- Dosarul nr.
- 2ra-2616/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 1 octombrie 2014
- Părțile
- Devciolu Ana vs BC Moldindconbank SA
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2616/14 — Constatarea nulităţii contractului de ipotecă şi încetrea efectelor acestuia
prima instanţă: I-Ţurcan dosarul nr.2ra-2616/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Devciolu Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Devciolu Ana către BC „Moldinconbank” SA cu privire la constatarea nulităţii contractului de ipotecă din 24.08.2009 precum şi încetarea efectelor acestuia, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Devciolu Ana, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 07 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 17 aprilie 2013 Devciolu Ana a înaintat cerere de chemare în judecată către BC „Moldinconbank” SA cu privire la constatarea nulităţii contractului de ipotecă din 24.08.2009 precum şi încetarea efectelor acestuia. În motivarea acţiunii reclamanta Devciolu Ana a indicat că, BC „Moldinconbank” SA a încheiat contractul de credit nr.3/09 din 21 august 2009 cu SRL „EcoTurNova” în sumă de 59 000 Euro, cu termenul final de rambursare la 21 februarie 2011. Pentru asigurarea rambursării în termen a creditului acordat agenţiei SRL „EcoTurNova”, Devciolu Ana în calitate de debitor ipotecar a ipotecat băncii apartamentul nr.132, str. Studenţilor 7/7, mun.
Chişinău, cu suprafaţa de 48,90 m2, care aparţinea debitorului ipotecar în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.7994 din 23 iunie 2009. La 07 decembrie 2010, BC „Moldinconbank” SA a depus cererea de chemare în judecată către Devciolu Ana solicitînd permiterea executării silite a dreptului de ipotecă prin deposedarea şi vînzarea bunului imobil ipotecat, apartamentul nr.132, str. Studenţilor 7/7, mun. Chişinău cu suprafaţa de 48,90 m2, care aparţinea debitorului ipotecar în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.7994 din 23 iunie 2009, evacuarea silită a persoanelor şi averii acestora din acest apartament şi încasarea taxei de stat în sumă de 1500 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 18 martie 2011 acţiunea a fost admisă.
S-a permis executarea silită a dreptului de ipotecă de către BC „Moldinconbank” SA, prin deposedarea şi vînzarea bunului imobil ipotecat, apartamentul nr.132, str. Studenţilor 7/7, mun. Chişinău cu suprafaţa de 48,90 m2, care aparţinea debitorului ipotecar în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.7994 din 23 iunie 2009, înregistrat la OCT Chişinău la data de 23 iunie 2009, pentru executarea contractului de credit nr.3/09 din 21 august 2009. S-au evacuat silit peroanele şi averea acestora din apartamentul nr.132, str. Studenţilor 7/7 mun. Chişinău, cu suprafaţa de 48,90 m2. La 28 iunie 2011 şi 01 iulie 2011 Ana Devciolu a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 martie 2011. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012 a fost respins apelul depus de Devciolu Ana, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 18 martie 2011. La 29 mai 2012, Ana Devciolu a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 septembrie 2012 recursul declarat de Devciolu Ana a fost admis, decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2012 a fost casată şi pricina a fost transmisă la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. La data de 26 noiembrie 2012 Ana Devciolu a depus cerere de apel suplimentară. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de Devciolu Ana şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 martie La 11 februarie 2013, Devciolu Ana a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Chişinău din 06 decembrie 2012, cerînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu remiterea pricinii la rejudecare.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 aprilie 2013 recursul depus de Devciolu Ana a fost declarat inadmisibil, indicînd că argumentele invocate de Devciolu Ana în cererea de recurs poartă caracter declarativ. Devciolu Ana nu a contestat contractul de ipotecă prin care a asigurat rambursarea lui. Instanţa de judecată a respins recursul din motiv că contractul de ipotecă nu a fost contestat de către reclamantă. Reclamanta a fost lipsită de posibilitatea de a înainta cererea reconvenţională privind contestarea contractului de ipotecă, deoarece nu a participat la examinarea cauzei în instanţa de fond, conform prevederilor 172 CPC nu a avut dreptul de a înainta cererea reconvenţională la examinarea pricinii în instanţa de apel.
Luînd în vedere art. 5 CPC, reclamanta a avut dreptul să înainteze cererea separat privind contestarea contractului de ipotecă. Consideră că contractul de ipotecă cade sub nulitate potrivit prevederilor art.227 Cod civil. Astfel, a avut loc o eroarea considerabilă la momentul încheierii contractului de ipotecă şi anume asupra calităţii substanţiale ale obiectului actului juridic. Consideră că contractul de ipotecă cade sub nulitate în baza temeiurilor prevăzute la art.228 CC. În conformitate cu prevederile contractului de ipotecă în baza contractului de credit din 21.08.2009 creditorul ipotecar a acordat SRL „EcoTurNova” un credit în sumă de 59 000 Euro cu dobînda, comisioanele şi penalităţile pe un termen de 18 luni cu scadenţa pînă la 21.02.2011.
Devciolu Ana nu a cunoscut despre condiţiile prevăzute în contractul de credit nr. 3/09 din 21.08.2009 şi anume că în conformitate cu pct. 4 din contractul de credit banca acorda credit în formă de linie de credit revolving. Din declaraţiile reprezentantului întreprinderii SRL “EcoTurNova” creditul dat a fost luat o singură dată în sumă de 59 000 Euro şi SRL “’EcoTurNova” îl v-a putea întoarce în termen de 3 luni. Luînd în vedere că reclamantei nu i-a fost prezentat actul de credit, şi faptul că reclamanta nu cunoaşte limba de stat, la încheierea contractului de ipotecă ea nu putea presupune despre faptul că creditul dat nu a fost luat pentru o singură data, ci el are forma de linie de credit.
Potrivit informaţiei primită de la BC „Moldindconbank” SA din 09.08.2012 la data de 25.08.2009 SRL „EcoTurNova” a primit credit în sumă de 59 000 euro. La 04.12.2009 SRL „EcoTurNova” a rambursat toată suma primită şi dobînda şi comisionul. Despre faptul rambursării creditului reclamantei i-a comunicat SRL „EcoTurNova” şi ea era încrezută că contractul de ipotecă din 24.08.2009 a fost stins. Despre faptul că la 15.12.2009 SRL „EcoTurNova” a primit iarăşi suma de 59 000 Euro reclamanta nu a cunoscut şi nici nu putea să cunoască, deoarece nimeni nu a informat-o. Luînd în vedere că nici contractul de ipotecă, nici contractul de credit nu au fost formulate de către reclamantă consideră că toate neclarităţile din condiţiile contractuale se interpretează în favoarea reclamantei.
Consideră că contractul de ipotecă este încetat în conformitate cu prevederile art. 495 Cod civil, dreptul de gaj încetează în cazul stingerii obligaţiei garantate prin gaj. Luînd în vedere că la data de 04.12.2009 SRL „EcoTurNova” a rambursat suma de 59 000 Euro cu toate comisioanele şi dobînzile prevăzute de contractul de credit consideră că la această dată încetează contractul de gaj. Faptul duceri în eroare a reclamantei referitor la natura actului juridic pot fi confirmate în afară de dovezile scrise, şi prin declaraţiile martorilor care pot fi interogaţi în instanţa de judecată. Solicită reclamanta declararea nulităţii şi încetarea contractului de ipotecă din 24.08.2009 încheiat între Ana Devciolu şi BC „Moldindconbank” SA.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 07 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind tardivă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Devciolu Ana a declarat apel, solicitînd, admiterea apelului şi casarea hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de către Devciolu Ana, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 07 noiembrie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii ca tardivă. Astfel, instanţa de apel a concluzionat că, conform art. 233 alin. (1) Cod Civil, persoană îndreptăţită are dreptul să ceară anularea actului juridic pentru temeiurile stipulate la art. 227, 228 Cod civil în termen de 6 luni de la data cînd a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării.
Din materialele dosarului urmează că, Devciolu Ana a depus cerere de chemare în judecată la 17 aprilie 2013, contestînd contractul de ipotecă nr. 5212 din 24 august 2009. Potrivit art. 271 CC acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Avînd în vedere faptul că pîrîtul a invocat termenul de prescripţie în favoarea căruia curs acesta şi ţinînd cont de faptul că reclamanta nu a solicitat repunerea în termen şi nu a prezentat instanţei de judecată probe, ce ar confirma omiterea termenului pentru depunerea acţiunii din motive întemeiate, instant de apel a considerat că instanţa de fond corect a respins acţiunea ca tardivă.
Totodată, potrivit art. 495 CC, dreptul de gaj încetează în cazul: a) stingerii obligaţiei garantate prin gaj. Alte probe care ar dovedi că „EcoTurNova” SRL şi-a executat obligaţiile asumate prin contractul de credit nr. 3/09 din 21 august 2009, apelantul nu a prezentat, motiv din care instant de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei pretenţiei privind constatarea încetării efectelor contractului de gaj. La 03 iulie 2014 Devciolu Ana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului Devciolu Ana a indicat că instanţele judecătoreşti au emis soluţii cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, nu au elucidat toate circumstanţele cauzei.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Devciolu Ana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Devciolu Ana, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Devciolu Ana ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Devciolu Ana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru