2r-713/14 — Transmiterea silită a bunului ipotecat şi evacuarea din respectivul bun imobil

Prima instanţă, Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău: Dosarul nr. 2r-713/14 jud. S. Bleşceaga Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: jud. L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 17 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul – Iulia Sîrcu Judecătorii – Ion Corolevschi şi Vera Macinskaia examinînd, fără participarea părţilor, recursul declarat de Corneliu Chisiliţa, acţionînd în interesele Raisei Gîlca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA împotriva Raisei Gîlca cu privire la transmiterea silită în posesiune a bunului ipotecat, evacuare şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de reprezentantul Raisei Gîlcă - Corneliu Chisiliţa, c o n s t a t ă La 01 februarie 2013, BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Raisei Gîlca cu privire la transmiterea silită în posesiune a bunului ipotecat, evacuare şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA a indicat că conform contractului de credit nr. I/06/0004 din 06 decembrie 2006 şi acordului adiţional nr. 1 din 10 octombrie 2007, banca a acordat lui Rusnac Oleg un credit în sumă de 550 000 lei cu un termen de scadenţă la 06 decembrie 2016. Afirmă reclamantul că în scopul executării la timp a obligaţiilor asumate conform contractului de credit nr. I/06/0004 din 06 decembrie 2006, şi potrivit clauzelor contractului de ipotecă din 06 decembrie 2006, autentificat notarial la biroul notarial Valentina Levinţa sub nr. 6706, pîrîta Raisa Gîlca a depus în gaj următoarele bunuri imobile: încăperea locativă (casa de locuit) cod cadastral 3157100.497.01 cu suprafaţa de 97,5 m.p.; construcţia cod cadastral 3157100.497.02 cu suprafaţa de 187,1 m.p.; terenul aferent cod cadastral 3157100.497 cu suprafaţa de 0,0696 ha, situate în mun.

Chişinău, com. Ciorescu, str. D. Cantemir, 17. Invocă reclamantul BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA că bunul ipotecat a fost evaluat de părţi în sumă de 565 000 lei. Menţionează reclamantul că Rusnac Oleg nu a respectat clauzele contractului de credit nr. I/06/0004 din 06 decembrie 2006, astfel datoria acumulată faţă de bancă fiind în sumă de 635 106,68 lei, inclusiv 453 310, 60 lei datoria la credit; 113 761, 60 lei dobînda; 28332 lei comision şi 39702,48 lei penalitatea pentru încălcarea condiţiilor contractuale. 1 Indică reclamantul că la 23 octombrie 2010, banca a expediat debitorului gajist notificarea nr. 12/13-227, prin care i s-a comunicat faptul existenţei datoriilor la contractul de credit nr. I/06/0004 din 06 decembrie 2006, acordînd pîrîtei un termen de 20 de zile pentru transmiterea benevolă a bunurilor gajate în posesia băncii pentru comercializarea ulterioară şi stingerea datoriei.

Întrucît de la pîrîtă nu a parvenit nici un răspuns, acesteia i-a fost expediat preavizul nr. 18/01-1718 din 12 noiembrie 2010, privind intenţia exercitării dreptului de gaj. Menţionează reclamantul că în conformitate cu art. 31 din Legea cu privire la ipotecă, preavizul a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Dat fiind faptul că pîrîta nu a reacţionat la somaţii, banca la 11 august 2011, s-a adresat în instanţa de judecată privind eliberarea unei ordonanţe judecătoreşti cu privire la transmiterea în posesia băncii a bunului gajat. Prin ordonanţa Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 21 septembrie 2001, a fost transmis silit de la debitorul gajist Gîlca Raisa în posesiunea BC „Mobiasbanca- Goupe Societe Generale” SA, pentru a fi comercializat, bunul imobil gajat, şi anume: încăperea locativă (casa de locuit) cod cadastral 3157100.497.01 cu suprafaţa de 97,5 m.p.; construcţia cod cadastral 3157100.497.02 cu suprafaţa de 187,1 m.p.; terenul aferent cod cadastral 3157100.497 cu suprafaţa de 0,0696 ha, situate în mun. Chişinău, com. Ciorescu, str. D. Cantemir, 17. A fost dispusă evacuarea Raisei Gîlca din bunul imobil cu toate bunurile ce îi aparţine şi persoanele care locuiesc în acest imobil, fără acordarea altui spaţiu locativ. Ulterior, prin încheierea Judecătorie Rîşcani mun.

Chişinău din 05 martie 2012, a fost anulată ordonanţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 septembrie 2001. Luînd în consideraţie faptul că pînă în prezent pîrîta Gîlca Raisa refuză să achite datoria faţă de bancă şi să transmită obiectul gajului, reclamantul solicită admiterea integrală a acţiunii; transmiterea silită în posesiunea băncii BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA, pentru comercializarea ulterioară întru stingerea datoriei la contractul nr. I/06/0004 din 06 decembrie 2006, bunul ipotecat, şi anume: încăperea locativă (casa de locuit) cod cadastral 3157100.497.01 cu suprafaţa de 97,5 m.p.; construcţia cod cadastral 3157100.497.02 cu suprafaţa de 187,1 m.p.; terenul aferent cod cadastral 3157100.497 cu suprafaţa de 0,0696 ha, situate în mun.

Chişinău, com. Ciorescu, str. D. Cantemir, 17. Să fie evacuată Raisa Gîlca cu toate bunurile ce îi aparţine şi toate persoanele care locuiesc în imobil, fără acordarea altui spaţiu locativ, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2825 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 februarie 2014, acţiunea a fost integral admisă. A fost transmis de la debitorul ipotecar gajist Raisa Gîlca în posesiunea creditorului ipotecar BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA încăperea locativă (casa de locuit) cod cadastral 3157100.497.01 cu suprafaţa de 97,5 m.p.; construcţia cod cadastral 3157100.497.02 cu suprafaţa de 187,1 m.p.; terenul aferent cod cadastral 3157100.497 cu suprafaţa de 0,0696 ha, situate în mun.

Chişinău, com. Ciorescu, str. D. Cantemir, 17, evaluate de părţi în sumă de 565 000 lei. A fost dispusă evacuarea Raisei Gîlca din imobilul dat cu bunurile ce îi aparţin şi cu toate persoanele care locuiesc în acesta, fără acordarea altui spaţiu locativ. A fost încasat din contul Raisei Gîlca în beneficiul BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA cheltuielile de judecată în mărime de 2825 lei. 2 La 19 martie 2014, reprezentantul Raisei Gîlca - Corneliu Chisiliţa, (în baza mandatului nr. 0285319 seria MA din 28 iunie 2013), a depus o cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de către reprezentantul Raisei Gîlca - Corneliu Chisiliţa, fiind acordat apelantului termen pînă la 09 iunie 2014, pentru prezentarea apelului motivat cu achitarea taxei de stat în mărime de 2825 lei.

La 09 iunie 2014, reprezentantul Raisei Gîlca - Corneliu Chisiliţa, a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014 cu restituirea pricinii spre judecare în apel în faza primirii cererii de apel. Recurentul Corneliu Chisiliţa, acţionînd în interesele Raisei Gîlca, a indicat că instanţa de apel nu a elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, precum şi, au fost încălcate normele de drept procedural. În motivarea recursului Corneliu Chisiliţa, acţionînd în interesele Raisei Gîlca, a menţionat că instanţa de apel superficial a studiat actele pricinii, impunînd apelantul să achite taxa de stat, deşi din înscrisurile la dosar rezultă că Raisa Gîlca este pusă în imposibilitatea achitării taxei de stat, cu atît mai mult cu cît, aceasta a solicitat să fie scutită de plata taxei de stat.

De asemenea, declară recurentul că Raisa Gîlcă abia la 07 iunie 2014, a recepţionat încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014. Consideră Corneliu Chisiliţa, care acţionează în interesele Raisei Gîlca, că acordarea unui termen de 2 zile pentru perfectarea cererii de apel motivate constituie o încălcare gravă a prevederilor art. 6 CEDO – accesul liber la justiţie. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Din actele pricinii rezultă că copia încheierii contestate a fost expediată recurentei la 14 mai 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanţei de apel nr. 2a- 2127/14, iar aceasta la rîndul său a fost recepţionată de către recurentă la 06 iunie 2014, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f. d. 97, 99). Astfel, instanţa de recurs consideră că Corneliu Chisiliţa, care acţionează în interesele Raisei Gîlca, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen (f.d. 100). Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Conform art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Din materialele dosarului rezultă că la 19 martie 2014, Corneliu Chisiliţa, acţionînd în interesele Raisei Gîlca, a depus o cerere de apel nemotivată împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 februarie 2014, precum şi, fără a fi anexată dovada de plată a taxei de stat la depunerea cererii de apel (f.d.

92). 3 Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 15 mai 2014, nu a dat curs cererii de apel, acordînd apelantei Raisa Gîlca termen pînă la 09 iunie 2014, să lichideze neajunsurile, şi anume, să prezinte cererea de apel motivată, redactată în limba de stat şi cu anexarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2825 lei (f.d. 95-96). Conform art. 3 pct. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti se achită o taxă în cuantum de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plîngeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din suma contestat.

În conformitate cu dispoziţiile art. art. 84, 364 alin. (1) şi art. 365 alin. (4) CPC, se impune cu taxa de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti. Cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii. La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit dispoziţiilor art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Reieşind din normele legale sus-citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect nu a dat curs cererii de apel depusă de Corneliu Chisiliţa, acţionînd în interesele Raisei Gîlca, dat fiind faptul că cererea a fost depusă fără a fi respectate cerinţele prevăzute de art. 365 CPC, şi anume, a fost depusă nemotivată şi fără anexarea dovezii de plată a taxei de stat.

Potrivit jurisprudenţei CEDO (cazul Kreuz contra Poloniei nr. 28249/95, cazul Malahov contra Moldovei nr. 32268/02) dreptul la un tribunal nu este absolut, acesta prin natura sa poate fi suspus limitărilor. Or, dreptul de acces la justiţie, prin sine, cere reglementare din partea statului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unele cazuri pot fi stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o „instanţă judecătorească” sau „tribunal” (Malahov contra Moldovei, §27). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în hotărîrea Kreuz contra Poloniei (§ 60) că existenţa de plată a taxei de stat aferentă cererilor cu care sunt sesizate jurisdicţiile civile, nu poate fi considerată în sine drept o restricţie adusă dreptului de acces la tribunal.

Colegiul consideră că nu pot fi reţinute argumentele recurentului, care sînt doar declarative, precum că instanţa de apel superficial a studiat actele pricinii, impunînd apelanta să achite taxa de stat,care însă nu dispune de mijloace băneşti să achite taxa de stat, precum şi, că aceasta a solicitat să fie scutită de plata acesteia, deoarece la materialele dosarului lipsesc astfel de înscrisuri prin care s-ar fi demonstrat faptul că Raisa Gîlcă are o starea materială dificilă cu prezentarea probelor în acest sens, precum şi, că ar fi solicitat scutirea de plată a taxei de stat.

De asemenea, instanţa de recurs consideră că nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului precum că Raisa Gîlcă abia la 07 iunie 2014, a recepţionat încheierea 4 Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014, prin care i s-a acordat termen pînă la 09 iunie 2014 să lichideze neajunsurile, astfel acordarea unui termen de 2 zile pentru perfectarea cererii de apel motivate constituind o încălcare a prevederilor art. 6 CEDO – accesul liber la justiţie, din următoarele considerente. Potrivit avizului de recepţie anexat la materialele pricinii, reprezentantul Raisei Gîlca - Corneliu Chisiliţa a recepţionat încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014, la 06 iunie 2014 (f.d. 99). În conformitate cu art. 115 CPC, la cererea participanţilor la proces, instanţa judecătorească (judecătorul) poate prelungi termenul de procedură.

În corespundere cu norma de drept citată, reprezentantul Raisei Gîlca - Corneliu Chisiliţa dispunea de dreptul de a solicita instanţei de apel acordarea unui termen suplimentar pentru prezentarea apelului motivat. Or, apelantul în termenul acordat de instanţa de apel a contestat încheierea cu recurs, dar nu a depus apelul motivat împotriva hotărârii primei instanţe şi nu a solicitat prelungirea acestuia. În conformitate cu art. 61 alin. (1) CPC, părţile sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Avînd în vedere că apelul nemotivat a fost depus la 19 martie 2014, instanţa de recurs consideră că apelantul urma să depună diligenţa necesară pentru a face cunoştinţă cu hotărârea primei instanţe şi să depună apelul motivat.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că argumentele invocate în cererea de recurs sînt declarative şi nu pot fi reţinute, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat şi necesită să fie respins cu menţinerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Corneliu Chisiliţa reprezentantul Raisei Gîlca. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Mobiasbanca-Goupe Societe Generale” SA împotriva Raisei Gîlca cu privire la transmiterea silită în posesiune a bunului ipotecat, evacuare şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Vera Macinskaia 5