2ra-2207/14 — Încasarea prejudiciului cauzat

prima instanță: S.Teleucă dosarul nr.2ra-2207/14 instanța de apel: N.Cernat, A.Pahapol, A.Gavrilița ÎNCHEIERE 23 iulie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie Instanța compusă din: Președintele ședinței Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Malanciuc Viorel în interesele lui Preguza Mihail, în cauza civilă la acțiunea înaintată de cătrePortărescu Ion împotriva lui Preguza Mihail, Gujuman Fiodor și Societatea cu Răspundere Limitată „Auto-Rapid” privind repararea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014,prin care a fost respins apelul declarat de către Preguza Mihail și menținută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 06 septembrie 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, a c o n s t a t a t: La 11.05.2012, reclamantul Portărescu Ion s-a adresat cu acțiune împotriva lui Preguza Mihail, Gujuman Fiodor și Societatea cu Răspundere Limitată „Auto-Rapid” privind repararea prejudiciului cauzat. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin sentinţă Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 10.12.2009, Preguza Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(l) Cod Penal. Instanţa penală a constatat că Preguza Mihail , aflându-se la volanul microbuzului de model „Mercedes-Sprinter” cu numărul de înmatriculare CIM 455, care staționa pe str. Pitulicii 2, mun.

Chişinău, şi efectuând manevra de deplasare pe direcția înapoi cu microbuzul pe care îl conducea, nu a manifestat prudență sporită, încâlcind flagrant art. art: 39 alin.(1) și 41 alin.(2) din Regulamentul Circulaţiei Rutiere şi drept urmare l-a tamponat pe reclamantul Portărescu Ion, care se afla în spatele microbuzului, cauzându-i leziuni corporale grave, fapt confirmat prin raportul de expertiză nr.l712/D din 18.06.2009, ultimul devenind invalid de gr.III. În baza art.55 CP, instanţa de judecată, l-a eliberat pe inculpatul Preguza Mihail de răspunderea penală prevăzută la art.264 alin.(1) CP şi i-a aplicat sancțiune administrativă sub formă de amendă în mărime de 100 u/c.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 14.02.2011, apelurile procurorului şi a părții vătămate au fost admise, iar Preguza Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264, alin.(3), lit.„a" CP şi condamnat la 4 ani închisoare cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani. În baza art.90 CP pedeapsa sub formă de închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de 2 ani. Acţiunea civilă înaintată de partea vătămată în partea încasării prejudiciului material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se expună instanţa de judecată în procedura civilă. Prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Jusiţie din 14.09.2011, recursul ordinar depus asupra deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău a fost respins ca inadmisibil.

Conform adeverinței eliberată de ÎS „CRIS Registru” nr.MRT 0025837 din 20.12.10, automobilul de model Mercedes-Sprinter n.î. CIM 455, este înregistrat şi aparține cu drept de proprietate lui Gujuman Fiodor. Astfel, reclamantul a solicitat încasarea prejudiciului material cauzat sănătății în mărime de 17503 lei, a prejudiciului moral în mărime de 300000 lei şi a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6300 lei – în mod solidar de la Gujuman Fiodor, Preguza Mihail şi SRL „Auto-Rapid". Drept suport legal, reclamantul a invocat prevederile art.1410, 1418, 1422 Cod Civil. Totodată, a menționat că i-a fost cauzat un prejudiciu moral care se exprimă prin suferinţe psihice, fizice, piciorul drept fiind traumat pentru tot restul vieții, devenind invalid de gradul III, sănătate pe care nu o va recupera niciodată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06.09.2013, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Preguza Mihail în beneficiul lui Portărescu Ion suma de 10989 lei prejudiciu material și suma de 6300 lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile reclamantului au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04.02.2014, a fost respins apelul declarat de către Preguza Mihail și menținută hotărârea primei instanțe. La 07.05.2014, avocatul Malanciuc Viorel, acționând în interesele lui Preguza Mihail, a declarat recurs în termen legal, deoarece scrisoarea privind expedierea copiei deciziei pentru cunoștință este datată cu 05.05.2014, însă date privind recepționarea acesteia la materialele cauzei nu sunt.

Recurentul a solicitat casarea hotărârilor judecătorești ca neîntemeiate și ilegale, cu emiterea unei noi hotărâri conform competenței primei instanțe prin care să fie rejudecată cauza şi respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată şi lipsită de suport juridic, ținând cont de faptul că intimatul n-a prezentat probe suficiente pentru motivarea pretențiilor solicitate. În motivarea recursului a invocat art.432 alin.(2), lit.c) și alin.(4), (5) CPC, precum că la examinarea pricinii instanța de apel a interpretat în mod eronat normele de drept material. Recurentul a menționat că instanţa de apel a dat o apreciere greșită probelor prezentate de intimat referitor la prejudiciul material achitat lui Portărscu Ion și eronat a interpretat art.art: 1423 CC referitor la repararea prejudiciului moral, cât și în privința cheltuielilor de judecată.

Consideră că intimatul Portărescu Ion, nu a prezentat probe pertinente şi concludente care ar demonstra fondul acuzațiilor, prin urmare acțiunea urmează să fie respinsă ca neîntemeiată, însă instanțele judecătorești au admis acțiunea examinând-o subiectiv, punând achitarea tuturor prejudiciilor în sarcina recurentului Preguza Mihail. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Malanciuc Viorel, în interesele lui Preguza Mihail, este inadmisibil din următoarele considerente. 2 În conformitate cu dispozițiile art.432 alin.(1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Colegiul constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat. Argumentele invocate de recurent, avocatul Malanciuc Viorel, în interesele lui Preguza Mihail, precum că decizia instanței de apel este neîntemeiată, poartă un caracter declarativ și nu pot fi reținute.

Dezacordul cu decizia instanței de apel, prin relatarea situației în viziunea recurentului, este inadmisibil din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei decizii, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „...art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Călăuzindu-se de art.440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC, şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material și procedural, Colegiul ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Malanciuc Viorel, în interesele lui Preguza Mihail, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin.(1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Malanciuc Viorel, în interesele lui Preguza Mihail, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2014, în cauza civilă la acțiunea înaintată de către Portărescu Ion împotriva lui Preguza Mihail, Gujuman Fiodor și Societatea cu Răspundere Limitată „Auto- Rapid” privind repararea prejudiciului cauzat. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Ala Cobăneanu Oleg Sternioală 3