2ra-924/14 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi compensarea prejudiciului

dosarul nr.2ra-924/14 prima instanţă: Lazari S instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 20 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bodrug Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Bodrug Nicolai împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi compensarea prejudiciului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Bodrug Nicolai şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 august 2013, prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă, c o n s t a t ă La data de 07 iunie 2013, Bodrug Nicolai a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi compensarea prejudiciului. În motivarea cererii, reclamantul a invocat faptul că la 11.04.2008 BC „Moldova Agroindbank” SA a înaintat în Judecătoria Sîngerei o cerere către Bodrug Nicolai şi membrii familiei lui, prin care solicita deposedarea de imobilul care le aparţinea, cu transmiterea în beneficiul BC „Moldova Agroindbank” SA în contul rambursării creditului acordat la 23.06.2006. Menţionează reclamantul, că respectiva cauza a fost examinată într-o perioadă de peste 1 an şi 9 luni.

Consideră reclamantul că acest fapt este o tergiversare intenţionată, vădit ilegală, a examinării cauzei şi o încălcare iminentă a drepturilor lui la un proces echitabil. Indică reclamantul că prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei a fost admisă cererea BC „Moldova Agroindbank” SA, familia sa fiind deposedată de locuinţă. Astfel, prin adoptarea unor hotărîri inumane, la comandă şi examinarea cauzei în termen de aproape 2 ani, a fost încălcat dreptul lui la examinarea în termen rezonabil a cauzei. Cere Bodrug Nicolai, constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea din contul statului a 800 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05.08.2013, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2013, apelul declarat de Bodrug Nicolai a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La data de 14 ianuarie 2014, Bodrug Nicolai a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea decizie instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul Bodrug Nicolai a invocat că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, instanţele ierarhic inferioare încălcînd normele de drept material şi procedural.

Susţine recurentul, că fost deposedat ilegal de instanţele judecătoreşti de bunul imobil. Mai susţine recurentul că în cadrul procesului de examinare a cauzei cu referire la deposedarea şi vînzarea forţată a obiectului gajului i-a fost încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei. În context, susţine că nici el şi nici membrii familiei sale nu au fost citaţi pentru participare în cadrul şedinţelor de judecată şi nu este de a cord cu instanţele de judecată, care dau vina pe el şi membrii familiei sale pentru examinarea cauzei în termenul invocat drept tardiv. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Complementar, instanţa de recurs precizează că potrivit art. 437 alin. (1) lit. f) CPC, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată şi trebuie să cuprindă esenţa şi temeiurile recursului, argumentul ilegalităţii deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective.

Examinînd faptele invocate de către recurent, Colegiul constată că recurentul nu indică vreun temei al declarării recursului şi în consecinţă instanţa de recurs nu poate determina sub ce aspect ar urma să efectueze controlul judiciar al deciziei instanţei de apel. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bodrug Nicolai ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Bodrug Nicolai se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă