2ra-1950/14 — Declararea nulității actului juridic

prima instanţă : V. Ghedreuţan dosarul 2ra-1950/14 instanţa de apel: D. Puşca, D. Puşca, A. Albu ÎNCHEIERE 02 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Valentina Clevadî, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Creţu Constantin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Creţu Constantin către Rotari Serghei şi Rotari Olga, privind declararea nulă a actului juridic, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Creţu Constantin şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 18 noiembrie 2013, c o n s t a t ă: La 07 decembrie 2012, Creţu Constantin a depus cerere de chemare în judecată către Rotari Serghei şi Rotari Olga, privind declararea nulă a actului juridic.

În motivarea acţiunii reclamantul Creţu Constantin a indicat că la 13 iulie 2011 la judecătoria Drochia a fost examinată cererea de chemare în judecată depusă de Creţu Constantin către Rotari Serghei, privind încasarea datoriei, unde acţiunea a fost admisă fiind eliberat titlul executoriu nr. 26-2-396-02032011 din 13 iulie 2011 de încasare de la Rotari Serghei în beneficiul creditorului Creţu Constantin a datoriei în sumă de 125000 lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 11750 lei. Mai indică reclamantul Creţu Constantin că la 16 februarie 2012 a fost pornită procedura de executare, iar la 09 aprilie 2012 de către executorul judecătoresc Svetlana Postovanu, a fost emisă încheierea privind asigurarea executării documentului executoriu prin care s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunurile imobile ale debitorului Rotari Serghei cu nr. cadastral 3620220.288; 3620220.288.01; 3620220.288.02; 3620220.288.03; 3620220.288.04; 3620220.288.05; 3620220.288.06.

Indică reclamantul Creţu Constantin că după ce a fost eliberat titlul executoriu la 13 iulie 2011, Rotari Serghei la 27 iulie 2011 prin contractul de donaţie nr. 94 a donat toată averea fiicei acestuia Rotari Olga. Menţionează reclamantul Creţu Constantin că despre faptul încheierii contractului de donaţie nr. 94 din 27 iulie 2011, a aflat la momentul cînd s-a prezentat la executorul judecătoresc. Invocă reclamantul Creţu Constantin că contractul de donaţie menţionat a fost încheiat prin eroare, dol şi înşelăciune, avînd ca scop doar înstrăinarea bunurilor imobile de la tată la fiică în scopul eschivării stingerii datoriei faţă de creditorul Creţu Constantin. Reclamantul Creţu Constantin solicită, să fie declarat nul contractul de donaţie nr. 94 din 27 iulie 2011 încheiat între Rotari Serghei şi Rotari Olga, la fel să fie încasate de la pîrît cheltuielile de judecată, inclusiv asistenţa juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 18 noiembrie 2013, acţiunea lui Creţu Constantin a fost respinsă în legătură cu omiterea termenului de prescripţie. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de către Creţu Constantin şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Drochia din 18 noiembrie 2013. La 18 aprilie 2014, Creţu Constantin a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Drochia din 18 noiembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. În motivarea cererii de recurs recurentul Creţu Constantin a indicat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. 4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Creţu Constantin este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art. 130 CPC, a pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti inferioare a normelor de drept material, Colegiul menţionează că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de ilegalitate al deciziei instanţei de apel recurate.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor administrate pe dosarul în cauză, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt înafara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcînd în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Creţu Constantin, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Creţu Constantin.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător – /semnătura/Svetlana Filincova Judecători – /semnătura/Galina Stratulat /semnătura/Valentina Clevadî Copia corespunde originalului Judecătorul Svetlana Filincova