- Dosarul nr.
- 2ra-1442/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 aprilie 2014
- Părțile
- Marcova Natalia vs Streţcul Alexandru
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1442/14 — Partajarea bunurilor proprietate comună
prima instanță V. Panfilii dosarul nr. 2ra-1442/14 instanța de apel I. Guzun S. Vrabii S. Leu ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Alexandru Strețcul, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Marcova împotriva lui Alexandru Strețcul cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 17 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Alexandru Strețcul și Tatiana Goraș şi menţinută hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 15 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 01 februarie 2011, Natalia Marcova a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Strețcul cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie.
În motivarea acţiunii reclamanta Natalia Marcova a indicat că la 15 septembrie 2001 a înregistrat căsătoria cu Alexandru Strețcul la Oficiul de stare civilă raionul Edineț şi trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr. 96. În timpul căsătoriei au fost dobândite mai multe bunuri proprietate comună în devălmășie și anume: apartamentul nr. 37 cu 3 odăi amplasat în raionul Anenii Noi satul Floreni, str. Chișinăului 1; automobilul de model „Audi Allroad” în valoare de 292303 lei; frigider „Beco” în valoare de 3000 lei; mobilă moale în valoare de 5000 lei; dormitor în valoare de 9000 lei şi mașină de spălat în valoare de 4000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 03 martie 2008 căsătoria dintre părți a fost desfăcută.
Mai indică că la momentul desfacerii căsătoriei pretenții patrimoniale nu au fost invocate, părțile convenind, pe cale amiabilă, în baza unui acord comun, asupra partajului bunurilor proprietate comună în devălmășie. Ulterior însă, nu au ajuns la un compromis în privința partajului bunurilor proprietate comună în devălmășie. Ţînînd cont de faptul că apartamentul nu este partajabil în natură (a cîte ½ cotă-parte fiecărui coproprietar, de relaţiile ostile stabilite între reclamantă şi pîrît (care domiciliază în apartamentul litigios cu mama şi concubina sa), precum şi de faptul că părţile nu au ajuns la un numitor comun privind ieşirea din indiviziune, 2 varianta optimă de partaj este vînzarea bunului la licitaţie şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei.
Celelalte bunuri: frigiderul „Beco”, mobila moale, dormitorul, maşina automat de spălat, ţinând cont de faptul că bunurile date sunt în interiorul apartamentului, precum şi folosirea lor unilaterală pe parcursul ultimilor trei ani de către pârât este raţional de a le atribui acestuia în natură cu încasarea în folosul ei a sumei de 10500 lei. De asemenea, indică că pârâtul urmează să-i achite suma de 146156 lei ceea ce constituie ½ cotă-parte din automobilul de model „Audi Allroud” înstrăinat fără acordul ei la 23 octombrie 2007. Din vara anului 2007 în urma unor acţiuni violente întreprinse de către pîrît şi mama acestuia Tatiana Goraş nu are acces în apartament şi la bunurile ce le aparţin cu drept de proprietate comună în devălmăşie, este lipsită de posibilitatea de a se folici de cota sa parte în mărime de ½ cotă-parte ele fiind în posesiunea nemijlocită a pîrîtului.
La fel, a indicat că începînd cu 21 iulie 2007 şi pînă în prezent este nevoită să închirieze apartament în mun. Chişinău pentru care plăteşte practic tot salariul bugetar. Conform informaţiei eliberată de Bursa imobiliară „Lara” din 08 decembrie 2010 pentru perioada iulie 2007 – octombrie 2010 valoarea medie a chiriei unui apartament echivalent cu cel al părţilor situat în raionul Anenii Noi, satul Floreni constituie suma de 1450 lei. Consideră că pîrîtul pentru folosirea exclusivă a bunului comun fără acordul celuilalt coproprietar este obligat la plata unei despăgubiri în folosul reclamantei în mărime de 26100 lei.
Prin urmare, cere Natalia Marcova să-i fie atribuit ½ cotă-parte din averea proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, încetarea proprietăţii pe cote-părţi prin vînzarea apartamentului nr. 37 din str. Chișinăului 1, satul Floreni, raionul Anenii Noi la licitație cu distribuirea prețului către coproprietari conform cotelor- părți deținute, încasarea de la Alexandru Strețcul în beneficiul ei a sumei de 10500 lei echivalent a ½ cotă-parte din bunurile mobile, a sumei de 146152 lei - echivalentul a ½ cotă-parte din automobilul de model „Audi Allroad”, a sumei de 26100 lei pentru folosirea exclusivă a apartamentului comun nr. 37 din str. Chișinăului 1, satul Floreni, raionul Anenii Noi, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.
La 06 decembrie 2011, Tatiana Goraş a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Marcova prin care a solicitat atragerea ei în proces în calitate de intervenient principal şi atribuirea 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. 37 situat pe str. Chişinăului nr. 1 satul Floreni, raionul Anenii Noi şi o parte din bunurile mobile aflate în apartament. Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 29 octombrie 2012 a fost admisă în procesul dat Tatiana Goraş în calitate de intervenient principal şi a fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Goraş împotriva Nataliei Marcova cu privire la atribuirea cotei-părţi din apartament şi o parte din bunurile mobile.
Ulterior, la 11 februarie 2012 Tatiana Goraş a depus cerere privind majorarea cuantumului pretenţiilor din acţiune solicitînd să-i fie atribuit 1/3 cotă-parte din 3 apartamentul nr. 37 situat pe str. Chişinăului 1, satul Floreni, raionul Anenii Noi şi dormitorul compus din pat şi două noptiere. Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 15 aprilie 2013 acțiunea depusă de către Natalia Marcova a fost admisă parțial. A fost dispusă vânzarea apartamentului nr. 37 din str. Chișinăului 1, satul Floreni, raionul Anenii Noi la licitație cu distribuirea prețului către coproprietarii Natalia Marcova și Alexandru Strețcul în părți egale, cu suportarea cheltuielilor pentru organizarea licitației egal de către ambele părți.
A fost transmis în proprietatea Natalia Marcova bunurile mobile ce includ: mobila moale și mașina de spălat ce se află în apartamentul nr. 37 situate pe str. Chişinăului 1, satul Floreni, raionul Anenii Noi. A fost încasat de la Alexandru Strețcul în beneficiul Nataliei Marcova sulta echivalentă cu ½ cotă- parte din valoarea automobilului „Audi Allroad” în mărime de 146152 lei. În rest acțiunea Nataliei Marcova a fost respinsă. Acţiunea Tatianei Goraş cu privire la atribuirea cotei-părţi din apartament a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost încasat de la Alexandru Streţcul în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 4940,41 lei precum şi de la Natalia Marcova taxa e stat în beneficiul statului în mărime de 1143 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Bender din 17 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Alexandru Strețcul și Tatiana Goraș şi a fost menținută hotărârea primei instanțe. La 17 februarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Alexandru Strețcul a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și emiterea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă acțiunea în partea încasării din contul lui Alexandru Strețcul în beneficiul Nataliei Marcova sulta pentru automobilul „Audi Allroad” în mărime de 146152 lei și în partea dispunerii vânzării la licitație a apartamentului nr. 37 din str. Chișinăului 1, satul Floreni, raionul Anenii Noi.
Recurentul Alexandru Strețcul, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel şi o consideră ilegală şi neîntemeiată deoarece instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţe nemijlocit de instanţă şi pe probe cercetate în şedinţa de judecată. Instanţa de apel nu a motivat sub nici un aspect cauzele sa probele care ar fi stat la baza unei asemenea hotărîri. Nu este de acord cu partajul apartamentului şi cu vinderea acestuia la licitaţie deoarece acest apartament este unicul loc de trai de care dispune familia sa compusă din patru membri: un copil minor, mama sa şi soţia şi de alt spaţiu locativ nu dispun.
Menţionează că nu este de acord cu atribuirea sumei ce rezultă din vînzarea automobilului, deoarece automobilul a fost vîndut în timpul căsătoriei în anul 2007 iar divorţul a fost efectuat în anul 2008, iar banii au fost folosiţi pentru tratamentul fiului Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau 4 aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Alexandru Strețcul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Alexandru Strețcul ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul lui Alexandru Strețcul se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi