3ra-961/14 — Recunoaşterea ilegalităţii refuzului autorităţii publice, obligarea pîrîtului la compensare bănească a costului comercial a unui apartament şi încasarea cheltuielilor de judecată

Judecătoria sect. Centru Dosarul nr. 3ra-961/14 Mun. Chişinău Judecător: Vl. Braşoveanu Curtea de Apel Chişinău Judecători: Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii: Dumitru Mardari, Maria Ghervas soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Matveev Oleg, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Matveev Oleg împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind recunoaşterea ilegalităţii refuzului autorităţii publice, obligarea pîrîtului la compensarea bănească a costului comercial al unui apartament şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014, CONSTATĂ : Reclamantul Matveev Oleg a depus cererea de chemare în instanţa de judecată către Ministerul Apărării al Republicii Moldova, solicitând recunoaşterea ca neîntemeiat a refuzului Ministerului Apărării al Republicii Moldova, privind acordarea compensaţiei băneşti echivalent al costului comercial a unui apartament compus din trei odăi în sumă de 50 000 euro, cu încasarea de la pârât a tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii sale, reclamantul a invocat că de la 12.05.1986 - 31.01.2009 a efectuat serviciul militar, iar la 31.01.2009 a trecut în rezervă. Conform raportului din 12.04.1994, reclamantul a fost inclus în lista pentru acordarea spaţiului locativ şi anume a unui apartament cu trei odăi. In conformitate cu art. 9 al Legii RM „privind protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor lor”, care era în vigoare la acel moment, urma ai fi acordat spaţiul locativ în termen de un an. In conformitate cu prevederile Legii RM „cu privire la statutul militarilor”, art. 21 alin. (5) prevede, că „militarii care au satisfăcut, serviciul militar 15 şi mai mulţi ani au voie la spaţiul locativ privat”, acest drept fiind stipulat şi în Legea RM „cu privire la privatizarea fondului locativ”.

De altfel, menţionează reclamantul că conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care nu este posibilă 1 acordarea spaţiului locativ în natură, atunci urmează ai fi achită compensaţia bănească echivalent a costului comercial pentru spaţiul locativ. Prin urmare, reclamantul s-a adresat cu o cerere prealabilă către Ministerul Apărării al Republicii Moldova, pentru a i se acordata spaţiu locativ sau, în cazul în care nu este posibil, să-i fie achitată compensaţia bănească a costului comercial pentru spaţiu locativ. Însă, indică reclamantul că, până in prezent pârâtul nu a soluţionat cerinţele menţionate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20.12.2013, acţiunea intentată la cererea lui Matveev Oleg a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a susţinut că, motivele invocate de reclamant se limitează la nişte interpretări eronate ale legislaţiei, iar faptele expuse în cererea de chemare în judecată nu se certifică prin probe pertinente şi accesibile. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Matveev Oleg a depus cererea de apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea apelului Matveev Oleg a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 s-a respins apelul declarat de către Matveev Oleg şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei sect. Centru, mun. Chişinău din 20.12.2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Matveev Oleg a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei sect. Centru, mun. Chişinău din 20 decembrie 2013. La 09.07.2014 Ministerului Apărării al Republicii Moldova a depus referinţă prin care a solicitat declararea recursului înaintat de către Matveev Oleg ca inadmisibil cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 ca fiind legală şi întemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.

2 Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Matveev Oleg asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Matveev Oleg ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Matveev Oleg, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Matveev Oleg împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova privind recunoaşterea ilegalităţii refuzului autorităţii publice, obligarea pîrîtului la compensarea bănească a costului comercial al unui apartament şi încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4