2rc-473/14 — Încasarea datoriei

prima instanţă D. Chistol dosarul nr.2rc-473/14 instanţa de apel N. Cernat A. Gavriliţa A. Pahopol DECIZIE 30 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Atai” împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” cu privire la recunoaşterea contractului de împrumut valabil, încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, prin care a fost respinsă cererea Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” privind scutirea de la plata taxei de stat sau eşalonarea acesteia şi restituit apelul declarat de către Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat”, c o n s t a t ă: La 03 noiembrie 2011, SRL „Atai” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” cu privire la recunoaşterea contractului de împrumut valabil, încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii SRL „Atai” a indicat că la 16 decembrie 2008 SRL „Atai” a dat cu împrumut ÎS „Agenţia de impresariat „Moldart-Production” bani în sumă de 10000 (zece mii) Euro. Prin scrisoarea de garanţie din 16 decembrie 2008, pîrîtul a confirmat faptul transmiterii (primirii) banilor şi a garantat rambursarea sumei de bani împrumutate, care a fost luată pentru plata în avans a onorariului Artistului poporului din Federaţia Rusă-Alexandr Malinin, după desfăşurarea manifestării-concertului consacrat zilei Poliţiei Naţionale, şi anume la 22 decembrie 2008. La data stabilită şi ulterior pîrîtul nu a restituit suma de 10 000(zece mii)Euro luată cu împrumut. întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, a adresat pârâtului reclamaţiile nr. 76 din 04 martie 2009 şi nr. 296 din 08 septembrie 2011, pe care pârâtul le-a neglijat.

Prin scrisoarea din 15 septembrie 2011 pîrîtul a refuzat restituirea împrumutului pe motivul că a lipsei actului juridic în baza căruia a avut loc acest împrumut. Astfel, conform art. 867 Codul civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celelalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fugibile, iar acesta se obligă să restituie banii sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. 2 Consideră că deoarece codul civil nu conţine reguli speciale cu privire la forma actului de împrumut, urmează să fie respectate regulile generale referitor la forma convenţiei, adică prevederile art. 210, 211 Codul civil.

Iar, conform alin.2 art. 210 Codul civil, actul juridic trebuie încheiat în scris, el poate fi încheiat atît prin întocmirea unui singur înscris, semnat de ambele părţi, cît şi printr-un schimb de scrisori, telegrame, telefonograme, altele asemenea (scrisoarea - garanţie cu afirmaţia că împrumutul va fi restituit), semnate de partea care le-a expediat. Mai consideră că la caz, exigenţele legii au fost respectate, iar faptul încheierii contractului de împrumut este demonstrat prin scrisoarea de garanţie. Cere, SRL „Atai” recunoaşterea valabilă a contractul de împrumut a sumei de 10 000 euro, încheiat între SRL „Atai” şi ÎS „Agenţia de Impresariat” la 16 decembrie 2008, încasarea din contul ÎS „Agenţia de Impresariat” a datoriei în sumă 10 000 euro şi dobînzii de întîrziere pe perioada 23 decembrie 2008-10 octombrie 2001 în sumă de 4 747, 12 Euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 februarie 2014 acţiunea SRL „Atai” a fost admisă. A fost recunoscut valabil contractul de împrumut a sumei de 10 000 euro, încheiat între SRL „Atai” şi ÎS „Agenţia de Impresariat” la data de 16 decembrie 2008, prin care ÎS „Agenţia de Impresariat” a luat cu împrumut de la SRL „ATAI” suma de 10 000 euro. A fost încasat de la ÎS „Agenţia de Impresariat” în beneficiul SRL „Atai” datoria în sumă de 10000 euro, dobînda de întîrziere în sumă de 4747,12 euro pe perioada de 23 decembrie 2008 – 10 octombrie 2011, iar în total suma de 14 747,12 euro în valută naţională conform cursului BNM la data executării hotărîrii. A fost încasat de la ÎS „Agenţia de Impresariat” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 3% din pretenţiile admise, ce constituie suma de 8 251,01 lei.

La 03 martie 2014, ÎS „Agenţia de Impresariat” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, însă la depunerea cererii de apel apelantul nu a achitat taxa de stat, solicitînd scutirea de la plata acesteia din motivul sechestrării conturilor bancare. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014 a fost respinsă cererea reprezentantului apelantului ÎS „Agenţia de Impresariat” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către reprezentantul ÎS „Agenţia de Impresariat” şi i s-a comunicat despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 6188,25 lei, acordîndu-i pentru aceasta un termen pînă la data de 27 mai 2014, explicîndu-i că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 a fost respinsă cererea reprezentantului ÎS „Agenţia de Impresariat” privind scutirea de la plata taxei de stat sau eşalonarea acesteia şi a fost restituită apelantului cererea de apel pentru neînlăturarea neajunsurilor menţionate în încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014. La 11 iunie 2014, ÎS „Agenţia de Impresariat” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii instanţei de apel cu emiterea unei decizii privind admiterea cererii cu privire la scutire, amînare sau eşalonare a achitării taxei de stat.

3 Recurentul ÎS „Agenţia de Impresariat” în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel, deoarece instanţa nu a ţinut cont de faptul că conform certificatului eliberat de BC „Mobiasbank” Groupe Societe Generale pe conturile bancare, bunurile imobile şi mobile a întreprinderii sunt aplicate 12 sechestre în sumă totală de peste un milion de lei şi astfel sunt în imposibilitate de a achita taxa de stat la depunerea apelului în mărime de 6188,25 lei. Mai menţionează că întreprinderea are datorii şi la bugetul de stat peste patru sute mii lei, motiv din care consideră că instanţa urma să-i scutească de plata taxei de stat la depunerea cererii de apel. În cazul dat respingerea de către instanţa de apel a cererii privind scutirea de la plata taxei de stat duce la îngrădirea dreptului la un tribunal.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din materialele dosarului s-a constatat că ÎS „Agenţia de Impresariat”, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 februarie 2014, la data de 03 martie 2014, a declarat apel prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Totodată a solicitat scutirea de la plata taxei de stat din motivul sechestrării conturilor bancare. În conformitate cu art. 368 alin.(1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordîndu-i apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 364 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul cînd apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit.a) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al. (1). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2014 a fost respinsă cererea apelantului cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către ÎS „Agenţia de Impresariat” şi i s-a acordat termen până la 27 mai 2014, pentru achitarea taxei de stat în mărime de 6188,25 lei, explicându-i că în caz de neîndeplinire a indicaţiilor menţionate în termen cererea de apel va fi restituită.

Ulterior, în cadrul şedinţei de judecată, reprezentantul apelantului, Roman Anatolie a depus cerere privind scutirea de plata taxei de stat la examinarea apelului 4 depus împotriva hotărârii primei instanţe, invocând că imposibilitatea apelantului de a achita taxa de stat deoarece unicul cont al întreprinderii este blocat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 a fost respinsă cererea reprezentantului apelantului cu privire la scutirea de la plata taxei de stat şi a fost restituită ÎS „Agenţiei de Impresariat” cererea de apel declarată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014 este legală, iar recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 85 alin. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Articolul 4 din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992 prevede că în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanţa judecătorească, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parţial, de plata taxei de stat persoanele fizice şi juridice, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. Din sensul art. 85 alin. (4) CPC şi art. 4 din Legea taxei de stat se deduce că pentru scutirea de plata taxei de stat, solicitantul trebuie să prezinte probe pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

Însă, reprezentantul recurentul ÎS „Agenţia de Impresariat” la cererea privind scutirea de la plata taxei de stat şi nici la cererea de recurs nu a anexat probe pertinente şi veridice, ce ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat, iar susţinerea apelantului că conturile bancare sunt blocate nu dovedesc în mod cert şi cu precădere, starea financiară precară a subiectului.

În asemenea împrejurări, instanţa de apel temeinic şi legal a respins cererea recurentului cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, cu atît mai mult cu cît acesta la 19 mai 2014 a recepţionat încheierea instanţei de apel din 22 aprilie 2014 prin care cererii de apel nu i s-a dat curs, unde i s-a comunicat despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 6188,25 lei pînă la data de 27 mai 2014. Astfel, recurentul-apelant până la această dată a avut la dispoziţie timp suficient şi termen rezonabil pentru a prezenta probe pertinente în confirmarea faptului imposibilităţii achitării taxei de stat pentru judecarea apelului. În final, s-a stabilit că apelantul nu s-a conformat cerinţelor instanţei de apel din 22 aprilie 2014 şi nu a achitat taxa de stat până la 27 mai 2014 şi prin urmare corect a fost restituită cererea de apel ca fiind depusă fără plata taxei de stat.

În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs sunt neîntemeiate şi, prin urmare, nu pot fi reţinute. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: 5 Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat”.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Atai” împotriva Întreprinderii de Stat „Agenţia de Impresariat” cu privire la recunoaşterea contractului de împrumut valabil, încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi