2ri-21/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotelor valorice

prima instanţă – D. Corolevschi dosarul nr. 2ri-21/14 DECIZIE 19 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Societatea pe Acţiuni „JLC”, Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi administratorul al insolvabilităţii Cooperativei Agricole de Producţie „Corlăteanca”, Ciuvalschii Iuri, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Baraboi Olga, Bold Liubovi, Bold Valentin, Bologa Maria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Anna, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, EnachiI Liubovi, Enachii Sofia, Enachii Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordila Zinaida, Grişciuc Alexandr, Griţco Lilia, Lungu Maria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Maria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail împotriva Cooperativei Agricole de Producţie „Corlăteanca”, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial.

Rîşcani şi Societatea pe Acţiuni „JLC” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor şi obligarea înregistrării dreptului de proprietate, împotriva hotărârii Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 21 ianuarie 2011, Dumbravanu Valeriu în interesul său şi a Baraboi Olga, Bold Liubovi, Bold Valentin, Bologa Maria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Anna, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, EnachiI Liubovi, Enachii Sofia, Enachii Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordila Zinaida, Grişciuc Alexandr, Griţco Lilia, Lungu Maria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Maria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail a depus cererea de chemare în judecată împotriva Coperativei agricole de Producţie „Corlăteanca”, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-valorice care a fost acapărată ilegal de către CAP „Corlăteanca.

În motivarea acţiunii a invocat că sunt deţinători ai cotei valorice în sumă de 11355 lei, asupra bunurilor imobile şi mobile, şi anume: depozit de cereale din 1954, depozit de cereale din 1960, fierărie din 1969, atelier reparaţii din 1960, garaj din 1970, parc auto din 1991, staţie de alimentare cu combustibil şi spălătorie din 1981, brutărie din 1980, atelier tîmplărie din 1972, clădirea cărmuirii din 1952, gater din 1993, tractor de model MTZ-80 nr. 927460 din 1994, plug PLN-3-35 din 1991, plug PLN-3-35 din 1989, semănătoare SZ.3/6 din 1987, semănătoare SPC-6 din 1988, cultivator KPN-5/6 din 1988 şi remorca 2PTC-4 din 1990. Susţine că la 29 iulie 2994, Agenţia teritorială Edineţ a Departamentului de Stat a Republicii Moldova pentru privatizare i-a eliberat Certificate de proprietate asupra cotei valorice fiecărui deţinător, care au fost eliberate în baza deciziei Comisiei de Privatizare a bunurilor gospodăriei agricole SA „Corlăteni”.

Menţionează că la 15 septembrie 2003 de către Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Departamentul Tehnologiilor Informaţionale al RM, Oficiul Teritorial Bălţi a fost înregistrată Cooperativa agricolă de producţie „Corlăteanca” şi Statutul ei. Conform prevederilor pct. 1.1-2.2 din statut, scopul cooperativei este desfăşurarea în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea de participare la capitalul acesteia. Cooperativa îşi desfăşoară activitatea în baza asocierii benevole în cooperativă şi retragerea liberă din ea.

Invocă că la 15 septembrie 2003 au fost incluşi ca membrii ai CAP „Corlăteanca”, fără a depune cerere conform pct. 5.2 din Statutul CAP „Corlăteanca”, care stipulează că persoana care solicită calitatea de membru al cooperativei şi corespunde prevederilor punctului 5.1, potrivit căruia, membrii ai cooperativei pot fi persoanele fizice care au împlinit vîrsta de 16 ani, corespund prevederilor statutului cooperativei şi au depus aporturi în contul cotelor de participare, depun la consiliul cooperativei o cerere de intrare în cooperativa. Afirmă că nu au depus personal cereri de membru şi nu au depus aportul cu cota valorică, însă au constatat că, cote valorice a lor au fost acapărate ilegal de fondatorii CAP „Corlăteanca”.

Fără acordul membrilor CAP „Corlăteanca” au fost puse în gaj cotele valorice a deţinătorilor,care ulterior au fost sechestrate şi expuse la licitaţie. Mai indică că nu se cunoaşte nici modalitatea de înregistrare a construcţiilor după CAP „Corlăteanca” de către Oficiul teritorial Cadastral Rîşcani şi nici actul în temeiul căruia au fost înregistrate aceste bunuri. Consideră că au fost lipsiţi de proprietate cu încălcarea prevederilor art. 46 a Constituţiei RM, art. 315-316 Cod civil. Solicită obligarea CAP „Corlăteanca” să le transmită bunurile mobile şi imobile invocate ca partea a cotei valorice şi obligarea oficiului Cadastral teritorial Rîşcani să înregistreze aceste bunuri în Registrul bunurilor imobile ca proprietatea lor.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani din 03 iunie 2011, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SA „JLC”. Prin hotărîrea Judecătoriei Răşcani din 27 iunie 2011, acţiunea a fost admisă şi recunoscut după Dumbravanu Valeriu dreptul de proprietate asupra bunurilor invocate şi obligat Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani să înregistreze imobilele indicate cu drept de proprietate după Dumbrăvanu Valeriu. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 noiembrie 2011, au fost admise apelurile declarate de SA „JLC” şi CAP „Corlăteanca”, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la o nouă rejudecare.

În cadrul rejudecării cauzei, Baraboi Olga, Bold Liubovi, Bold Valentin, Bologa Maria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Anna, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, EnachiI Liubovi, Enachii Sofia, Enachii Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordila Zinaida, Grişciuc Alexandr, Griţco Lilia, Lungu Maria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Maria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail au depus de sine stătător cerere de cjhemare în judecată împotriva Cooperativei Agricole de Producţie „Corlăteanca”, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial. Rîşcani şi Societatea pe Acţiuni „JLC” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor şi obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani din 21 mai 2013, pricina a fost strămutată pentru examinare la Curtea de Apel Bălţi, care are competenţă jurisdicţională excepţională de examinare.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă şi recunoscut dreptul de proprietate a Olgăi Baraboi, Liubei Bold, Bold Valentin, Bologa Maria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Anna, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, EnachiI Liubovi, Enachii Sofia, Enachii Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordila Zinaida, Grişciuc Alexandr, Griţco Lilia, Lungu Maria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Maria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail asupra bunurilor: depozit de cereale din 1954, depozit de cereale din 1960, fierărie din 1969, atelier reparaţii din 1960, garaj din 1970, parc auto din 1991, staţie de alimentare cu combustibil şi spălătorie din 1981, brutărie din 1980, atelier tîmplărie din 1972, clădirea cărmuirii din 1952, gater din 1993, tractor de model MTZ-80 nr. 927460 din 1994, plug PLN-3-35 din 1991, plug PLN-3-35 din 1989, semănătoare SZ.3/6 din 1987, semănătoare SPC-6 din 1988, cultivator KPN-5/6 din 1988 şi remorca 2PTC-4 din 1990 şi obligată CAP „Corlăteanca” să le transmită celor din urmă bunurile menţionate care constituie parte lor a cotei valorice dislocate în s. Corlăteni, r-nul Rîşcani.

Prin aceiaşi hotărîre a fost menţionat că hotărîrea serveşte drept temei de înregistrare de către Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani a dreptului de proprietate în privinţa bunurilor menţionate. La 19 decembrie 2013, SA „JLC” a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe considerînd-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că obiecte imobile cu numere cadastrale 71212051501, 71211126041, 712111260402, 71211160403 şi 712111260404 nu există, deoarece conform informaţiilor oferite de portalul www.servicii.gov.md se afişează răspunsul „Obiectul nu este înregistrat în registrul bunurilor imobiliare”.

Referitor la imobilul cu nr. 71212051501, acelaşi portal a afişat obiect imobil cu nr. 7121205.150.01 şi care este identificat ca „Casă de locuit individuală, amplasată în r-nul Rîşcani, sat. Corlăteni str. Păcii, 167”. Invocă că intimaţilor, pe un capăt de cerinţe li s-au atribuit imobile inexistente, iar imobilul cu nr.7121205.150.01 care este o casă individuală nici într-un caz nu aparţine CAP „Corlăteanca”, astfel, nu poate fi obiect al litigiului în cauză. Obiectele cu nr. cadastrale: 7121205156.01 (indicat ca „Parc auto”) de fapt este indicat în dosar tehnic ca „Punct de trecere”, 712111259801 (indicată ca „brutărie”) de fapt figurează în dosarul tehnic în calitate de „Clădire de cîntar”, 7121205156.03 (indicată ca „Atelier reparaţii” anul producerii 1960) şi tot cu nr.7121205156.03 (indicată ca „Fierărie anul producerii 1969”) - nu pot exista 2 obiecte cu acelaşi număr cadastral.

Menţionează că SA „JLC” a intervenit în procesul dat din motivul că a devenit creditor gajist în temeiul contractului de cesiune a creanţei din 07 aprilie 2010, prin care BC „Moldindconbank” SA a cesionat SA „JLC” drepturile sale rezultate din contractul de credit nr.352 încheiat între BC „Moldindconbank” SA şi CAP „Corlăteanca” (cu sediul în s.Corlăteni r-1 Rîşcani) şi actele juridice ulterioare: contracte de ipotecă nr.175 din 10.04.2007. nr.180 din 10.04.2007, nr.181 din 10 aprilie 2007, nr.182 din 10 aprilie 2007 şi nr.183 din 10 aprilie 2007, înregistrate ulterior la Oficiul Cadastral Rîşcani.

La fel invocă că la 30 noiembrie 2010, în urma examinării dosarului nr.2o/e- 1254/2010, Judecătoria Economică de circumscripţie a emis Ordonanţă judecătorească prin care a admis pretenţia SA „JLC” (creditor gaj ist), în afară de aceasta a dispus transmiterea bunurilor imobile ce aparţin cu drept de proprietate CAP „Corlăteanca” în posesia SA „JLC” şi anume: Moara constituită din construcţie cu nr. cadastral 7121112599.01; Parcul de automobile constituit din construcţiile cu nr. cadastral: 7121205156.01, 7121205156.02, 7121205156.03, 7121205156.04; Clădirea administrativă constituită din construcţiile cu nr. cadastral: 7121208129.01, 7121208129.02, 7121208129.03; Făţarea centrală constituită din construcţiile cu nr. cadastral: 7121112598.01, 7121112598.02, 7121112598.03, 7121112598.04, 7121112598.05, 7121112598.06, 7121112598.07, 7121112598.08, 7121112598.09, 7121112598.10; Ferma de vite constituită din construcţiile cu nr. cadastral: 7121112501.01.

7121112501.02, 7121112501.03, 7121112501.04, 7121112501.05, 7121112501.06, 7121112501.07. 7121112501.08, 7121112501.09, 7121112501.10, 7121112501.11, 7121112501.12, 7121112501.13, 7121112501.14, 7121112501.15, 7121112501.16, 7121112501.17, 7121112501.18, 7121112501.20, 7121112501.21, 7121112501.23, 7121112501.24, 7121112501.25, 7121112501.26, 7121112501.27, 7121112501.28, 7121112501.29. In afară de aceasta, în cadrul procedurii de insolvabilitate Curtea de Apel Economică, prin încheierea din 09 iunie 2011, la fel a dispus admiterea cererii SA „JLC” privind transmiterea bunurilor gajate de CAP „Corlăteanca” în calitate de debitor gajist în posesia SA „JLC” pentru valorificare şi a dispus transmiterea în posesia SA „JLC” pentru valorificare şi comercializare bunurile imobile menţionate.

Afirmă că prin cererea lui Dumbravanu Valeriu ş.a. se aduc daune intereselor patrimoniale ale SA „JLC2 asupra următoarelor imobile 7121205156.01, 7121205156.02, 7121205156.03, 7121205156.04 (parcul auto), 712111259801 (indicată ca „brutărie”). Mai menţionează că la 09 iunie 2011 Curtea de Apel Economică a emis încheierea nr.2e - 547/2011, conform cărei au fost transmise în posesia SA „JLC”, pentru comercializare, bunurile indicate anterior. Iar în baza actului de dispoziţie menţionat SA „JLC” a procedat la vinderea bunurilor imobile prin licitaţie. Iar, în urma licitaţiei organizate SA „JLC” a vîndut complexul de bunuri SA „Incomlac” încheind contractul de vânzare-cumpărare din 07 iulie 2011. SA „Incomlac” respectându-şi obligaţiile a achitat către SA „JLC”, integral şi în termen preţul bunurilor procurate.

In baza contractului precum şi hotărîrii irevocabile a Judecătoriei r-lui Rîşcani din 05 decembrie 2011, la 20 ianuarie 2012 OCT Rîşcani a înregistrat dreptul de proprietate a SA „Incomlac” asupra bunurilor indicate mai sus. Consideră că prin hotărîrea contestată SA „Incomlac” a fost lipsită de dreptul de proprietate asupra imobile 7121205156.01, 7121205156.02, 7121205156.03, 7121205156.04 (parcul auto),712111259801 (indicată ca „brutărie”). De asemenea, indică că prin hotărîrea recurată nu au fost anulate actele anterioare ce au stat la baza înscrierilor drepturilor în Registrul bunurilor imobile, şi anume: iniţial, dreptul de proprietate asupra imobilelor cu nr. cadastrale 7121205156.01, 7121205156.02, 7121205156.03, 7121205156.04 (parcul auto), 712111259801 (indicată ca „brutărie”) au fost înregistrate ca proprietatea a CAP „Corlăteanca”.

Ulterior, dreptul de proprietate a fost înregistrat după SA „Incomlac” dobînditor de bună-credinţă. Adică, de fapt, intimaţilor au fost transmise bunuri ce nu-i aparţin CAP „Corlăteanca”, ceea ce nu a fost luat în consideraţie de către prima instanţă. Totodată, menţionează că iniţial intimaţii au lucrat în colhozul „Kirov” şi din patrimoniul acestei întreprinderi li s-a atribuit cota patrimonială, calculată conform legii şi adeverită prin certificatul de proprietate respectiv. In certificatele de proprietate, anexate la dosar, se conţine menţiunea, că acestea sunt eliberate în baza deciziei Comisie de privatizare a bunurilor gospodăriei agricole SAA „Corlăteni” nr.2 din 29 iulie 1994. La momentul eliberării certificatelor în cauză, acestea nu au înaintat cereri de eliberare a cotei sale patrimoniale din patrimoniul SAA „Corlăteni” şi n-au înregistrat dreptul său de proprietate.

Astfel cotele patrimoniale au rămas în posesia SAA „Corlăteni2. Ulterior, la 14 iunie 1995, adunarea de constituire a Societăţii pe acţiuni de tip închis „Corlăteni” a aprobat contractul de constituire, iar în pct.2 al Contractului de constituire fiind menţionat că fondatori ai societăţii agricole pe acţiuni „Corlăteni SA” sunt persoanele care conform legii au devenit deţinători ai cotelor patrimoniale respective din proprietatea colhozului „Kirov” supuse privatizării, susţinînd că nici după aceasta, niciunul din intimaţii nu a solicitat separarea cotei sale şi nu a înregistrat- o în Registrul bunurilor imobile, respectiv, cotele patrimoniale continuînd posedate de SAA „Corlăteni2. Iar Contractul de constituire a servit temei pentru înregistrarea Statutului şi Societăţii Agricole pe Acţiuni Corlăteni S.A.

la 12 octombrie 1995 de către Camera înregistrării de Stat din Ministerul Justiţiei. După înregistrarea Societăţii Agricole pe Acţiuni Corlăteni S.A. fondatorii, deţinătorii de cotă patrimonială din colhozul „Kirov” (inclusiv şi intimaţii), au devenit acţionari. Menţionează că la 31 iulie 1997 a avut loc adunarea generală a acţionarilor, care a modificat denumirea din „Societatea Agricolă pe Acţiuni „Corlăteni” S.A.” în „Societatea pe Acţiuni „Corlăteanca”, fapt confirmat prin procesul verbal nr.1 şi înregistrat la Camera înregistrării de Stat la 12 septembrie 1997. Insistă că intimaţii au devenit membri ai CAP „Corlăteanca” în urma reorganizării acesteia din Societate pe Acţiuni, în care a fost vărsat patrimoniul acesteia inclusiv cotele-valorice, care nu au fost cerute spre divizare.

Astfel CAP „Corlăteanca” administra patrimoniul pe propria sa răspundere asumîndu-şi responsabilitatea pentru rezultatele economice. Prin urmare, creanţele debitoare a CAP „Corlăteanca” au fost valorificate de către creditor garantat. Iar prin hotărîrea din 04 decembrie 2013 SA „Incomlac” a fost deposedat de dreptul de proprietate asupra bunurilor dobîndite cu bună-credinţă. Mai menţionează, că hotărîrea din 05 decembrie 2011 a fost atacată de către Valeriu Dumbravanu în Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie, însă pretenţiile acestuia au fost respinse, hotărîrea iniţială devenind irevocabilă. Un alt grup de cetăţeni din s.Corlăteni au înaintat o acţiune în Judecătoria Bălţi, solicitînd anularea contractului de credit şi ipotecii, dar în fine au renunţat la acţiune.

La 23 decembrie 2013, Oficiul Cadastral Teritorial rîşcani, la fel a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe, considerînd-o neîntemeiată.

Susţine că la depunerea cererii de înregistrare a bunurilor imobile, care constituie parte a cotei valorice, indicate în hotărârea recurată după coproprietarii Baraboi Olga, Bold Liubovi, Bold Valentin, Bologa Măria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Ana, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, Enachi Liubovi, Enachi Sofia, Enachi Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordilă Zinaida, Grişciuc Alexandru, Griţco Lilia, Lungu Măria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Măria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail registratorul oficiului cadastral nu v-a avea posibilitatea de a înregistra aceste bunuri imobile din motivul lipsei de informaţii despre ele, care sunt necesare de înscris în registrul bunurilor imobile.

Afirmă că înregistrarea dreptului de proprietate asupra cotelor valorice se va efectua în baza art. 40 al Legii cadastrului, adică proprietate comună în diviziune, pe cînd în hotărîrea anularea căreia se solicită, nu este stipulat şi anularea actelor care au servit ca temei de efectuare a înscrierii în registrele bunurilor imobile, iar la moment în registrul bunurilor imobile au fost înregistrate alte acte juridice, care au ca obiect dreptul respectiv. In astfel de situaţii registratorul urmează să-şi motiveze respingerea cererii cu trimitere la articolul 499 Cod civil. Nu există temei de a radia dreptul înscris în registrul bunurilor imobile în cazul în care se anulează un act administrativ premergător actului care a servit ca temei pentru înregistrare.

Mai invocă că conform art. 29 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543- XIII din 25 februarie 1998, documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigenţelor prezentei legi şi ale altor acte normative. Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conţină descrierea lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conţină numele părţilor, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial şi ştampilate. La fel invocă că, în cazul în care hotărîrea judecătorească nu conţine toate datele necesare pentru înscrierea în registrul bunurilor imobile, registratorul va solicita instanţei de judecată explicarea hotărîrii.

De asemenea, în susţinerea poziţiei sale invocă şi prevederile art. 7 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998, care stipulează că instanţa de judecată este obligată să prezinte, în termen de 2 zile de la data luării deciziei cu privire la bunul imobil, documentele care servesc drept temei pentru efectuarea înscrierii în registrul bunurilor imobile în conformitate cu legislaţia în vigoare. In cazul în care se cere efectuarea înscrierii în interesul statului, cheltuielile sînt achitate din bugetul de stat. La 26 decembrie 2013, administratorul insolvabilităţii CAP „Corlăteanca”, Ciuvalschii Iuri, la fel a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe, susţinînd că la soluţionarea cauzei date instanţa urma să aplice prevederile Legii privind cooperativele de producţie din 25 aprilie 2002, precum şi ale statului cooperativei în cauză. Menţionează în special obligaţia membrului cooperativei, prevăzute în pct. 4.5 a Statutului, care indică că membru cooperativei nu răspunde pentru obligaţiile cooperativei şi suportă riscul pentru aceste obligaţii în limita cotei sale, inclusiv partea ei nedepusă. În situaţia dată, invocă că intimaţii, avînd calitatea de membrii ai CAP „Corlăteanca”, urmau să soluţioneze problema cotei de participare în conformitate cu Statutul cooperativei şi Legii privind cooperativele de producţie.

Mai, menţionează că actualmente CAP „Corlăteanca” se află în proces de insolvabilitate, patrimoniul căreia este inclus în masa debitoare şi are un regim juridic special, stabilit prin Legea insolvabilităţii.

Cu referire la prevederile Legii privind cooperativele de producţie şi aLegii insolvabilităţii, afirmă că intimaţii în mod legal au primit din colhozul „Kirov” în anul 1994 în proprietate cota patrimonială; în anul 1995 cotă patrimonială a fost depusă în capitalul statutar al Societăţii Agricole pe Acţiuni „Corlăteni”, transformîndu-se în acţiuni, iar proprietarii cotei patrimoniale au devenit acţionari; În anul 2003 acţiunile s- au transformat în cotă de participare în CAP „Corlăteanca”, iar acţionarii au devenit membrii ai cooperativei; CAP „Corlăteanca” fiind în proces de insolvabilitate răspunde pentru obligaţiile asumate cu tot patrimoniul ce îi aparţine cu drept de proprietate, intimaţii, fund membri ai CAP „Corlăteanca”, suportă riscul pentru obligaţiile ei în limita cotelor sale.

Insistă că intimaţii nu sunt proprietari de cotă valorică. Ei sunt proprietari ai cotei de participare în CAP „Corlăteanca”, care au avut în proprietate cota patrimonială şi aceasta a încetat să existe după ce a fost depusă în capitalul statutar al SAA „Corlăteni” în anul 1995. Consideră că instanţa de judecată urmează să se conformeze reglementărilor stabilite de Legea insolvabilităţii. Totodată invocă şi faptul că certificatele de proprietate din 1994 anexate la dosarul în cauză nu sunt titluri de proprietate ale persoanelor reieşind din faptul că întreprinderea nu a finisat procesul de privatizare a cotei părţi valorice a cotaşilor din cadrul Programului „Pămînt”.

Astfel, conform ordinul nr. 119 din 15 septembrie 1999 a Departamentului Privatizării şi administrării proprietăţii de stat a fost reziliat contractul privind participarea în programul naţional Pămînt cu SA „Corlăteanca” a cărei succesor este CAP „Corlăteanca”, iar ulterior, nu au fost efectuate încercări de a privatiza cotele părţi valorice de către cotaşi şi de a le determina în natură. La fel, invocă că în privinţa derulării procesului de insolvabilitate faţă de CAP „Corlăteanca” s-a creat un cerc vicios, procesul intentat fiind imposibil de continuat din motivul sechestrării bunurilor debitorului, ca urmare fiind imposibilă comercializarea acestora şi respectiv distribuirea mijloacelor financiare către creditorii.

În conformitate cu art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Din materialele cauzei rezultă că copia hotărârii primei instanţe a fost expediată în adresa recurenţilor la 10 decembrie 2013 şi recepţionată de aceştia la 13 decembrie 2013 şi 12 decembrie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 261-263). Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursuri, la 19 decembrie 2013, 23 decembrie 2013 şi 26 decembrie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. După cum rezultă din actele cauzei înaintînd acţiunea în judecată împotriva CAP „Corlăteanca”, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi SA „”JLC”, un grup de locuitori a com.

Corlăteni r-nul Rîşcani, au solicitat recunoaşterea dreptului lor de proprietate asupra cotei valorici care a fost acapărată ilegal de CAP „Corlăteanca” şi anume: depozit de cereale, anul obiectivului 1954 cu nr. cadastral 712120515101, depozit de cereale anul obiectivului 1960 cu nr. cadastral 712111260405, fierărie 1969 cu nr. cadastral 712120515603, atelier reparaţii din 1960 cu nr. cadastral 712120515603, garaj din 1970 cu nr. cadastral 712120515602, parc auto din 1991 cu nr. cadastral 712120515601, staţie de alimentare cu combustibil şi spălătorie din 1981 cu nr. cadastral 712120515604, brutărie din 1980 cu nr. cadastral 712111259801, atelier tîmplărie din 1972 cu nr. cadastral 712111260402, clădirea cărmuirii din 1952 cu nr. cadastral 712111260403, gater din 1993 cu nr. cadastral 712111260404, tractor de model MTZ-80 nr. 927460 din 1994, plug PLN-3-35 din 1991, plug PLN-3-35 din 1989, semănătoare SZ-3/6 din 1987, semănătoare SPC-6 din 1988, cultivator KPN-5/6 din 1988 şi remorca 2PTC-4 din 1990 şi obligarea CAP „Corlăteanca” să le transmită bunurile menţionate care constituie parte lor a cotei valorice dislocate în s. Corlăteni, r-nul Rîşcani cu obligarea înregistrării dreptului lor de proprietate asupra bunurilor menţionate la organul cadastral.

Judecând pricina în cauză prima instanţă, a admis acţiunea integral. În susţinerea soluţiei date prima instanţă a reţinut că nici unul din reclamanţii nu şi-au dat consimţămîntul în scris de a fi membri ai Cooperativei Agricole de Producţie „Corlăteanca” şi că ar fi dat acordul să participe cu cota lor valorică la constituirea cooperativei şi cu atît mai mult că aceasta cota valorică să fie pusă în gaj. În acest context prima instanţă, prin prisma prevederilor art. 374 alin.(1) Cod civil, a concluzionat că proprietarii cotelor valorice dispun de dreptul de a-şi revendica bunurile aflate în posesia nelegitimă a altuia.

Verificând legalitatea concluziilor din hotărârea recurată în raport cu argumentele recursurilor, instanţa de recurs constată că contrar prevederilor art. 239 CPC şi art. 241 alin. (5) CPC, hotărârea primei instanţe în sensul recunoaşterii dreptului de proprietate a Olgăi Baraboi, Liubei Bold, Bold Valentin, Bologa Maria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Anna, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, EnachiI Liubovi, Enachii Sofia, Enachii Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordila Zinaida, Grişciuc Alexandr, Griţco Lilia, Lungu Maria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Maria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail asupra bunurilor: depozit de cereale din 1954, depozit de cereale din 1960, fierărie din 1969, atelier reparaţii din 1960, garaj din 1970, parc auto din 1991, staţie de alimentare cu combustibil şi spălătorie din 1981, brutărie din 1980, atelier tîmplărie din 1972, clădirea cărmuirii din 1952, gater din 1993, tractor de model MTZ-80 nr. 927460 din 1994, plug PLN-3-35 din 1991, plug PLN-3-35 din 1989, semănătoare SZ.3/6 din 1987, semănătoare SPC-6 din 1988,

cultivator KPN-5/6 din 1988 şi remorca 2PTC-4 din 1990 şi obligată CAP „Corlăteanca” să le transmită celor din urmă bunurile menţionate care constituie parte lor a cotei valorice dislocate în s. Corlăteni, r-nul Rîşcani, este una nemotivată, astfel soluţia dată în acest sens este incertă, neavând putere de convingere.

Astfel, se va remarca că din hotărârea contestată rezultă că instanţa în mod neclar şi arbitrar a obligat CAP „Corlăteanca” să transmită intimaţilor depozit de cereale din 1954, depozit de cereale din 1960, fierărie din 1969, atelier reparaţii din 1960, garaj din 1970, parc auto din 1991, staţie de alimentare cu combustibil şi spălătorie din 1981, brutărie din 1980, atelier tîmplărie din 1972, clădirea cărmuirii din 1952, gater din 1993, tractor de model MTZ-80 nr. 927460 din 1994, plug PLN-3-35 din 1991, plug PLN-3-35 din 1989, semănătoare SZ.3/6 din 1987, semănătoare SPC-6 din 1988, cultivator KPN-5/6 din 1988 şi remorca 2PTC-4 din 1990, ce reprezintă parte a cotei valorice a acestora, or hotărârea nu conţine argumentarea, concluziile, precum nici constatările soluţiei date în acest sens, nefiind elucidate pe deplin şi circumstanţele pricinii în raport cu materialul probator existent la dosar.

Pe când, prin prisma normelor enunţate mai sus, este de înţeles că analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Or, aceste dispoziţii legale au fost adoptate în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărârile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. Judecarea superficială a pricinii este evidentă şi prin faptul că instanţa de judecată admiţând pretenţiile intimaţilor împotriva CAP „Corlăteanca”, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial.

Rîşcani şi Societatea pe Acţiuni „JLC” s-a limitat la o motivare extrem de evazivă, care nu este altceva decât reflectarea unor aspecte abreviate indicate în acţiune, fapt ce denotă că hotărârea menţionată nu conţine nici o argumentare ce ar determina definitiv şi incontestabil certitudinea adoptării soluţiei la care s-a ajuns. În acest context instanţa de recurs va remarca că la judecarea cauzei prima instanţă a lăsat fără apreciere că cota-valorică a fiecărui participant la privatizarea patrimoniului gospodăriei agricole SAA „Corlăteni”, a fost atribuită în bani, corespunzător veniturilor totale a acestora şi a stagiului de muncă, respectiv fiecare deţinător al cotei valorice, inclusiv intimaţii, au primit certificatele de proprietate privată al cotei-valorice din patrimoniul colhozului „Kirov”, însă în acestea nefiind invocate valorii şi structurii bunurilor ce se atribuie în proprietate privată.

Prin urmare, soluţia în cauză urma a fi adoptată prin verificarea faptului dacă bunurile mobile şi imobile, transmiterea în proprietate a căror se solicită la caz, sunt pasibile distribuirii în natură deţinătorilor cotelor-părţi valorice şi dacă la formarea CAP „Corlăteanca” a fost stabilit coeficientul de recalculare pentru determinarea cotei- părţi valorice pasibile distribuirii în natură pentru fiecare deţinător al cotei valorice. Aceasta deoarece recurenţii insistă asupra faptului că o parte din bunuri care au fost transmise în proprietatea intimaţilor nu există, nefiind, astfel nici înregistrate în Registrul bunurilor imobile, susţinînd că intimaţilor pe un capăt de cerinţe li s-a atribuit imobilele inexistente, iar imobilul cu nr. cadastral 7121205.150.01, conform Oficiului Cadastral Teritorial Rîşcani este o casă individuală, care nu-i aparţine CAP „Corlăteanca” şi astfel nu poate fi obiect al litigiului în cauză.

De altfel, a rămas fără apreciere de către instanţa de judecată şi ordonanţa Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 30 noiembrie 2010, prin care în posesia SA „JLC” au fost transmise bunurile imobile ce aparţin cu drept de proprietate CAP „Corlăteanca”, inclusiv şi o parte din bunuri, asupra cărora a fost recunoscut dreptul de proprietate a intimaţilor prin hotărîrea contestată. Totodată a rămas fără apreciere de către instanţa de judecată şi faptul că la 09 iunie 2011, Curtea de Apel Economică a emis încheierea prin care a transmis în posesia SA „JLC” pentru comercializare bunurile menţionate, iar în urma licitaţiei organizate de SA „JLC”, cea din urmă a vîndut complexul de bunuri SA „Incomlac” încheind în acest sens contractul de vînzare-cumpărare din 07 iulie 2011, dreptul de proprietate a căreia a fost înregistrat ulterior la Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani.

La caz, însă, se constată că prin recunoaşterea dreptului de proprietate a intimaţilor asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale 7121205156.01, 7121205156.02, 7121205156.03, 7121205156.04 (parcul auto) şi nr. cadastral 712111259801 (brutărie), instanţa s-a pronunţata a supra drepturilor persoanei juridice, care nu a fost antrenată în proces, or dreptul de proprietate a SA „Incomlac” asupra bunurilor menţionate se confirmă prin actele cauzei, cît şi prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Instanţa de recurs consideră că, în asemenea situaţie, se impune verificarea circumstanţelor date şi în dependenţă de cele constatate, întru evitarea, în eventualitatea adoptării unei hotărâri judecătoreşti, atingerii drepturilor SA „Incomlac”, potrivit principiilor garantate de art. 6 din Convenţia Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, cât şi prin prisma prevederilor art. 67 CPC, este necesar de a examina necesitatea şi posibilitatea atragerii SA „Incomlac”ca parte în procesul dat. În conexiunea celor relatate se constată că prima instanţă nu a supus unei analize minuţioase şi nu a verificat aceste circumstanţe, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluţionarea capetelor de cerere ce vizează pe recurenţii.

În aceste condiţii este evident că instanţa de judecată examinând pricina nu s-a pronunţat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu certitudine circumstanţele importante întru soluţionarea justă a cerinţelor înaintate de intimaţi şi nu a verificat temeinicia cerinţelor acestora în coraborare cu înscrieri valabile existente la organul cadastral referitoare la bunuri imobile, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cărora se solicită la caz, şi drepturile existente asupra acestora, situaţie care duce la imposibilitatea instanţei de recurs să exercite controlul judiciar asupra soluţiei date şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Mai mult că la materialele cauzei nu există în original înscrisurile prezentate de către intimaţii în susţinerea acţiunii înaintate împotriva CAP „Corlăteanca”, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi SA „”JLC”, iar copiile xerox anexate la dosar nu sunt autentificate în modul stabilit, fapt ce constituie o încălcare a prevederile art. 138 CPC. Pe cale de consecinţă şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile, a casa hotărârea primei instanţe şi a remite pricina spre judecare în prima instanţă. La rejudecarea pricinii, prima instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admit recursurile declarate de către Societatea pe Acţiuni „JLC”, Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi administratorul al insolvabilităţii Cooperativei Agricole de Producţie „Corlăteanca”, Ciuvalschii Iuri.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 04 decembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Baraboi Olga, Bold Liubovi, Bold Valentin, Bologa Maria, Bujor Valentin, Bujor Vera, Cotos Zinaida, Cozma Anna, Dumbravanu Valentin, Dumbravanu Valeriu, Dumbrăveanu Ana, EnachiI Liubovi, Enachii Sofia, Enachii Valentin, Gîscă Elizaveta, Gordila Zinaida, Grişciuc Alexandr, Griţco Lilia, Lungu Maria, Lungu Zinaida, Moscalu Valentina, Motoc Pavel, Prim Nina, Puha Dumitru, Puha Vera, Scobioală Irina, Scobioală Mihail, Şchiopu Alexandru, Ţurcanu Maria, Ţurcanu Nina, Ursu Mihail împotriva Cooperativei Agricole de Producţie „Corlăteanca”, intervenienţi accesorii Oficiul Cadastral Teritorial.

Rîşcani şi Societatea pe Acţiuni „JLC” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor şi obligarea înregistrării dreptului de proprietate, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de insolvabilitate la Curtea de Apel Bălţi. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva