2ra-783/14 — Recuperarea prejudiciului material şi moral

La 21 iunie 2012, Melnițchi Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Carnevarus” solicitînd încasarea prejudiciul material și moral cauzat ca urmare a vătămării integrității corporale.

În motivarea acțiunii reclamantul Melnițchi Vasile a invocat că la 26 mai 1982 în lipsa echipamentului pentru protecţia muncii şi sănătăţii, a fost supus să îndeplinească diferite lucrări, în lipsa instalaţiilor tehnologice speciale și instrumentelor necesare pentru îndeplinirea lucrului respectiv, iar ca urmare a avut loc un accident de muncă, în rezultatul căruia dînsul a devenit invalid.

Susţine că SA „Carnevarus” are obligația să-i achite pensia de invaliditate și să-i compenseze prejudiciul cauzat și salariul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacităţii de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea integrităţii corporale, menţionînd totodată că la determinarea venitului ratat nu se iau în consideraţie pensia de invaliditate stabilită în legătură cu vătămarea integrităţii corporale și nici alte indemnizaţii sau sume, plătite pe linia asigurărilor sociale de stat. Poziţia instanţei de fond:

Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 25 martie 2013 acțiunea a fost admisă parțial fiind încasat de la SA „Carnevarus” în beneficiul lui Melnițchi Vasile prejudiciul material în mărime de 12 298,75 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată a fost încasat de la SA „Carnevarus” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 386 lei. Poziţia instanţei de apel:

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Melnițchi Vasile și menținută hotărîrea primei instanțe. Instanțele au stabilit:

În susţinerea poziţiei sale atît prima instanţa, cît şi instanţa de apel au stabilit că pentru perioada 2010 – decembrie 2013, SA „Carnevarus” a acumulat o restanță la pensia de invaliditate, care urmează să i-o achite lui Melnițchi Vasile, ca rezultat al accidentului de muncă din 26 mai 1982, în mărime de 12298,75 lei. În ceea ce privește cerințele reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material și moral, instanțele au concluzionat că reclamantul nu cunoaște mărimea a acestui prejudiciu și nu a prezentat probe veridice și suficiente ce ar confirma circumstanțele invocate în acest sens. Solicitarea recurentului:

La 02 ianuarie 2013, Melnițchi Vasile a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe în partea respingerii cerințelor pretenţiilor cu emiterea în partea dată a unei noi hotărîri cu privire la admiterea cerinţelor în sensul formulat. Argumentele părţilor:

În motivarea recursului, recurentul Melnițchi Vasile a invocat că în cadrul examinării cauzei instanțele judecătorești nu au luat în considerație prevederile și garanțiile de plată, compensarea pierderilor conform art. 145 Codul muncii și neachitarea la timp a salariului conform art. 196 Codul muncii.

Menționează că, reieșind din prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 513 din 11 octombrie 1993 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la plata de către întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru pierderea capacităţii de muncă sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale și Hotărîrea Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003 privind aprobarea Modului de calculare şi de plată a sumei de compensarea pierderii unei părţi din salariu în legătură cu încălcarea termenelor de achitare a acestuia, în caz de vătămare a integrității corporale angajatorul are obligaţia să compenseze salariul nerealizat și alte venituri suportate pe temeiul accidentului de muncă.

Susţine reclamantul că instanțele judecătorești au lăsat fără apreciere prevederile normelor citate, iar dispunînd încasarea prejudiciului material în mărime de 12298,75 lei nu au constatat prin ce mod de calculare a fost stabilită mărimea prejudiciului material. În acest sens, a înaintat un demers privind suspendarea examinării cauzei pentru a solicitat Ministerului Muncii și Protecției Sociale informația privind datele salariului mediu pe Republică a unui angajator în agricultura în anii 1983-2013, în scopul aprecierii mărimii salariului conform modului de calcul în baza Hotărîrii Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003, însă, instanțele au respins demersul înaintat și au dispus încasarea prejudiciului material conform calcului prezentat de pîrît, însă care nu corespunde modului de calculare în conformitate cu Hotărîrii Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003.

Mai invocă că instanțele judecătorești nu au luat în considerație nici faptul că pîrîtul i-a îngrădit dreptul la muncă, iar ca urmare, urma să-i restituie salariul în temeiul art. 90, 145,196, 327, 330 și 356 Codul munci. Mai mult decît atît SA „Carnevarus”, nu a executat hotărîrile judecătorești cu privire la restabilirea sa în funcție, fiind astfel obligat să-i compenseze despăgubiri pentru întreaga perioadă începînd cu anul 1983. La examinarea cauzei instanțele au încălcat normele de drept material și nu au aplicat nici un mod de calcul a salariului nerealizat în termen.

La fel, indică că instanțele au încălcat normele de drept procedural și nu i-au acordat termen pentru calcularea prejudiciului cauzat de SA „Carvenarus” în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 535 din 07 mai 2003, fapt ce a dus la soluționarea eronată a pricinii.

Menţionează că conform calculului salariului efectuat în temeiul Hotaririi Guvernului nr. 535 din 07 iulie 2003, SA „Carnevarus”, urmează să-i achite pentru perioada 15 decembrie 1983-2013 prejudiciul material în mărime de 21609,6 ruble și 257883,7 iei din care a achitat doar 524, ruble și 18988, 5 lei. Respectiv instanțele urmau să încaseze diferența sumei neachitate în mărime de 21085,6 ruble 238895, 2 lei.

În referința din 27 februarie 2014, SA „Carnevarus” a susținut că hotărîrea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt legale și întemeiate, deoarece pensia de invaliditate a lui Melnițchi Vasile a fost calculată în strică conformitate cu prevederile Legii asigurării în urma accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirii profesionale nr. 756-XIV din 24 decembrie 1999 și Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate angajaților în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătății în timpul exercitării obligațiunilor de serviciu nr. 278- XIV din 22 februarie 1999. Aprecierea instanţei de recurs:

Analizînd legalitatea deciziei atacate şi materialele anexate la dosar, în coraport cu legislaţia în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul de a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, în partea respingerii cerințelor cu privire la repararea prejudiciului moral şi de a emite în această parte o nouă hotărîre cu privire la admiterea cerinţelor parţial.

În susţinerea concluziei enunţate instanţa de recurs reţine că în cadrul examinării cauzei s-a constatat că la 27 februarie 1979, Melnițchi Vasile a primit gradul II de invaliditate pînă la 27 februarie 2008 (f.d. 8).

La fel, este constata şi faptul că Melnițchi Vasile, activînd în calitate de lăcătuș în garajele colhozului „Avangard” din s. Marinești r-nul Sîngerei la data de 26 mai 1982, a suferit un accident de muncă în rezultatul căruia i-a fost acordat grad de invaliditate pe o perioadă nedeterminată (f.d. 7).

Reieșind din prevederile art. 34 al Legii asigurării pentru accidentele de muncă și boli profesionale nr. 756-XIV din 24 decembrie 1999, despăgubirile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, stabilite pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se păstrează în cuantumurile stabilite şi se plătesc de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, vinovate de producerea accidentului de muncă ori de survenirea bolii profesionale, sau de succesorii acestora.

Iar, conform art. 2 al Legii privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătății în timpul exercitării obligațiilor de serviciu nr. 278-XIV din 11 februarie 1999, suma iniţială de compensare a pagubei înseamnă o parte din salariul mediu lunar pe care persoana vătămată l-a avut în ultimele 12 luni calendaristice înainte de accidentul de muncă sau de constatarea bolii profesionale, calculată în funcţie de procentul pierderii capacităţii de muncă. În cazul cînd persoanei vătămate i s-a stabilit pensie de invaliditate, suma iniţială de compensare a pagubei se micşorează cu suma acestei pensii.

În acest sens, instanţele judecătoreşti corect a reţinut că succesorul în drepturi al colhozului „Avangard” din s. Marinești r-nul Sîngerei - SA „ Carnevarus” a preluat plățile pensiei de invaliditate a lui Melnițchi Vasile, însă în perioada 2010 – 31 decembrie 2013, nu și-a îndeplinit obligațiunile şi de achitare a acesteia, acumulînd o datorie în mărime de 12298,75 lei.

În asemenea împrejurări, Colegul reține că instanțele judecătorești justificat au dispus încasarea de la SA „Cornevarus” în beneficiul lui Melnițchi Vasile a datoriei la pensia de invaliditate în mărime de 12 298,75 lei, cu atît mai mult că în cadrul examinării cauzei, pîrîtul a recunoscut că are o restanță față de reclamant pe care nu a achitat-o la timp, din motive situaţiei financiare a întreprinderii.

De altfel, se reţine drept corectă şi menţiunea instanţelor judecătoreşti cu privire la netemeinicia pretenţiei lui Melnițchi Vasile cu privire la repararea prejudiciului material, or, în confirmarea cerințelor invocate în acest sens, ultimul nu a prezentat instanței careva probe pertinente şi admisibile.

În această ordine de idei este lipsită de suport legal şi susţinerea recurentului cu referire la prevederile art. 145 Codul muncii, deoarece norma citată reglementează compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului.

Sunt apreciate critic și afirmațiile recurentului precum că instanțele au ignorant prevederile art. 196 alin. (1) Codul muncii, în conformitate cu care în caz de vătămare a integrității corporale angajatorul are obligația să compenseze salariul nerealizat și alte venituri suportate pe temeiul accidentului de muncă, deoarece reieșind din prevederile alin. (1) al aceluiași articol mărimea şi condiţiile acordării garanţiilor şi compensaţiilor prevăzute la alin. (1) art. 196 Codul muncii, sînt stabilite de legislaţia în vigoare.

Totodată, instanța de recurs constată că, instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au respins cerințele lui Melnițchi Vasile cu privire la repararea prejudiciului moral, la caz fiind aplicabile prevederile art. 616 alin. (2) Cod civil, care statuează că, în cazul vătămării integrităţii corporale sau al altei vătămări a sănătăţii, precum şi în cazul privaţiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere şi pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echităţii.

În conformitate cu prevederile art. 1422 alin. (1) şi (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial.

Iar, conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Din conţinutul normelor enunţate este de înţeles că în cazul vătămării integrităţii corporale sau al altei vătămări a sănătăţii, persoanele vătămate au dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial (moral) sub formă de despăgubire în bani în suma stabilită de instanţele judecătoreşti în baza unei aprecieri conforme principiilor echităţii.

La caz, este constatat cu certitudine că la 26 mai 1982, Melnițchi Vasile. în timpul îndeplinirii obligațiunilor de serviciu. a fost accidentat, ca rezultat fiindu-i vătămată sănătatea, cu acordarea ulterioară a gradului de invaliditate pentru o perioadă nedeterminată.

La acest capitol se mai reţine şi faptul că vinovat în producerea accidentului de muncă a fost recunoscut angajatorul care nu l-a asigurat pe Melnițchi Vasile cu echipament pentru protecția muncii și sănătății.

Reieşind din cele relatate şi având în susţinere dispoziţiile normelor citate, Colegiul consideră că Melnițchi Vasile este îndreptăţită la despăgubiri pentru daune morale şi în baza principiilor echitabile acordă ultimului, cu titlu de reparare a acestui prejudiciu, suma de 3000 lei.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către instanţele judecătoreşti şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, în partea respingerii pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral şi de a emite în partea dată o nouă hotărîre de admiterea cerinţelor cu privire la încasarea prejudiciului moral şi a încasa de la SA „Cornevarus” în beneficiul lui Melnițchi Vasile, în contul reparării prejudiciului moral, suma de 3000 lei. În rest de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Completul Colegiului Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Melnițchi Vasile. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Bălți din 17 decembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 25 martie 2013, adoptate în cauza civilă la cererea la cererea de chemare în judecată a lui Melnițchi Vasile împotriva Societății pe Acțiuni „Carnevarus” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, în partea respingerii pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral şi se emite în partea dată o nouă hotărâre prin care: Se încasează de la Societatea pe Acțiuni „Carnevarus” în beneficul lui Melnițchi Vasile suma de 3 000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 25 martie 2013 se mențin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druță Tamara Chișca-Doneva