3ra-829/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: O.Sterniolală nr.3ra-829/14 instanţa de apel: Sv.Caitaz, A.Nogai, A.Doga ÎNCHEIERE 09 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vladimir Baltaga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Baltaga împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la obligarea asigurării cu spaţiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Consiliul municipal Chişinău, casată hotîrîrea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 07 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 04 februarie 2013 Vladimir Baltaga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la obligarea asigurării cu spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, activează în cadrul sistemului penitenciar din luna iulie 2004. Iniţial, prin ordinul Ministerului Justiţiei nr.537 din 03 decembrie 2004, a fost numit în funcţia de felcer al unităţii medicale a penitenciarului nr.3 a Departamentului Instituţiilor Penitenciare, cu acordarea gradului special de sublocotenent de justiţie. În prezent, deţine funcţia de felcer al serviciului medical al Penitenciarului nr.13 Chişinău al DIP, în grad de locotenent major de justiţie.

Susţine că deşi, activează în cadrul sistemului penitenciar din anul 2004, pînă la moment nu a fost asigurat cu spaţiu locativ conform prevederilor art.32 (28) alin.(1) al legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996. Indică reclamantul că nu dispune de spaţiu locativ, nu are înregistrată proprietate pe teritoriul Republicii Moldova asupra cărorva bunuri şi nu a participat la procesul de privatizare a locuinţelor pe teritoriul mun.Chişinău. La 14 decembrie 2012 a înaintat o cerere către Consiliul mun.Chişinău, prin care a solicitat să fie asigurat cu spaţiu locativ în condiţiile art.32 (28) alin.(1) al Legii cu privire la sistemul penitenciar, însă prin răspunsul Direcţiei Generale Locativ-Comunale şi Amenajare a Consiliului mun.Chişinău din 03 ianuarie 2013, i-a fost refuzată cererea.

Consideră neîntemeiat şi ilegal răspunsul Consiliului mun.Chişinău, deoarece în fapt nu a fost asigurat cu spaţiu locativ, din care motiv solicită reclamantul obligarea Consiliului mun.Chişinău să îl asigure cu spaţiu locativ în conformitate cu art.32 (28) alin.(1) al Legii cu privire la sistemul penitenciar. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 07 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă, fiind obligat Consiliul mun.Chişinău să asigure pe Vladimir Baltaga cu spaţiu locativ în condiţiile prevederilor alin.(1) art.32 (28) al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036-XIII, conform normelor prevăzute de legislaţia în vigoare pînă la data de 04 decembrie 2009. A fost încasat de la Consiliul mun.Chişinău în beneficiul lui Vladimir Baltaga cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 300 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, a fost admis apelul declarat de către Consiliul mun.Chişinău, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 07 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă. La 15 mai 2014, Vladimir Baltaga a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că instanţa de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material şi anume a interpretat în mod eronat legea, şi a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Consideră că prin decizia instanţei de apel a fost supus unei discriminări din partea instanţei, pe motiv de apartenenţă profesională, şi totodată i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 al CEDO.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vladimir Baltaga nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Vladimir Baltaga în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vladimir Baltaga ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Vladimir Baltaga se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat