte la 24 mai la şedinţa Comisiei specializate, care va examina cazul şi le va comunica decizia lor.

La şedinţa Comisiei din 24 mai 2012 el a primit procesul-verbal nr. 90 în care se indica la pct. 1 că i se va aplica calculul pe sistemul pauşal doar în cazul dacă nu prezintă probe suplimentare referitor la furtul contorului de gaz, iar la pct. 2 se indica că dacă prezintă probe suplimentare calculul pauşal va fi anulat.

Menționează că imediat a doua zi a prezentat copii suplimentare din dosarul de furt din cadrul sectorului de poliţie nr. 2 Botanica, care includeau procesele-verbale de cercetare la faţa locului, de audiere a martorilor, fotografii, astfel considerând că aşa cum era indicat în procesul - verbal nominalizat punctul referitor la calculul pe sistemul pauşal va fi anulat automat, deoarece conform pct. 125 al Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale nr. 415 din 25 mai 2011, consumatorul final este exonerat de responsabilitate în cazul în care deteriorarea, sustragerea sau pierderea echipamentului de măsurare şi/sau a sigiliilor aplicate nu-i este imputabilă.

Afirmă că contorul, sigiliul căruia se presupune a fi contrafăcut, nu a fost supus expertizei pentru a se confirma acest fapt, prin urmare reiese că este acuzat de consum fraudulos de gaze naturale fără nici o probă concludentă, doar în baza unor presupuneri nejustificate, deoarece se consideră un consumator de bună-credinţă și de fapt buna- credinţă se prezumă, iar practica CEDO în cazuri similare demonstrează că fără rezultatul cert al unei expertize tehnice şi fără probe concludente nimeni nu poate fi învinuit de consum fraudulos de gaze naturale.

Relatează că la 22 iunie 2012 a expediat o scrisoare în adresa SRL „Chişinău- Gaz” prin care a solicitat să i se comunice informaţia şi decizia motivată a comisiei prin care s-a dispus efectuarea acestui calcul şi anume să i se explice de ce nu s-au luat în calcul probele suplimentare prezentate, însă a primit un răspuns tardiv, abia la 08 august 2012, în răspuns dat a aflat că de fapt nu există altă decizie motivată referitor la acest caz, aşa şi nu i s-a comunicat de ce nu au fost luate în calcul probele referitoare la cazul de furt, ci doar i-au expediat copia calculului detaliat pe sistemul pauşal care i- a fost aplicat ca sancţiune, însă el nu ştie pentru ce.

Susține că în aceeaşi zi, la 08 august 2012, bazându-se pe răspunsul lor şi considerând că unica decizie care există în acest caz este totuşi acelaşi proces-verbal nr. 90 din 24 mai 2012, respectând prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, a depus la SRL „Chişinău-Gaz” o cerere prealabilă cu privire la anularea procesului-verbal nr. 90 din 24 mai 2012 şi a sumei spre plată de 43882,51 lei.

Indică că iarăşi a primit răspuns tardiv, abia la 20 septembrie 2012, administraţia pârâtului considerând scrisoarea lui anterioară de solicitare a informaţiei şi a unei 2 decizii motivate a constituit cerere prealabilă, iar pe ultima care a depus-o în genere nici nu au examinat-o, iar el după părerea pârâtului, deja a pierdut termenul de adresare în instanţa de contencios administrativ, fapt care le-a cauzat lui şi familiei sale (fiicei cu copiii care locuiesc acolo) stres, nervi, certuri şi înrăutăţirea considerabilă a sănătăţii, mai ales fiicei care şi aşa a avut de suferit toată vara, fiind deconectată de la gaze naturale, i-a fost foarte greu în îngrijirea copiilor, (nou-născutului) neavând apă caldă şi gaz la aragaz pentru a putea prepara mâncare în condiţii normale, astfel încât în luna august, fiica împreună cu ambii copii au fost internați în spital.

Solicită repunerea în termen, în legătură cu starea sănătăţii fiicei împreună cu copiii care au fost internaţi în spital şi în legătură cu tergiversarea intenţionată de către SRL „Chişinău-Gaz” a emiterii deciziei motivate şi a examinării cererii prealabile, anularea procesului-verbal nr. 90 din 24 mai 2012 întocmit de Comisia Specializată a SRL „Chişinău-Gaz” în baza căruia s-a stabilit aplicarea calculului conform sistemului pauşal în legătură cu presupusul consum fraudulos (dar nejustificat) la adresa str. 31 August 6, com. Băcioi, mun. Chișinău, repararea prejudiciului moral în sumă de 50000 lei și încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în acest proces. La 13 martie 2013 SRL „Chișinău-Gaz” a depus cerere reconvențională împotriva lui Ion Bivol cu privire la încasarea datoriei.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 mai 2013 a fost respins demersul reprezentantului pârâtului cu privire la anexarea cererii reconvenționale la materialele cauzei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 decembrie 2013 acțiunea a fost admisă parțial și anulat procesul-verbal nr. 90 al şedinţei comisiei SRL „Chișinău-Gaz” pentru cercetarea încălcărilor de către consumatori a clauzelor contractuale, care au dus la nefixarea, ori fixarea parţială a consumului de gaze din 24 mai 2012 în privinţa consumatorului Ion Bivol, în rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2014 a fost admis apelul declarat de SRL „Chișinău-Gaz”, casată hotărârea primei instanțe și adoptată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă acţiunea ca tardivă.

La 21 iulie 2014 Ion Bivol a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate și menținerea hotărârii primei instanțe. Menționează că a făcut cunoștință cu decizia recurată la 03 iulie 2014, ce se confirmă prin copia plicului. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel, considerând că instanţa de apel la examinarea cauzei şi pronunţarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, şi anume art. 116 CPC privind repunerea în termen, şi anume instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că omiterea termenului a avut loc anume din cauza pârâtului, şi nu din vina lui.

Consideră că prima instanţă în hotărârea motivată s-a expus obiectiv şi intrând în esenţa lucrurilor referitor la repunerea în termen, spre deosebire de Curtea de Apel care evitând judecarea în fond a apelului depus a preferat o tratare superficială şi eronată a cererii, fapt care încalcă dreptul cetăţeanului la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv. Deci, reieşind din cele expuse mai sus calcularea termenului de prescripţie indicat de Curtea de Apel Chişinău în decizia motivată nu poate fi reţinut ca pertinent şi legal în cazul dat, deoarece scrisoarea adresată de el către SRL „Chişinău- Gaz” la 22 iunie 2012 nu constituie o cerere prealabilă, or nu conţine elementele unei 3 cereri prealabile, dar o solicitare de a pune la dispoziţia lui Ion Bivol documentele solicitate.

Afirmă că termenul de prescripţie pentru depunerea unei acţiuni în judecată nu a început să curgă de la data primirii unui răspuns la această scrisoare, aşa cum a reiterat eronat Curtea de Apel Chişinău, deoarece ei au prezentat probe concludente în acest sens. Și anume nu au fi putut nicidecum contesta procesul-verbal din 24 mai 2012 în 30 de zile de la emiterea lui, deoarece din conţinutul acestui proces-verbal nu reieşea clar că va fi aplicat calculul pe sistemul pauşal, deoarece la pct. 2 al acestui proces- verbal se specifică că pentru a fi anulat pct. 1 care prevede calculul pe sistemul pauşal, este necesar de prezentat în termen de 10 zile probe ce confirmă furtul contorului (deci aici unica condiţie este termenul de 10 zile), condiţie pe care au îndeplinit-o în termen de 4 zile, aşa cum a recunoscut însuşi pârâtul care a declarat în judecată că la 28 mai 2012 a prezentat probe suplimentare despre faptul furtului (probe din dosarul de la poliţie).

Susține că au avut dreptul să presupună pe bună dreptate că calculul pe sistemul pauşal nu va fi aplicat în baza acestui proces-verbal din 24 mai 2013. Însă la 18 iunie 2012 a primit o scrisoare prin care i s-a comunicat că sunt obligaţi să achită suma de 43882,51 lei, acesta constituind volumul de gaze naturale prognozat a fi consumat şi calculat conform sistemului pauşal (fără alte explicaţii şi fără anexe sau alte careva documente justificative). Atunci a considerat pe bună dreptate că în urma cercetării probelor suplimentare prezentate la 28 mai 2013, consiliul de administraţie a emis un alt act prin care a respins probele suplimentare prezentate şi a dispus calculul pe sistemul pauşal, or nu era logic ca în lipsa unui alt act, bazându-se doar pe procesul-verbal din 24 mai 2013 să aplice sistemul pauşal, pentru că o astfel de decizie vine în contradicţie cu însuşi procesul-verbal, din moment ce au fost prezentate în termen probe suplimentare.

Menționează că din acest motiv la 22 iunie 2013 (peste 4 zile de la primirea scrisorii cu calculul pauşal) a solicitat de la SRL „Chişinău-Gaz” informaţia dacă mai există vreo decizie, proces-verbal sau alt act al Comisiei administrative Chişinău-Gaz în baza căreia au fost cercetate probele suplimentare şi dispus calculul pe sistemul pauşal, astfel încât să fie siguri ce act urmează a fi contestat şi în ce temei au fost respinse probele suplimentare prezentate, pentru că la 22 iunie încă nu cunoştea din ce cauză a fost aplicată sancţiunea şi în baza cărui act.

Răspunsul la scrisoarea de solicitare a informaţiei l-a primit la 08 august 2013 din conţinutul căruia a înţeles că nu există nici o altă decizie, proces-verbal sau act al Comisiei administrative Chişinău-Gaz şi că calculul pe sistemul pauşal a fost dispus în baza procesului-verbal din 24 mai 2013. În aceeaşi zi, 08 august 2013 a depus cerere prealabilă privind contestarea procesului-verbal din 24 mai 2013, aşa cum prevede Legea contenciosului administrativ, ulterior a aşteptat răspunsul în termen de 30 de zile, adică până la 08 septembrie 2013, şi mai apoi în decurs de 17 zile de la expirarea termenului legal de răspuns - 25 septembrie 2013 a depus cererea de chemare în judecată privind contestarea actului administrativ, respectând astfel cerinţele Legii contenciosului administrativ.

Remarcă că dacă situaţia era clară de la început, atunci acest act urma să fie contestat în instanţă până la 24 august 2013, în mod legal, dar dat fiind faptul că acest termen a fost depăşit cu 30 de zile, dar nu din vina lui ci din considerentele expuse mai sus, cumulate cu situaţia în care exact în perioada din luna august (17-30 august) reprezentantul lui, Victoria Sanduţa a fost internată în spital cu ambii copii, iar el 4 personal se afla în imposibilitatea de a se clarifica în situaţia dată, solicită repunerea în termenul de contestare a procesului-verbal din 24 mai 2013. Menţionează că fiica lui a fost internată în spital a fost o coincidenţă de circumstanţe şi nicidecum motivul principal pentru repunerea în termen, aşa cum în mod eronat a interpretat Curtea de Apel Chişinău.

Motivul de bază a fost reaua- credinţă manifestată de SRL „Chişinău-Gaz” în acest caz, argument care a fost invocat şi în cererea de chemare în judecată, însă din motive necunoscute nu a fost apreciat nici într-un fel de instanţa de apel, reţinând doar faptul că avocatul lui, Victoria Sanduţa, a fost internat, nu îl priveşte personal. Mai mult decât atât, Curtea de Apel Chişinău nu a ţinut cont de faptul că avocatul lui este şi fiica lui şi starea sănătăţii ei îl priveşte direct şi personal, pentru că el în calitate de tată avea grijă de fiica lui şi de nepoţi atâta timp cât au fost internaţi în spital. Invocă că Curtea de Apel Chişinău a depăşit limitele examinării cauzei, deoarece a pronunţat o nouă hotărâre fără a examina cauza în fond.

Indică că conform art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului, însă pârâtul nu a adus nici o probă în prezentul proces de judecată care să confirme bănuielile, dubiile și acuzaţiile de consum fraudulos și de netemeinicia materialelor de la poliție. Or, pârâtul nu a contestat în nici un fel aceste acte. La fel, invocă că decizia recurată este nemotivată.

Consideră că instanţa de apel a cercetat superficial materialele cauzei şi a emis o decizie nemotivată, rezumându-se la copierea cererii apelantului în decizia „motivată” şi la plasarea textelor integrale ale art. 116 CPC, 16, 17 al Legii contenciosului administrativ drept argumente, ceea ce constituie o practică greşită şi periculoasă pentru procesul de înfăptuire a justiţiei, or instanţa la judecarea trebuie să se expună nemijlocit referitor la toate argumentele invocate de reclamant şi de pârât, pentru a oferi o soluţie obiectivă cazului dat. Instanţa de apel a ales selectiv doar argumentele apelantului şi le-a transcris în decizie, neţinând cont absolut de nici un argument al lui expuse în cererea de chemare în judecată şi în referinţă.

Invocă jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului în materie de motivare a hotărârilor judecătoreşti, și anume cazurile Van de Hurk versus Olanda, Garcia Ruiz versus Spania, Hiro Bălani versus Spania, Hudjiumtstussiou versus Grecia, Artico versus Italia, Albina versus România, Perez versus Franța. Prin referința din 15 august 2014 SRL „Chișinău-Gaz” a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel din 03 iunie 2014. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 21 iulie 2014, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5 Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ion Bivol nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ion Bivol, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Bivol ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Ion Bivol se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 6