2ra-1298/14 — Încasarea sumei

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

prima instanţă: Jud.Buiucani mun. Chișinău (jud.G.Moscaliuc) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Cernat, A.Gavriliță, A. Pahopol) dosarul nr.2ra-1298/14 ÎNCHEIERE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 16 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cozlovschi Ion în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cozlovschi Ion împotriva Societății cu răspundere limitată ”Top Shop Studiomoderna” privind încasarea contravalorii produsului, a penalității, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 10 iunie 2013 prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 20 februarie 2013 Cozlovschi Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu răspundere limitată ”Top Shop Studiomoderna” privind încasarea contravalorii produsului, a penalității, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la 17 decembrie 2011 Societatea cu răspundere limitată ”Top Shop Studiomoderna” a livrat, prin intermediul agenției ”dostavka.md” lui Cozlovschi Ion salteaua model ”Dormeo Orthopedic 160x200”, prețul căreia a constituit 5 912 lei, fiindu-i eliberat bonul de casă în suma respectivă. Aproximativ după 5 luni de utilizare, cumpărătorul Cozlovschi Ion s-a adresat către intimat cu reclamație privind calitatea produsului, indicînd faptul că pe suprafața saltelei au apărut pete de mucegai, solicitînd schimbarea produsului fie restituirea sumei achitate.

Mai invocă reclamantul, că pîrîtul prin intermediul comisiei tehnice a Societății cu răspundere limitată ”Extra-Formam” a întocmit actul de constatare tehnică nr. 2 din 31 mai 2012, conform căruia s-a stabilit cauzele defecțiunilor: anume, urmele de mucegai au apărut ca urmare a păstrării saltelei cu încălcarea condițiilor, fiind recomandată curățarea saltelei prin uscare. Nefiind de acord cu concluzia experților, care nu au prezentat certificate de calificare, a solicitat să-i fie înlocuită salteaua cu un alt produs, în reclamația depusă la 31 mai 2012.Vînzătorul nu a reacționat la această reclamație și la 27 iunie 2012 a fost depusă o reclamație repetată spre a fi soluționat conflictul de cale amiabilă.

La fel, la 24 iulie 2012 cumpărătorul/reclamantul Cozlovschi Ion a depus o reclamație la Agenția pentru Protecția consumatorului, de la care a primit un răspuns intermediar tocmai la 30 august 2012,ca apoi la 05 octombrie 2012 Agenția să-l informeze că vînzătorul pîrît refuză satisfacerea cererii cumpărătorului, iar APC nu deține pîrghii legale spre a soluționa problema. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 iunie 2013 a fost respinsă cererea reclamantului (f.d.151-156). La 11 iunie 2013 avocatul Constantin Lazari, acționînd în interesele lui Cozlovschi Ion, a declarat apel, ulterior concretizat prin cereri din 24 iunie 2013 și 18 noiembrie 2013, împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 10 iunie 2013 (f.d.145-150, 153-161, 175-182). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de avocatul Constantin Lazari, acționînd în interesele lui Cozlovschi Ion și menținută hotărîrea instanței de fond (f.d.188-194). La 05 februarie 2014 recurentul Cozlovschi Ion și avocatul său Constantin Lazari, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 iunie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea acestora pronunțănd o nouă hotărîre prin care să fie admisă acțiunea depusă de Cozlovschi Ion.

În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că, instanţele de fond şi de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a dat o apreciere subiectivă și arbitrară probelor, contrară Directivelor Uniunii Europene, aplicabile în contextul Legii cu privire la protecția consumatorului, pe teritoriul Republicii Moldova, cît și a prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Atît instanța de fond, cît și instanța de apel au exclus neargumentat și nefondat un act de expertiză, punînd la baza hotărîrii acte care conțin inexactități, greșeli, toate fiind atacate separat în procedura contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

La 31 martie 2014 intimatul Societatea cu răspundere limitată ”Top Shop Studiomoerna” a depus referinţă prin care a solicitat declararea inadmisibilităţii recursului, reiterînd asupra faptului, că motivele invocate de recurent în cererea de recurs nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și nu pot pune la îndoială legalitatea și temeinicia hotărîrilor contestate. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Argumentele invocate de recurentul recurentul Cozlovschi Ion și avocatul său Constantin Lazari poartă caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că atît instanța de fond, cît și instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de recurentul recurentul Cozlovschi Ion și avocatul său Constantin Lazari în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de recurentul Cozlovschi împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 iunie 2013. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari