2ra-27/14 — Declararea nulităţii contractului de gaj. Exercitarea dreptului de gaj.

Dosarul nr.2ra-27/14 Prima instanţă: Judecătoria Edineţ Judecător: M. Iftodi Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecător: T. Duca A. Albu S. Procopciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 26 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Vera Macinskaia, Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Stratulat Galina Ion Druţă, Sveatoslav Moldovan, examinând recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Daniel Nistor împotriva Societăţii pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj, cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” împotriva S.R.L.

„Nistor”, Nistor Violeta şi Nistor Daniel cu privire la exercitarea dreptului de gaj. împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 prin care apelul depus de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” a fost admis, ACONSTATAT : La 03 decembrie 2009, Daniel Nistor a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj. În motivarea acţiunii reclamantul Daniel Nistor a indicat că, la 22 decembrie 2006, întru asigurarea îndeplinirii obligaţiunilor asumate de către S.R.L. „Nistor” prin contractul de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006, prin care i-a fost acordat un credit în sumă de 2600000 lei, el a încheiat cu pârâtul un contract de gaj, prin care a depus în gaj casa de locuit din str. Basarabiei, nr. 22, or.

Edineţ, care îi aparţine cu drept de proprietate în baza certificatului de moştenitor testamentar din 14 iunie 1991. Ulterior, i- a devenit cunoscut faptul că întru asigurarea îndeplinirii obligaţiunilor, S.R.L. „Nistor” a 1 depus în gaj clădirea fabricii de bere din satul Bratuşeni, r-nul Edineţ, linia tehnologică de producere a berii cu capacitatea de 2000 l în zi şi bunuri materiale în sortiment. Costul acestor bunuri constituie 2682000 lei, iar casa de locuit a fost evaluată la preţul de 161000 lei. Astfel, costul bunurilor gajate depăşeşte suma creditului acordat S.R.L. „Nistor”. În afară de aceasta, în contractul de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006 nu a fost indicat că îndeplinirea obligaţiunilor asumate de către S.R.L.

„Nistor” a fost garantată prin casa de locuit, ce-i aparţine. Consideră reclamantul că, la încheierea contractului de gaj, pârâtul l-a dus în eroare. A mai menţionat reclamantul că, comportamentul dolosiv al pârâtului se confirmă prin reprezentarea falsă a realităţii despre posibilitatea acordării S.R.L. „Nistor” a creditului. La 22 iunie 2009, el s-a adresat către pârât cu o cerere, prin care a solicitat rezilierea contractului de gaj, însă nu a primit nici un răspuns. Solicită reclamantul Nistor Daniel declararea nulităţii contractului de gaj încheiat între el şi pârât la 22 decembrie 2006. La 29 decembrie 2009, S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva S.R.L.

„Nistor”, Daniel Nistor şi Violetei Nistor cu privire la transmiterea silită a bunurilor gajate. În motivarea acţiunii reclamantul S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” a indicat că, conform contractului de credit nr. 34 din 12 ianuarie 2006, S.R.L. „Nistor” a primit de la filiala nr. 15 a S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” un credit în sumă de 2000000 lei pentru procurarea materialelor de construcţie, cu termenul final de rambursare până la 11 ianuarie 2011, iar conform contractului de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006, S.R.L. „Nistor” a primit de la filiala nr. 15 a S.A. „Banca de Comerţ şi Finanţe” un credit în sumă de 2600000 lei pentru procurarea mijloacelor fixe şi circulante, cu termenul final de rambursare până la 21 decembrie 2011. În scopul asigurării executării obligaţiunilor stipulate în contractele de credit, Violeta Nistor a depus în gaj construcţia comercială cu suprafaţa totală de 448 m.p.

din str. Libertăţii,10, or. Otaci, r-nul Ocniţa, care îi aparţine cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare din 18 iulie 2005 şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,0953 ha, care se află în folosinţă cu permisiunea proprietatea Primăriei or. Otaci, încheind contractul de gaj nr. 397/06 din 12 ianuarie 2006. Totodată şi Daniel Nistor a depus în gaj casa de locuit cu suprafaţa totală de 244,4 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,046 ha din str. Basarabia, nr. 22, din or. Edineţ, care îi aparţin cu drept de proprietate în baza certificatului de moştenitor testamentar din 14 iunie 1991 şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 17 ianuarie 2002, încheind contractul de gaj nr. 9703 din 22 decembrie 2006. Consideră reclamantul S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ” că, cu toate că contractele de credit enunţate prevăd obligaţiunea debitorului de a achita conform graficului stabilit ratele de credit intermediare şi dobânda aferentă, S.R.L. „Nistor” nu-şi onorează obligaţiile asumate conform contractelor de credit, încâlcînd prevederile pct.3.1 lit. h) din contractele de credit. 2 A mai menţionat că, începând cu 17 februarie 2009, S.R.L. „Nistor” a încetat de a mai efectua careva plăţi, cu excepţia unei plăţi în luna septembrie 2009. Astfel, la 15 decembrie 2009, suma datoriei S.R.L. „Nistor” faţă de S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ” pe contractul de credit nr. 34 din 12 ianuarie 2006 constituie 1644788,41 lei, inclusiv creditul – 1313640 lei, dobânda – 272802,34 lei şi penalitate – 58346,07 lei, iar suma datoriei pe contractul de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006 constituie 3160834,13 lei, inclusiv creditul – 2600000 lei, dobânda – 452833,37 lei şi penalitate – 108000,76 lei, în total datoria constituind 4805622,54 lei. A mai menţionat S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” că, a avertizat S.R.L „Nistor” prin intermediul preavizelor nr. 834 din 07 aprilie 2009 şi nr. 835 din 07 aprilie 2009 că în cazul în care nu-şi va onora în continuare obligaţiile contractuale conform contractelor de credit, acestea vor fi reziliate de către Bancă în mod unilateral înainte de termen, însă atât S.R.L.

„Nistor”, cât şi Daniel Nistor şi Violeta Nistor nu au întreprins nimic în termenele indicate în preavize în vederea soluţionării problemei date pe cale amiabilă. Solicită reclamantul S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” transmiterea silită în posesia SA „Banca de Finanţe şi Comerţ” a bunurilor gajate de către Violeta Nistor şi Daniel Nistor întru achitarea datoriilor existente pe contractele de credit nr. 34 din 12 ianuarie 2006 şi nr. 61 din 22 decembrie 2006 pentru a fi vândute, evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor din imobilele gajate, fără acordarea altui spaţiu locativ şi încasarea de la SRL „Nistor” a taxei de stat în sumă de 59580 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 iunie 2010 acţiunea acţiunea înaintată de Daniel Nistor a fost admisă şi a fost declarat nul contractul de gaj încheiat între Daniel Nistor şi SA „Banca de Finanţe şi Comerţ” la 22 decembrie 2006. A fost admisă parţial acţiunea S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ”, a fost transmis în posesia S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” construcţia comercială cu suprafaţa totală de 448 m.p. din str. Libertăţii, nr. 10, or. Otaci, r-nul Ocniţa, care aparţine Violetei Nistor cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare din 18 iulie 2005 şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,0953 ha, pentru comercializare, în scopul achitării datoriilor formate şi a fost evacuat silit Violeta Nistor şi alte persoane care au dreptul de a utiliza imobilul, fără acordarea altui spaţiu locativ, precum şi bunurile care nu au fost gajate în favoarea S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ”. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 octombrie 2010 a fost respins apelul declarat de către SA „Banca de Finanţe şi Comerţ” şi menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Juistiţie din 21 septembrie 2011 a fost admis recursul declarat de Societatea pe acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”. A fost casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 octombrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 iunie 2010 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Daniel Nistor împotriva Societăţii pe acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj şi la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe acţiuni 3 „Banca de Finanţe şi Comerţ” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Nistor”, Daniel Nistor şi Violetei Nistor cu privire la transmiterea silită a bunurilor gajate, în partea admiterii acţiunii lui Daniel Nistor împotriva Societăţii pe acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj, restituind pricina în această parte pentru rejudecare în prima instanţă – Judecătoria Edineţ, de un alt complet de judecă.

În rest, decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 octombrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 iunie 2010, au fost menţinute. Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”, la 23 februarie 2012 a înaintat un supliment la cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat transmiterea silită în posesia SA „Banca de Finanţe si Comerţ” a bunurilor gajate de Nistor Daniel întru achitarea datoriilor existente la contractul de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006 şi anume a casei de locuit, cu suprafaţa totală de 244,4 m. p. şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,046 ha, amplasată în or. Edineţ, str-la Basarabia nr.22, nr. cadastral 4101210.225, vînzării bunurilor transmise în posesia Băncii, prin licitaţie publică, desemnînd în acest scop un executor al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor din imobilul dat, făra acordarea altui spaţiu locativ.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 19 octombrie 2012, a fost admisă acţiunea înaintată de Nistor Daniel împotriva S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ”. A fost declarat nul contractul de gaj din 22 decembrie 2006 încheiat între Nistor Daniel şi S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ”, înregistrat la OCT Edineţ cu nr. 40101211225. Acţiunea înaintată de S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la transmiterea silită a bunurilor gajate, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 apelul declarat de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” a fost admis. A fost casată parţial hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 19 octombrie 2012, în partea ce ţine de exercitarea dreptului de gaj şi în această partea s-a dispus încetarea procesului.

În rest, hotărîrea a fost menţinută fără modificări. Invocînd ilegalitatea acestei hotărîri, la 01 iulie 2013, S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţinea înaintată de S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” să fie admisă integral, iar acţiunea înaintată de Nistor Daniel să fie respinsă. În motivarea cererii de recurs, recurentul indică încălcarea de către instanţele de judecată a normelor de drept material şi cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost recepţionată de către recurrent la 30 mai 2013, iar recursul a fost declarat la 01 iulie 2013. 4 Astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 03 decembrie 2009, Daniel Nistor a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de gaj încheiat între el şi pîrît la 22 decembrie 2006. Instanţa de recurs menţionează că, din actele pricinii se constată că, la 29 decembrie 2009, S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva S.R.L. „Nistor”, Daniel Nistor şi Violetei Nistor, prin care a solicitat transmiterea silită în posesia S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ” a bunurilor gajate de către Violeta Nistor şi Daniel Nistor întru achitarea datoriilor existente pe contractele de credit nr. 34 din 12 ianuarie 2006 şi nr. 61 din 22 decembrie 2006 pentru a fi vândute, evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor din imobilele gajate, fără acordarea altui spaţiu locativ şi încasarea de la SRL „Nistor” a taxei de stat în sumă de 59580 lei. Suplimentar Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”, la 23 februarie 2012 a înaintat un supliment la cererea de chemare în judecată, prin care a solicitat transmiterea silită în posesia S.A. „Banca de Finanţe si Comerţ” a bunurilor gajate de Nistor Daniel întru achitarea datoriilor existente la contractul de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006 şi anume a casei de locuit, cu suprafaţa totală de 244,4 m. p. şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,046 ha, amplasată în or.

Edineţ, str-la Basarabia nr.22, nr. cadastral 4101210.225, vînzării bunurilor transmise în posesia Băncii, prin licitaţie publică, desemnînd în acest scop un executor al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor din imobilul dat, făra acordarea altui spaţiu locativ. Din materialele pricinii se constată cu certitudine că, la 12 ianuarie 2006, între S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” şi S.R.L. „Nistor” a fost încheiat contractul de credit nr. 34, prin care ultima a primit de la filiala nr. 15 a S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” un credit în sumă de 2000000 lei, cu scadenţa finală la 11 ianuarie 2011 În sensul asigurării executării obligaţiilor contractuale de către S.R.L.

„Nistor” prin contractul de credit, Violeta Nistor, prin contractul de gaj din 12 ianuarie 2006 a gajat construcţia comercială cu suprafaţa totală de 448 m.p. din str. Libertăţii, nr. 10, or. Otaci, r-nul Ocniţa, care îi aparţine cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare- cumpărare din 18 iulie 2005 şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,0953 ha, care se află în folosinţa sa cu permisiunea proprietatea Primăriei or. Otaci. S-a mai constatat că, la 22 decembrie 2006, între S.A. „Banca de Finanţe şi 5 Comerţ” şi S.R.L. „Nistor” a fost încheiat contractul de credit nr. 61, prin care ultima a primit de la filiala nr. 15 a S.A. „Banca de Comerţ şi Finanţe” un credit în sumă de 2600000 lei, cu scadenţa finală la 21 decembrie 2011. În sensul asigurării executării obligaţiilor contractuale de către S.R.L.

„Nistor” asumate prin contractul de credit, Daniel Nistor, prin contractul de gaj din 22 decembrie 2006, a gajat casa de locuit cu suprafaţa totală de 244,4 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,046 ha din str. Basarabia, nr. 22, din or.

Edineţ, care îi aparţin cu drept de proprietate în baza certificatului de moştenitor testamentar din 14 iunie 1991, procesului-verbal de recepţie finală nr. 39 din 04 august 2006 şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren din 17 ianuarie 2002. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă în raport cu probele anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 1236 C.C., care statuiază exptes că, prin contractul de credit bancar, o bancă (creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda şi alte sume aferente prevăzute de contract.

Contractul de credit bancar se încheie în scris. Faţă de contractul de credit bancar se aplică prevederile referitoare la contractul de împrumut în măsura în care regulile prezentului capitol nu prevăd altfel sau din esenţa contractului de credit bancar nu reiese contrariul. Instanţa de recurs menţionează că, este un contract consensual care se consideră încheiat şi produce efecte juridice din momentul realizării acordului de voinţă a părţilor asupra clauzelor esenţiale ale contractului, exprimat în forma cerută de lege. De menţionat că, drepturile şi obligaţiile părţilor sînt reciproce, corelative şi interdependente. Totodată, Colegiul consideră necesar de a reitera prevederile art. 1240 C.C., potrivit cărora, părţile pot conveni asupra constituirii unor garanţii reale (gaj), personale (fidejusiune) sau a unor alte garanţii uzuale în practica bancară.

În acest sens, instanţa de recurs menţionează că, garanţiile sînt mijloacele juridice care conferă creditorului titularul dreptului prioritar faţă de alţi creditori în ceea ce priveşte urmărirea silită a unui bun determinat din patrimoniul debitorului, sau posibilitatea de a urmări şi o altă persoană care s-a angajat alături de debitor. Garanţiile au menirea de a contracara riscul pierderii ce rezultă pentru creditor din imposibilitatea debitorului de a rambursa creditul contractat. Astfel, Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi prevederile stabilite în art. 454 C.C., care statuiază expres că, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj.

Gajul se află în legătură cu obligaţia garantată prin gaj, reprezintă un raport de drept accesoriu faţă de obligaţia principală şi este condiţionat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel. Instanţa de recurs menţionează că, gajul se constituie pentru a garanta o creanţă. 6 Cel în favoarea căruia se constituie gajul (creditorul gajist) are un drept de preferinţă faţă de alţi creditori ai debitorului gajist asupra aplicării valorii bunului gajat în contul plăţii creanţei pentru garantarea căreia a fost constituit gajul. Astfel, de menţionat că, creanţa unui creditor gajist are un drept de preferinţă faţă de creanţa unui creditor ordinar (chirografar), indiferent de timpul şi temeiul apariţiei acesteia din urmă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Creditorul gajist îşi poate satisface creanţa garantată cu gaj cu preferinţă faţă de alţi creditori doar din valoarea bunului gajat. Creditorul gajist nu are nici un rang de preferinţă faţă de alte bunuri ale debitorului gajist. Avînd la bază normele de drept material citate mai sus, instanţa de recurs menţionează, instanţa de apel corect a stabilit că, prin decizia Curţii Supreme de Juistiţie din 21 septembrie 2011 a fost admis recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”.

A fost casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 octombrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 iunie 2010 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Daniel Nistor împotriva Societăţii pe acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj şi la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Nistor”, Daniel Nistor şi Violetei Nistor cu privire la transmiterea silită a bunurilor gajate, în partea admiterii acţiunii lui Daniel Nistor împotriva Societăţii pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj, restituind pricina în această parte pentru rejudecare în prima instanţă – Judecătoria Edineţ, de un alt complet de judecă.

În rest, decizia Curţii de Apel Bălţi din 21 octombrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Edineţ din 15 iunie 2010, au fost menţinute. Prin urmare, prin hotărîre judecătorească irevocabilă a fost respinsă acţiunea înaintată de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” privind exercitarea dreptului de gaj ce vizeză transmiterea în posesia băncii a bunului gajat în baza contractului de gaj, nr. 9703 din 22 decembrie 2006. De menţionat că, Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” la 23 februarie 2012 a înaintat repetat aceiaşi acţiune, faţă de aceleaşi părţi, avînd acelaşi obiect, şi anume privind transmiterea silită în posesia S.A. „Banca de Finanţe si Comerţ” a bunurilor gajate de Nistor Daniel întru achitarea datoriilor existente la contractul de credit nr. 61 din 22 decembrie 2006, a casei de locuit, cu suprafaţa totală de 244,4 m. p. şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,046 ha, amplasată în or.

Edineţ, str-la Basarabia nr.22, nr. cadastral 4101210.225. În această ordine de idei, instanţa de recurs menţionează că, instanţa de apel corect a stabilit că, acţiunea în cauză a fost deja obiect de examinare în instanţa de judecată. Prin urmare, instanţa de apel, legal a încetat procesul în partea exercitării dreptului de gaj. Or, potrivit prevederilor art. 123, alin. (2) C.P.C., care statuiază expres că, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate 7 la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Colegiul lărgit al instanţei de recurs, concluzioneză că, decizia instanţei de apel, în partea în care a fost încetat pocesul privind exercitarea dreptului de gaj, urmează a fi menţinută. Totodată, Colegiul, Civil Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 19 octombrie 2012, în partea declării nulităţii contractului de gaj din 22 decembrie 2006 încheiat între Nistor Daniel şi S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ”, înregistrat la OCT Edineţ cu nr. 40101211225, urmează a fi casate, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care pretenţiile înaintate de Nistor Daniel privind declărea nulităţii contractului de gaj urmează a fi respinse.

În favoarea concluzie enunţate se invocă următoarele argumente. Instanţa de recurs menţionează că, unicul argument al intimatului – reclamant Nistor Dniel, în susţinerea pretenţiilor privind declararea nulităţii contractului de gaj din 22 decembrie 2006 încheiat între Nistor Daniel şi S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ”, este că, recurentul – pîrît S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ” la încheierea contractului de gaj l-a dus în eroare. Colegiul Curţii Supreme de Justiţie accentuiază că, Nistor Daniel în sensul probării celor invocate vis-à-vis de declararea nulităţii a contractului de gaj, nu a anexat probe care ar demonstra exhaustiv ilegalitatea acestui contract. Instanţa de recurs, consideră oportun de a reitera prevederile art. 227, alin. alin. (1), (2) C.C., care statuiază expres că, actul juridic încheiat în baza unei erori considerabile poate fi declarat nul de instanţa de judecată.

Eroarea este considerabilă dacă la încheiere a existat o falsă reprezentare referitor la: a) natura actului juridic; b) calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic; c) părţile actului juridic (partenerul sau beneficiarul), în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic. Instanţa de recurs menţionează că, Pentru ca eroarea să constiutie temei de anulare a actului juridic civil este necesar ca ea să fie considerabilă, în sensul că elementul asupra căruia reprezentarea este falsă să fie determinant pentru încheierea actului, astfel încît, dacă ar fi fost cunoscută realitatea, actul nu s-ar fi încheiat. Pentru ca eroarea să fie considerabilă este necesar ca reprezentarea falsă să se refere la natura actului juridic.

Eroarea în privinţa naturii actului juridic este atunci cînd o parte crede că încheie un anumit act juridic iar cealaltă parte consideră că încheie un alt act juridic. Astfel, din materialele pricinii se constată cu certitudine că, atît, Daniel Nistor, cît şi Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” au conştientizat perfect că contractului de gaj din 22 decembrie 2006, a fost încheiat avînd ca scop garantarea executării contractului de credit, prin urmare nu poate fi invocată eroarea la încheierea contractului de gaj. Mai mult decît atît, Colegiul menţionează că, din esenţa litigiului se constată că, nu sunt întrunite nici celelate elemente ale erorii, calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic şi părţile actului juridic.

8 Astfel, de menţionat că, eroarea care se referă la calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic, ţine de acele calităţi al obiectului care ţin de însăşi esenţa lui şi fără de care el nu ar fi ceea ce este. La aceste calităţi se atribuie atît însuşirile materiale ale obiectului, cît şi alte elemente ca: autenticitatea, apartenenenţa, vechimea, aptitudinea de a servi destinaţiei avute în vedere. Totodată de menţionat că, eroarea asupra părţilor cu care s-a încheiat actul juridic (error in personam) produce efecte numai în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic. Or, identitatea părţilor contractante, Daniel Nistor şi Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” este cert cunoscută şi nu a fost motivul determinat la încheierea contractului de gaj, motivul fiind asigurarea executării contractului de credit.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera prevederile art. 228 C.C., care statuiază expres că, actul juridic a cărui încheiere a fost determinată de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părţi poate fi declarat nul de instanţa de judecată chiar şi în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte. Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credinţe, se putea aştepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări.

În cazul în care dolul este comis de un terţ, actul juridic poate fi anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a ştiut sau trebuia să ştie despre dol. În acest sens, instanţa de recurs menţionează că, dolul constă în inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace dolosive sau viclene pentru a o determina să încheie un act juridic. De menţionat că, pentru ca dolul să fie temei de anulare a actului juridic este necesar ca eroarea să fie determinantă pentru încheierea actului juridic, adică mijloacele viclene utilizate de una dintre părţi să fie de aşa natură, încît să fie evident că fără aceste mijloace, cealaltă parte n-ar fi încheiat actul. Astfel, Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionaeză că, Daniel Nistor şi Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” au convenit de comun accord la încheirea contractului de gaj, respectînd normele generale cu privire la încheierea unui act juridic.

Avînd la bază cele relatate mai sus, instanţa de recurs menţionează că, Daniel Nistor, nu a prezentat spectrul necesar de probe care ar demonstara intenţiile dolosive ale Societăţii pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” la încheierea contractului de gaj. Din considerentele sus-menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate pe deplin, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”, a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, în partea declarării nulităţii contractului de gaj, cu pronunţarea în această 9 parte a unei noi hotărîri, prin care pretenţiile invocarte în sensul declarării nulităţii contractului de gaj, urmează a fi respinse.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se admite recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ”. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 aprilie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 19 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Daniel Nistor împotriva Societăţii pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj şi cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acţiuni „Banca de Finanţe şi Comerţ” împotriva S.R.L. „Nistor”, Nistor Violeta şi Nistor Daniel cu privire la exercitarea dreptului de gaj, în partea declarării nulităţii contractul de gaj din 22 decembrie 2006 încheiat între Nistor Daniel şi S.A.

„Banca de Finanţe şi Comerţ”, înregistrat la OCT Edineţ cu nr. 40101211225, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri după cum urmează: Se resping ca neîntemeiate pretenţiile înaintate de Nistor Daniel privind declararea nulităţii contractul de gaj din 22 decembrie 2006 încheiat între Nistor Daniel şi S.A. „Banca de Finanţe şi Comerţ”, înregistrat la OCT Edineţ cu nr. 40101211225. În rest, decizia instanţei de apel, se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecător Vera Macinskaia Judecători Tamara Chişca-Doneva Galina Stratulat Ion Druţă Sveatoslav Moldovan 10