2rac-133/14 — Încasarea sumei

prima instanţă: V. Mihaila dosarul nr: 2rac-133/14 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internaţional Chişinău” împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 10 iulie 2013, prin care acţiunea a fost admisă constată: La 12 iunie 2013, ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS CA „Air Moldova” cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii a indicat că conform Acordului cu privire la taxele şi serviciile aeroportuare nr. 132-TA (07-02/A) din 01 martie 2002, ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” taxele aeroportuare respective (taxa pentru decolare/aterizare, taxa pentru securitatea aeronautică, taxa pentru deservirea pasagerilor în terminalul Aeroportului, prelucrarea încărcăturii şi poştei pe peronul Aeroportului.

Menţionează că pârâtului i-au fost înaintate facturile fiscale FA0568999 din 31 octombrie 2011 în sumă de 2169831,84 lei (parţial achitată în sumă de 2148300,41 lei), FA0569475 din 10 noiembrie 2011 în sumă de 1944309,93 lei, FA0569533 din 20 noiembrie 2011 în sumă de 1981981,68 lei, FA0569870 din 30 noiembrie 2011 în sumă de 1577854,22 lei, FA0580201 din 10 decembrie 2011 în sumă de 1479686,87 lei, în sumă totală de 7005364,13 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată. Cu referire la pct. 4.2. al Acordului nr. 132-TA (07-02/A) din 01 martie 2002, a indicat că pârâtul s-a obligat să transfere pe contul de decontare a reclamantului sumele respective în termen de 30 de zile calendaristice din data primirii contului, ceea ce nu a fost executat.

1 Conform Acordului cu privire la taxele şi serviciile aeroportuare 372/12-TA din 01 ianuarie 2009,a indicat că ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” taxele aeroportuare respective (taxa pentru decolare/aterizare, taxa pentru securitatea aeronautică, taxa pentru deservirea pasagerilor în terminalul Aeroportului, prelucrarea încărcăturii şi poştei pe peronul Aeroportului.

Menţionează că în legătură cu aceasta, ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile fiscale HB1880199 din 18 februarie 2013 în sumă de 811,79 lei, HB1880195 din 20 februarie 2013 în sumă de 1282643,12 lei (parţial achitată în sumă de 866964,22 lei), HB1880315 din 28 februarie 2013 în sumă de 1020433,75 lei, HB1880454 din 10 martie 2013 în sumă de 1444261,44 lei, HB1880492 din 20 martie 2013 în sumă de 1409092,04 lei, HB1880549 din 31 martie 2013 în sumă de 1336989,80 lei, HB1880700 din 10 aprilie 2013 în sumă de 1388906,59 lei, HB1880731 din 20 aprilie 2013 în sumă de 1555996,88 lei, HB1880790 din 30 aprilie 2013 în sumă de 1928128,90 lei, HB1880194 din 10 februarie 2013 în sumă de 47460,28 lei, HB1880197 din 20 februarie 2013 în sumă de 53982,34 lei, HB1880307 din 28 februarie 2013 în sumă de 38074,93 lei, HB1880457 din 10 martie 2013 în sumă de 50668,12 lei, HB1880494 din 20 martie 2013 în sumă de 48345,28 lei, HB1880651 din 31 martie 2013 în sumă de 46049,66 lei, HB1880702 din 10 aprilie 2013 în sumă de 51872,12 lei, HB1880733 din 20 aprilie 2013 în sumă de 48127,20 lei, HB1880791 din 30 aprilie 2013 în sumă de 49380,51 lei, în sumă totală de 10934260,53 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată.

Cu referire la pct. 4.2 al Acordului 372/12-TA din 01 ianuarie 2009, a indicat că pârâtul s-a obligat să transfere pe contul de decontare al reclamantului sumele respective în termen de 30 de zile calendaristice din data primirii contului, ceea ce nu a fost executat. Menţionează reclamanta că potrivit Acordului cu privire la prestarea serviciilor CUTE a Aeroportului nr. 326/12- CUTE din 14 august 2012, ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” serviciile pentru înregistrarea pasagerilor prin intermediul utilajului „CUTE/CUPS”.

Afirmă că în legătură cu aceasta, ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile fiscale HB1880193 din 10 februarie 2013 în sumă de 30754,77 lei, HB1880196 din 20 februarie 2013 în sumă de 28820,48 lei, HB1880308 din 28 februarie 2013 în sumă de 22732,64 lei, HB1880456 din 10 martie 2013 în sumă de 32813,87 lei, HB1880493 din 20 martie 2013 în sumă de 31058,96 lei, HB1880550 din 31 martie 2013 în sumă de 29090,61 lei, HB1880701 din 10 aprilie 2013 în sumă de 30452,36 lei, HB1880732 din 20 aprilie 2013 în sumă de 33611,73 lei, HB1880792 din 30 aprilie 2013 în sumă de 39369,55 lei, în sumă totală de 278704,97 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată. Relatează că în conformitate cu punctul 3.3.

al Acordului nr. 326/12-CUTE din 14 august 2012, pârâtul s-a obligat să transfere pe contul de decontare a reclamantului sumele respective în termen de 10 de zile calendaristice din data primirii contului, ceea ce nu a fost respectat. Afirmă că conform Acordului cu privire la taxele şi serviciile aeroportuare nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009, ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” taxa pentru modernizarea Aeroportului.

2 Menţionează că în legătură cu acest fapt, ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile fiscale HB1288077 din 10 noiembrie 2012 în sumă de 700603,08 lei, HB1288149 din 20 noiembrie 2012 în sumă de 632340,64 lei, HB1288214 din 30 noiembrie 2012 în sumă de 607768,53 lei, HB1879815 din 10 decembrie 2012 în sumă de 554618,54 lei, HB1879904 din 20 decembrie 2012 în sumă de 480936,86 lei, HB1879941 din 31 decembrie 2012 în sumă de 696187,25 lei, HB1879962 din 10 ianuarie 2013 în sumă de 738234,77 lei, HB1880111 din 20 ianuarie 2013 în sumă de 903272,26 lei, HB1880120 din 31 ianuarie 2013 în sumă de 697699,24 lei, HB1880192 din 10 februarie 2013 în sumă de 595084,99 lei, HB1880198 din 20 februarie 2013 în sumă de 553613,97 lei, HB1880309 din 28 februarie 2013 în sumă de 432690,53 lei, HB1880455 din 10 martie 2013 în sumă de 608101,62 lei, HB1880495 din 20 martie 2013 în sumă de 596920,69 lei, HB1880652 din 31 martie 2013 în sumă de 552798,15 lei, HB1880703 din 10 aprilie 2013 în sumă de 585315,06 lei, HB1880734 din 20 aprilie 2013 în sumă de 640709,74 lei, HB1880793 din 30 aprilie 2013 în sumă de 711284,30 lei, în sumă totală de 11288180,22 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată.

Cu referire la punctul 4.2. al Acordului nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009, a indicat că pârâtul s-a obligat să transfere pe contul de decontare al reclamantului sumele respective în termen de 30 de zile calendaristice din data primirii contului, ceea ce nu a fost efectuat. Relatează că conform Contractului nr. 118/05-SP (02-04/A) din 01 ianuarie 2005 privind asigurarea aeronavelor cu locuri pentru parcare, ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” costul serviciilor respective. Indică că în legătură cu aceasta, ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile fiscale HB1880311 din 28 februarie 2013 în sumă de 65050,97 lei, HB1880653 din 31 martie 2013 în sumă de 71313,00 lei, HB1880794 din 30 aprilie 2013 în sumă de 69945,61 lei, în sumă totală de 206309,58 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată până în prezent.

Remarcă că în conformitate cu punctul 3.2. al Contractului nr. 118/05-SP (02- 04/A) din 01 ianuarie 2005 privind asigurarea aeronavelor cu locuri pentru parcare, pârâtul s-a obligat să transfere pe contul de decontare al reclamantului sumele respective în termen de 30 de zile calendaristice din data primirii contului, ceea ce nu a fost efectuat. Conform Contractului nr. 220/10-SP (02-10/A) din 10 mai 2010 privind asigurarea aeronavelor cu locuri pentru parcare, a indicat că ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” costul serviciilor respective. Remarcă că în legătură cu acest fapt, ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile fiscale HB1880312 din 28 februarie 2013 în sumă de 12280,01 lei, HB1880654 din 31 martie 2013 în sumă de 13462,02 lei, HB1880795 din 30 aprilie 2013 în sumă de 13203,85 lei, în suma totală de 38945,88 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată.

Cu referire la punctul 3.2. al Contractului nr. 220/10-SP (02-10/A) din 10 mai 2010 privind asigurarea aeronavelor cu locuri pentru parcare, a indicat că pârâtul s-a obligat să transfere pe contul de decontare al reclamantului sumele respective în termen de 5 zile calendaristice din data primirii contului, ceea ce nu a fost efectuat. 3 Menţionează că conform pct. 7.4. al Acordului cu privire la taxele şi serviciile aeroportuare nr. 132-TA din 01 martie 2002, ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” amendă pentru poluarea peronului, reieşind din costul prevăzut în contract.

Astfel, în legătură cu acest fapt, ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile nr. 6513 din 18 octombrie 2011 în sumă de 12163,14 lei, nr. 6530 din 24 octombrie 2011 în sumă de 8047,41 lei, nr. 2827 din 10 iulie 2012 în sumă de 3863,35 lei, nr. 3136 din 13 august 2012 în sumă de 3383,00 lei, în sumă totală de 27456,90 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată. Cu referire la pct. 6.3 al Acordului cu privire la taxele şi serviciile aeroportuare nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009, ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” amendă pentru poluarea peronului, reieşind din costul prevăzut în contract. Afirmă că ÎS „Air Moldova” i-au fost înaintate facturile nr. 5224 din 31 octombrie 2012 în sumă de 3969,33 lei, nr. 1103 din 26 martie 2013 în sumă de 4020,03 lei, nr. 1610 din 12 mai 2013 în sumă de 4013,25 lei, în sumă totală de 12002,61 lei, care din partea pârâtului nu a fost achitată.

Cu referire la pct. 4.3. al Acordului cu privire la taxele şi serviciile aeroportuare nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009, în cazul neachitării în termen a conturilor înaintate ÎS „Air Moldova” s-a obligat să achite ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” penalitatea în mărime de 0,1 % din suma restantă pentru fiecare zi de întârziere. Afirmă că în legătură cu aceasta, pârâtului i-au fost înaintate certificate cu calculul penalităţilor nr. 00000175 din 15 mai 2013 şi nr. 00000176 din 15 mai 2013, în suma totală de 886649,75 lei, care nu a fost achitată. Mai menţionează că conform actelor de verificare privind efectuarea decontărilor reciproce la data de 20 mai 2013, ÎS „Air Moldova” a recunoscut datoria debitoare vizavi de ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” în suma totală de 83891008,04 lei.

Invocă că reclamaţiile nr. 12/781 din 28 mai 2013 şi nr. 12/807 din 04 iunie 2013, adresate pârâtului nu au fost satisfăcute. Solicită încasarea de la pârât în beneficiul ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” a datoriei în sumă de 29791224,82 lei, penalităţii în sumă de 886649,75 lei şi taxei de stat în sumă de 50000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 iulie 2013 acţiunea fost admisă, încasat de la ÎS „Air Moldova” în beneficiul ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” datoria în mărime de 14842106,58 lei, penalitatea în mărime de 886649,75 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 50000 lei, în total suma de 15778756,33 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de ÎS CA „Air Moldova” şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 26 decembrie 2013, ÎS CA „Air Moldova” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor instanţelor judecătoreşti inferioare şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel pe care o consideră neîntemeiată şi ilegală. 4 Menţionează că la 04 iulie 2013, ÎS CA „Air Moldova” a recepţionat prin intermediul poştei un plic cu ambalajul deteriorat, fapt confirmat şi prin menţiunea de pe verso de către Centrul de prelucrare şi transportare a poştei. Afirmă că întru confirmarea conţinutului plicului a fost întocmit Actul privind constatarea conţinutului plicului cu ambalaj deteriorat.

Indică că la 19 iulie 2013 a recepţionat prin intermediul poştei dispozitivul hotărârii primei instanţe. Invocă că nu a fost înştiinţat despre locul, data şi ora şedinţei de judecată din 10 iulie 2013, iar pricina a fost judecată de prima instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Remarcă că în acest mod a fost lipsit de drepturile sale procedurale prevăzute de art. 56 CPC. Consideră că nu a fost respectat nici principul contradictorialităţii stipulat la art. 26 CPC. Susţine că în temeiul art. 386 alin. (1) lit. d), art. 388 alin. (1) lit. b), art. 385 alin. (1) lit. d) CPC, instanţa de apel urma să trimită pricina spre rejudecare în prima instanţă.

Afirmă că instanţa de apel nu a ţinut cont de circumstanţele examinării pricinii în instanţa de fond şi a nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, ceea ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii. Cu referire la art. 575 alin. (2) Cod civil a indicat că dacă termenul de executare a obligaţiei este determinat, se consideră că creditorul nu poate cere executarea înainte de termen. Debitorul însă poate executa obligaţia înainte de termen dacă creditorul nu are nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. În cazul în care respinge executarea anticipată, creditorul este obligat să-l informeze imediat în acest sens pe debitor şi să ia toate masurile necesare pentru a evita prejudicierea lui.

Atenţionează că nu a fost demonstrat că termenul de achitare a datoriei în mărime de 14842106,58 lei a devenit scadent, iar instanţele nu au constatat şi elucidat pe deplin aceste circumstanţe, considerându-le constatate prin facturile fiscale, fără ca să fie dovedite prin prezentarea conturilor cu confirmarea recepţionării lor de către ÎS CA „Air Moldova”. Consideră că în aşa fel, suma datoriei formată în temeiul acordului nr. 132- TA(07-02/A) din 01 martie 2002, acordului nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009, acordului nr. 326/12-CUTE din 14 august 2012, contractului nr. 118/05-SP din 01 ianuarie 2005, contractului nr. 220/10-SP din 10 mai 2010, nu a fost constatată şi elucidată pe deplin, iar probele prezentate întru confirmarea datoriei au fost apreciate de instanţe arbitrar.

Cu referire la prevederile art. 575 alin. (1) Cod civil a invocat faptul că intimatul nu a confirmat prin probe faptul, că datoria formată în baza, p. 7.4 al Acordului nr. 132-TA(07-02/A) din 01 martie 2002, (amenda pentru poluarea peronului), p. 6.3 al Acordului nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009 (amenda pentru poluarea peronului), p. 4.3 al Acordului nr. 372/12-TA din 01 ianuarie 2009 (penalitate în mărime de 0,1% din suma restantă pentru fiecare zi de întârziere), a fost cerută de la recurent, şi din momentul solicitării a trecut 7 zile, iar instanţele nu au constatat şi elucidat pe deplin aceste circumstanţe, considerându-le constatate, fără ca ele să fie dovedite cu probe veridice şi suficiente.

5 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a fost expediată în adresa părţilor la 19 decembrie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire nr. 3535. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ÎS CA „Air Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Invocarea recurentului precum că nu a fost înştiinţat despre locul, data şi ora şedinţei de judecată din 10 iulie 2013, iar pricina a fost judecată de prima instanţă în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecat nu poate fi reţinută.

Aceasta deoarece, din materialele dosarului rezultă incontestabil că ÎS CA „Air Moldova” a fost citată în mod legal pentru şedinţa de judecată a primei instanţe din 10 iulie 2013, fapt ce se confirmă atât prin copia citaţiei expediate în adresa ultimei (f. d. 242 vol. - I), cât şi avizul de recepţie prin care se atestă recepţionarea citaţiei (f. d. 2, vol. - II). Mai mult că examinarea cauzei în instanţa de apel a avut loc cu participarea reprezentantului ÎS CA „Air Moldova” Adrian Racu, fapt ce rezultă din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 12 decembrie 2013 (f. d. 52 vol. II), astfel, acesta bucurându-se de drepturile sale procedurale nu a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta probe şi înainta demersuri.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. 6 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de ÎS CA „Air Moldova”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎS CA „Air Moldova” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Întreprinderea de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 7