Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-288/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
18 iunie 2014
Părțile
SRL Liupas Imobil vs SA ZBIR
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2rac-288/14 — Declararea nulității actului juridic, încasarea prejudiciului material

Prima Instanță: Judecătoria Grigoriopol, Judecător – Nicolae Costin Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Victor Pruteanu, Iulia Cimpoi, Maria Guzun Dosar 2rac-288/14 ÎNCHEIERE 18 iunie 2014 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecător – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru Examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către societatea pe acțiuni „ZBIR”, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni „ZBIR” împotriva întreprinderii mixte „Liupas-Imobil” societate cu răspundere limitată, privind încasarea datoriei și cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea mixtă „Liupas-Imobil” societate cu răspundere limitată, împotriva societății pe acțiuni „ZBIR” privind declararea nulității actului juridic și încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2013 a constatat: La 18 iunie 2009 SA „ZBIR” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL„Liupas-Imobil”, solicitînd încasarea datoriei în sumă de 1891158 lei, penalității în mărime de 441673,44 lei și dobînzii în mărime de 2372545,75 lei.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că la 29 mai 2007 între SRL„Liupas- Imobil”, în calitate de beneficiar și SA „ZBIR” în calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză KC nr.OR-1, al cărui obiect este construcția oficiului și parcării din str. Sfatul Țării 29. Mai indică reclamantul că lucrările urmau să fie efectuate din materialele și cheltuielile antreprenorului, iar lunar urma să fie întocmit un proces verbal de recepție a lucrărilor efectuate, cu indicarea materialelor utilizate, costului lor, precum și a altor cheltuieli suportate în legătură cu efectuarea construcției. La fel indică reclamantul că la sfîrșitul lunii mai a fost întocmit procesul-verbal de transmitere-recepție a lucrărilor efectuate în sumă de 2392390 lei, care însă, au fost achitate parțial.

De asemenea reclamantul menţionează că, datoria de 1891158 lei nu a fost achitată, iar pîrîtul SRL„Liupas-Imobil” a refuzat soluționarea litigiului pe cale amiabilă. La 17 august 2010 SRL„Liupas-Imobil” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „ZBIR”, solicitînd încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 4269795,8 lei.

În motivarea cererii reclamantul SRL„Liupas-Imobil” a indicat că la 29 mai 2007 între SRL„Liupas-Imobil”, în calitate de beneficiar și SA „ZBIR” în calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză KC nr.OR-1, al cărui obiect este construcția oficiului și parcării din str. Sfatul Țării 29. Mai indică că antreprenorul SA „ZBIR” a admis încălcări ale condițiilor contractuale pe toată perioada efectuării lucrărilor, cauzînd în acest mod un prejudiciu SRL„Liupas-Imobil”, ori sistematic prezenta acte de predare primire a lucrărilor cu sume incluse pentru înlăturarea neajunsurilor cauzate de însuși acțiunile antreprenorului. Ulterior s-a depistat și calitatea necorespunzătoare a materialelor utilizate, precum și lucrări efectuate ce nu corespund tehnologiilor și abateri de la proiect.

La 26 octombrie 2010 SRL„Liupas-Imobil” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „ZBIR”, solicitînd declararea nulității procesului verbal de recepție a lucrărilor din iunie 2008. În motivarea cererii reclamantul SRL„Liupas-Imobil” a indicat că la 29 mai 2007 între SRL„Liupas-Imobil”, în calitate de beneficiar și SA „ZBIR” în calitate de antreprenor, a fost încheiat contractul de antrepriză KC nr.OR-1, al cărui obiect este construcția oficiului și parcării din str. Sfatul Țării 29. În vara anului 2010, SRL„Liupas-Imobil”, a luat cunoștință de actul contestat şi anume procesul- verbal de recepție a lucrărilor din iunie 2008, în care se indică drept semnatar – Vieru Ion, șef de șantier.

Reclamantul susține că actul în cauză nu a fost semnat de persoana indicată, iar în contabilitatea SRL„Liupas-Imobil” lipsesc careva date care ar indica existența unui asemenea act, inclusiv lipsește factura fiscală. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 26 ianuarie 2011, au fost conexate într-un singur proces cauzele civile intentate la cererile de chemare în judecată depuse de SRL„Liupas-Imobil” împotriva SA „ZBIR” privind încasarea prejudiciului și SRL„Liupas-Imobil” împotriva SA „ZBIR” privind declararea nulității actului juridic. Prin încheierea Judecătoriei Grigoriopol din 31 mai 2012, au fost conexate într-un singur proces cauzele civile intentate la cererile de chemare în judecată depuse de SRL„Liupas-Imobil” împotriva SA „ZBIR” privind încasarea prejudiciului, declararea nulității actului juridic și SA „ZBIR” împotriva SRL„Liupas-Imobil” privind încasarea datoriei.

Prin hotărîrea judecătoriei Grigoriopol din 31 mai 2013, a fost respinsă acțiunea înaintată de SA „ZBIR” împotriva SRL„Liupas-Imobil” privind încasarea datoriei și a fost admisă acțiunea înaintată de SRL„Liupas-Imobil” împotriva SA„ZBIR” privind încasarea prejudiciului şi declararea nulității actului juridic. S-a anulat procesul-verbal de recepție a lucrărilor pentru iunie 2008 dintre SRL„Liupas-Imobil” și SA„ZBIR” și s-a încasat din contul SA„ZBIR” în beneficiul SRL„Liupas-Imobil” suma prejudiciului material – 4 269 795, 80 (patru milioane două sute șaizeci și nouă mii șapte sute nouăzeci și cinci) lei, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 7 200 ( șapte mii două sute) lei și cheltuieli pentru taxa de stat – 50 000 ( cincizeci mii) lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de SA„ZBIR”. S-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 31 mai 2013, în partea admiterii pretenției SRL„Liupas-Imobil” privind încasarea dobînzii pentru obținerea creditului destinat înlăturării neajunsurilor depistate în mărime de 490276,30 (patru sute nouăzeci mii două sute șaptezeci și șase) lei și s-a emis o nouă hotărîre prin care pretenția dată a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la SA„ZBIR” în beneficiul SRL„Liupas-Imobil” cheltuielile de judecată în mărime de 11 031,22 lei. În rest hotărîrea instanței de fond s-a menținut fără modificări. La 28 martie 2014 SA„ZBIR” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel din 06 noiembrie 2013, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei hotărîri noi prin care acțiunea SA„ZBIR” să fie admisă integral.

În motivarea cererii recurentul indică că decizia integrală a Curții de Apel din 06 noiembrie 2013 i-a fost comunicată la 30 ianuarie 2014. Mai invocă recurentul că instanța de apel incorect a raportat normele de drept la circumstanțele de fapt ale pricinii și că au fost interpretate incorect normele care reglementează contractul de antrepriză. La fel, recurentul invocă lipsa probelor care ar confirma cheltuielile suportate de intimat pentru remedierea lucrărilor efectuate de SA„ZBIR”. La fel, indică recurentul că suma de 73 832 lei nu poate fi catalogată drept prejudiciu din motiv că ambele părți au prevăzut și negociat cuantumul lor în devizul de cheltuieli, iar suma de 953 512,03 lei nu poate fi considerată drept majorare abuzivă a volumului de lucru în condițiile în care lucrările s-au bazat pe măsurările efectuate de recurent împreună cu reprezentantul intimatului.

Totodată, indică dezacordul cu încasarea sumei de 419 836 lei în calitate de prejudiciu cauzat prin lucrările de remediere, în condițiile în care suma dată este inclusă în acte de executare și facturi ca sumă pentru executarea lucrărilor și nicidecum a remedierii. La 09 iunie 2014 intimatul SRL„Liupas-Imobil” a depus referință la cererea de recurs declarată de SA„ZBIR”, solicitînd respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei instanței de apel. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al CPC, sunt strict delimitate de art.432 CPC, colegiul reține că în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

Simplul fapt al dezacordului recurentului cu modul de apreciere a circumstanțelor de către instanța de apel nu poate servi drept temei al admisibilității recursului, în condițiile în care rolul instanței de recurs este limitat doar la asigurarea controlului legalității deciziei contestate și nu al temeiniciei de fapt, sarcină care a fost pe deplin realizată de către instanța de apel. Mai mult ca atît, colegiul reține că recursul declarat prin prisma secțiunii a 2- a a capitolului XXXVIII CPC nu presupune o rejudecare a fondului, ci limitează instanța de recurs doar la verificarea legalității deciziei contestate.

Astfel, în condițiile în care instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a apreciat probele din dosar şi a aplicat corect normele de drept material şi de drept procedural, colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de societatea pe acțiuni „ZBIR”. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.