Agazade împotriva Azerbaidjanului

Comunicat la 26 ianuarie 2021 Publicat la 15 februarie 2021 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 29852/16 Igbal Feyruz oglu AGAZADE împotriva Azerbaidjanului depusă la 18 mai 2016 DECLARAREA FACTElor Reclamantul, dl Igbal Feyruz oglu Agazade, este un național azerbaian, născut în 1968 și locuiește în Baku. El este reprezentat în fața Curții de către dl K. Bagirov, un avocat practicant în Baku. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost președintele partidului Umid. El a fost candidat în alegerile parlamentare din 2015 la Constituția Electorală a Terței Khatai nr. 35. După numărul de voturi la nivelul secției la sfârșitul zilei alegerilor, observatorii reclamantului au primit copii ale rezultatelor alegerilor din 22 de comisioane electorale ale secției (PEC).

Potrivit reclamantului, informațiile din exemplarele dosarelor rezultate în posesia sa, precum și declarațiile observatorilor săi din cele 11 alte CEP, au arătat că a primit cel mai mare număr de voturi în secțiune. După ce conturile de vot primite din secții au fost agregate de comisia electorală electorală (ConEC) și rezultatele au fost trimise Comisiei Electorale Centrale (CEC), rezultatele alegerilor oficiale au arătat că reclamantul a primit 6.710 de voturi, al doilea cel mai mare număr de voturi, în spatele candidatului câștigător (A.A.), care a avut 8.626 de voturi. La 2 noiembrie 2015, reclamantul a depus o plângere cu CEC cerând anularea rezultatelor alegerilor în trei secții (n. 17, 18 și 26) în care A.A.

a primit oficial un număr mai mare de voturi. că, în conformitate cu observatorii prezenti în cadrul numărului de voturi în cadrul CEP-urilor relevante, el a obținut cel mai mare număr de voturi în toate cele trei secții; totuși, președinții PEC-ul relevante a luat toate documentele și buletinurile și a părăsit secțiile fără a elabora înregistrările oficiale privind rezultatele CEP după contabilizarea voturilor, conform legii. În continuare, înregistrările oficiale pentru aceste secții publicate de ConEC au arătat număruri de voturi semnificativ diferite și numerele globale ale participațiilor ale votantului decât cele observate în timpul numărului de voturi. Noiembrie 2015, CEC a transmis plângerea reclamantului către ConEC.

La 7 noiembrie 2015, după renunțarea voturilor exprimate în aceste secții, ConEC a anulat rezultatele alegerilor în două dintre acestea (n. 18 și 26). În ceea ce privește secția nr. 17, ConEC a determinat că nu există motive de anulare a rezultatelor alegerilor sale (nu există nicio copie a prezentei decizii în dosarul cazului). În același timp, la 2 noiembrie 2015, reprezentantul oficial al alegerilor partidului politic al reclamantului a aplicat ConEC cu o cerere de renunțare a voturilor în toate secțiile electorale (nu este disponibilă copie a acestei cereri în dosarul de caz). Se pare că, la 6 noiembrie 2016, ConEC a respins cererea, cu un scurt raționament că a determinat că „nu era nevoie de renunțări”.

O copie a acestei decizii dată reprezentantului părții nu conține nici o dată și nici nici un număr de decizie. Între timp, la 5 și 6 noiembrie 2015, pe baza plângerilor de către un grup de alți candidați pierdeți, ConEC a anulat rezultatele alegerilor în alte trei secții (n. 5, 10 și 11) în care, potrivit reclamantului, el a primit oficial un număr mai mare de voturi decât A.A. (nu sunt disponibile copii ale plângerilor și deciziilor în dosarul de caz). După anularea rezultatelor menționate mai sus în mai multe secții, noile rezultate oficiale ale grupurilor electorale au arătat că reclamantul a rămas în locul al doilea cu 5.058 voturi, în timp ce A.A. a avut 5.650 voturi.

Între 7 și 9 noiembrie 2015, reclamantul și reprezentantul alegerilor partidului său au depus trei apeluri separate la CEC, provocând toate deciziile menționate mai sus și căută în special următoarele: (a) În ceea ce privește decizia privind secțiile nr. 17, 18 și 26, ei au solicitat, de asemenea, anularea rezultatelor alegerilor în secția nr. 17; (b) În ceea ce privește deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor în secțiile nr. 5, 10 și 11, ei au căutat ca acestea să fie anulate, argumentând că nu au existat remarci reale și că deciziile de anulare au fost luate în încălcarea procedurilor relevante și fără cunoștințe și, în absența acestora, membrul ConEC care reprezintă partidul reclamantului; (c) În cele din urmă, ei au solicitat ca decizia ConCE din 6 noiembrie 2015 să fie anulată și ca toate voturile exprimate în toate secțiile să fie renunțate.

În apelurile de mai sus, acestea au susținut, printre altele, că au existat discrepanțe semnificative între rezultatele alegerilor indicate în exemplarele PEC rezultate în deținerea reclamantului și rezultatele oficiale publicate de autoritățile electorale. Mai exact, în rezultatele oficiale pentru 15 secții din cele 22 pentru care i-au fost prezentate copii ale rezultatelor CEP, conform căreia el a primit un număr semnificativ mai mare de voturi decât A.A. în acele secții. În ceea ce privește secțiile pentru care nu i-au fost furnizate copii ale dosarelor rezultatelor, observatorii săi au făcut înregistrări video ale numărării voturilor care arată că reclamantul a obținut mai multe voturi decât adversarul său principal.

În plus, au existat discrepanțe semnificative între numerele de vot indicate în înregistrările oficiale ale secțiilor nr. 17, 18 și 26 și numărul de participare la vot pentru aceste secții publicate pe site-ul CEC, care, potrivit reclamantului, era un semn că, după încheierea votului, participarea la vot a fost gonflată în mod fals în aceste secții, pentru a atribui mai multe voturi adversarului său principal. În cazul în care rezultatele celor trei secții au fost anulate, reclamantul ar fi câștigat alegerile chiar în ciuda presupuselor manipulări în majoritatea celorlalte secții. În plus, deciziile presupuse dubioase din 5 și noiembrie 2015 de a anula rezultatele alegerilor în secțiile nr. 5, 10 și 11 au adus totalele de vot înapoi în favoarea principalului său adversar.

CEC a examinat împreună toate apelurile. La 10 noiembrie 2010, CEC le-a respins, constatând în principal că plângerile nu au fost justificate, cu un raționament scurt. Cu toate acestea, referindu-se la unele dovezi prezentate de solicitant, CEC a anulat, de asemenea, rezultatele alegerilor în secția nr. 21, care se pare că nu a afectat în cele din urmă faptul că A.A. a fost declarat ca un candidat câștigător. Reclamantul a apelat la Curtea de Apel de la Baku, susținând, printre altele, că CEC nu a examinat în mod corespunzător dovezile prezentate de el, că decizia sa nu a fost întemeiată și că concluziile sale sunt incorecte.

El solicită Curții (i) să anuleze hotărârea CEC și (ii) să instruiască CEC să adopte o serie de decizii specifice (cum ar fi anularea rezultatelor alegerilor în secția nr. 17, să restaureze rezultatele alegerilor anulate în secțiile nr. 5, 10 și 11, și așa mai departe) și să ia măsuri procedurale specifice (cum ar fi noile relatări în diferite secții specifice, și așa mai departe). La 13 noiembrie 2015, Curtea de Apel Baku a respins recursul reclamantului în partea care solicită anularea deciziei CEC, constatând că decizia a fost bine justificată și legală și a declarat inadmisibilă restul recursului. Reclamantul a apelat la Curtea Supremă, reiterând plângerile sale anterioare și susținând că hotărârea instanței de apel a fost nefondată și legal incorectă.

La 18 noiembrie 2015, Curtea Supremă a respins apelul reclamantului, constatând că nu există motive pentru anularea hotărârii. Această decizie finală a fost trimisă reclamantului la 19 noiembrie 2015. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția și la art. 13 din Convenția că drepturile sale electorale au fost încălcate din cauza falsificațiilor și neregulilor semnificative în diferite proceduri electorale, inclusiv contabilizarea voturilor, tabularea rezultatelor alegerilor, renunțările voturilor, anularea alegerilor rezultă în anumite secții, precum și din cauza examinării ineficace ulterioare a plângerilor și apelurilor sale de către comisii electorale și de instanțe.

Întrebări PENTRU PARTE A existat o încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 de a participa la alegerile libere care asigură libera exprimare a avizului poporului în alegerea legislației? În special, au existat cazuri de nereguli în care au existat, precum și alte nereguli în care au fost modificate, numărate de vot, renunță, întocmit, întocmirea dosarelor rezultate ale alegerilor (protokol ) și tabularea rezultatelor atât la nivel secției, cât și la nivel electoral? Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor în unele secții și de refuzare a cererilor de renunțăre în unele alte secții au fost bine fondate și lipsite de arbitrare? Procedura de examinare a comisioanelor electorale și a instanțelor de plângeri ale reclamanților și a reprezentantului său electoral oferă suficiente garanții împotriva arbitrației?

A fost eficientă o astfel de examinare a comisioanelor și a instanțelor și a respectat cerințele articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția și art. 13 din Convenția? Care au fost motivele presupuselor diferențe între cifrele incluse în exemplarele dosarelor rezultatelor primite de reprezentanții electorali ai reclamantului de la o serie de comisii electorale din secția electorală (PEC) la sfârșitul zilei de votare, precum și rezultatele oficiale publicate și aprobate de comisia electorală electorală (ConEC) și de Comisia Electorală Centrală? Care au fost motivele presupusului fapt că nu a furnizat copii ale rezultatelor din 11 CEP reprezentanților reclamantului la sfârșitul zilei de vot?

Guvernul este invitat să prezinte copii ale rezultatelor „oficiale” pentru fiecare dintre cele 33 de secții ale secțiunii electorale (cele care erau în posesia ConEC și utilizate de el pentru a calcula rezultatele agregate ale alegerilor din secțiune electorală), inclusiv înregistrările inițiale și ale oricăror noi rezultate elaborate înainte și după reținerile referitoare la secțiile respective, precum și înregistrarea oficială a rezultatelor finale a ConEC și toate celelalte informații oficiale referitoare la rezultatele alegerilor în Constituția Terței Electorale Khatai nr. 35 publicate de ConEC și CEC, atât înainte, cât și după anularea rezultatelor alegerilor în mai multe secții. Care au fost motivele specifice secției pentru fiecare decizie a ConEC de a ordona (sau de a refuza ordinul) voturile renunță?

modalitatea în care renunțările au fost efectuate respectă cerințele susținute și procedurale ale legislației electorale interne? Care au fost rezultatele fiecărui recunoaștere și care au fost motivele care au condus ConEC să anuleze rezultatele alegerilor (în opinia, de exemplu, utilizând rezultatele renunțării ca rezultate valabile) sau să nu le anuleze? Guvernul este solicitat să furnizeze copii ale tuturor dosarelor care documentează procedurile de renunță și rezultatele în ceea ce privește fiecare secție în cauză. Au existat renumerări reale de voturi exprimate în secțiile nr. 5, 10 și 11 și ConEC a organizat reuniuni formale care ordonează renunțe și anulează rezultatele alegerilor în aceste secții?

Aceste reuniuni au fost organizate în conformitate cu cerințele procedurale ale legislației electorale interne? Guvernul este invitat să prezinte copii ale tuturor documentelor și deciziilor referitoare la aceste reuniuni ConEC, în plus față de documentele referitoare la renumerările referitoare la secțiile menționate mai sus. Autoritățile electorale și instanțele au examinat și abordat toate problemele esențiale legate de reclamant și de reprezentantul său electoral în plângerea lor? Au examinat toate dovezile prezentate în sprijinul acestor plângeri? Părțile sunt solicitate să prezinte copii ale tuturor elementelor de probă prezentate de reclamant și/sau de reprezentantul său electoral în fața autorităților interne care nu sunt în prezent disponibile în dosarul cazului, dacă există vreo astfel de probă.

Părțile, în special guvernul, sunt invitate să prezinte copii ale tuturor documentelor relevante care nu sunt disponibile în dosar, inclusiv (i) decizia ConCE din 7 noiembrie 2015 privind secțiile nr. 17, 18 și 26, împreună cu toate documentele conexe; (ii) plângerea (depunerea) din 2 noiembrie 2015 adresată ConEC de către reprezentantul electoral oficial al partidului Umid; (iii) deciziile ConCE din 5 și 6 noiembrie 2015 privind secțiile nos.

5, 10 și 11, împreună cu toate documentele conexe; (iv) plângerile de către un grup de alți candidați care au avut ca rezultat deciziile de la 5 și Noiembrie 2015 menționată mai sus; și (v) orice alte decizii luate și orice alte documente (avizele experților, înregistrările rezultatelor, graficele, tabelele, etc.) elaborate de autoritățile electorale de la toate nivelurile cu privire la alegerile din 2015 la Constituția a treia electorală Khatai nr. 35. În ceea ce privește orice informații statistice pe care părțile doresc să le prezinte ca parte a prezentărilor lor, acestea sunt încurajate să le rezume, de asemenea, sub forma de grafice, de grafice și de tabele, cu referințe și note explicative, dacă este necesar.

Communicated on 26 January 2021 Published on 15 February 2021

FIFTH SECTION

Application no. 29852/16 Igbal Feyruz oglu AGAZADE against Azerbaijan lodged on 18 May 2016

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Igbal Feyruz oglu Agazade, is an Azerbaijani national, who was born in 1968 and lives in Baku. He is represented before the Court by Mr K. Bagirov, a lawyer practising in Baku. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. The applicant was the chairman of the Umid party. He stood as a candidate in the 2015 parliamentary elections in Khatai Third Electoral Constituency no. 35. There were 33 precincts in the constituency. After vote-counting on the precinct level at the end of election day, the applicant’s observers were given copies of election results records from 22 precinct electoral commissions (PEC). Results records from the remaining 11 PECs were not given to him.

According to the applicant, the information in the copies of the results records in his possession, as well as the statements of his observers from the 11 other PECs, showed that he had received the highest number of votes in the constituency. After the vote counts received from the precincts had been aggregated by the constituency electoral commission (ConEC) and the results had been sent to the Central Electoral Commission (CEC), the official election results showed that the applicant received 6,710 votes, the second highest number of votes, behind the winning candidate (A.A.) who had 8,626 votes. On 2 November 2015 the applicant lodged a complaint with the CEC asking for cancellation of election results in three precincts (nos.

17, 18 and 26) where A.A. officially received higher numbers of votes. He complained inter alia that, according to the observers present during the vote-counting in the relevant PECs, he had obtained the highest numbers of votes in all three of those precincts; however, the relevant PEC chairmen had taken all the documents and ballots and had left the precincts without drawing up the official PEC results records after the vote-counting, as required by law. Subsequently, the official results records for those precincts published by the ConEC showed significantly different vote counts and overall voter turnout numbers than those observed during the vote-counting. On 5 November 2015 the CEC forwarded the applicant’s complaint to the ConEC.

On 7 November 2015, after recounting votes cast in those precincts, the ConEC cancelled the election results in two of them (nos. 18 and 26). As to precinct no. 17, the ConEC determined that there were no grounds for cancellation of its election results (no copy of this decision is available in the case file). At the same time, on 2 November 2015 the official election representative of the applicant’s political party applied to the ConEC with a request to recount votes in all precincts of the constituency (no copy of this request is available in the case file). It appears that on 6 November 2016 the ConEC dismissed the request, with a brief reasoning that it had determined that there was “no need for recounts”.

A copy of this decision given to the party’s representative contained no date and no decision number. In the meantime, on 5 and 6 November 2015, on the basis of complaints by a group of several other losing candidates, the ConEC cancelled the election results in three other precincts (nos. 5, 10 and 11) where, according to the applicant, he had officially received higher numbers of votes than A.A. (no copies of those complains and decisions are available in the case file). After the above-mentioned cancellations of results in several precincts, the new official constituency-wide results showed that the applicant remained in the second place with 5,058 votes, while A.A. had 5,650 votes. Between 7 and 9 November 2015 the applicant and the election representative of his party lodged three separate appeals with the CEC, challenging all of the above-mentioned ConEC decisions, and seeking in particular the following: (a) As to the decision concerning precincts nos.

17, 18 and 26, they sought also the cancellation of the election results in precinct no. 17; (b) As to the decisions cancelling the election results in precincts nos. 5, 10 and 11, they sought that they be quashed, arguing there had been no actual recounts and that the decisions on cancellation had been taken in breach of the relevant procedures and without the knowledge, and in the absence of, the ConEC member representing the applicant’s party; (c) Lastly, they requested that the ConEC decision of 6 November 2015 be quashed and that all votes in the constituency cast in all of the precincts be recounted. In the above appeals, they argued inter alia that there were significant discrepancies between the election results indicated in the copies of the PEC results records in the applicant’s possession and the official results published by the electoral authorities.

More specifically, different vote totals were shown in the official results for 15 precincts out of the 22 for which copies of the PEC results records had been given to him, according to which he had received significantly higher numbers of votes than A.A. in those precincts. As to the precincts for which no copies of the results records had been given to him, his observers had made video recordings of the vote ‑ counting showing that the applicant had obtained more votes than his main opponent. Moreover, there were significant discrepancies between the voter turnout numbers indicated in the official results records of precincts nos. 17, 18 and 26 and the voter turnout numbers for those precincts published on the CEC website, which according to the applicant was a sign that, after the voting ended, the voter turnout had been falsely inflated in those precincts in order to attribute more votes to his main opponent.

If the results of all three of those precincts had been cancelled, the applicant would have won the election even despite the alleged tampering in most other precincts. Furthermore, the allegedly dubious decisions of 5 and 6 November 2015 to cancel the election results in precincts nos. 5, 10 and 11 had brought the vote totals back in favour of his main opponent. The CEC examined all the appeals together. On 10 November 2010 it dismissed them, mostly finding that the complaints were unsubstantiated, with brief reasoning. However, referring to some evidence submitted by the applicant, the CEC also cancelled the election results in precinct no. 21, which apparently did not ultimately affect the fact that A.A.

was declared as a winning candidate. The applicant appealed to the Baku Court of Appeal, arguing inter alia that the CEC had not adequately examined the evidence presented by him, that its decision was wholly unsubstantiated and that its conclusions were incorrect. He requested the court (i) to quash the CEC decision and (ii) to instruct the CEC to adopt a number of specified decisions (such as to cancel the election results in precinct no. 17, restore the cancelled election results in precincts nos. 5, 10 and 11, and so on) and to take specific procedural steps (such as new recounts in various specific precincts, and so on). On 13 November 2015 the Baku Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal in the part requesting the quashing of the CEC decision, finding that the decision was well-substantiated and lawful, and declared the remainder of the appeal inadmissible.

The applicant appealed to the Supreme Court, reiterating his previous complaints and arguing that the appellate court’s judgment was unsubstantiated and legally incorrect. On 18 November 2015 the Supreme Court dismissed the applicant’s appeal, finding that there were no grounds for quashing the appellate judgment. This final decision was sent to the applicant on 19 November 2015. COMPLAINTS The applicant complains under Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention and Article 13 of the Convention that his electoral rights were breached owing to significant falsifications and irregularities in various electoral procedures, including vote-counting, tabulation of election results, vote recounts, cancellations of the elections results in some precincts, as well as owing to the subsequent ineffective examination of his complaints and appeals by the electoral commissions and courts.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been a breach of the applicant’s right under Article 3 of Protocol No. 1 to participate in free elections which ensure the free expression of the opinion of the people in the choice of legislature? In particular, have there been instances of irregularities in, and tampering with, vote-counting, recounts, drawing up of election results records ( protokol ) and tabulation of results at both the precinct and constituency levels? Were the decisions to cancel election results in some precincts and to refuse requests for a recount in some other precincts well-founded and devoid of arbitrariness? Did the procedures of examination by the electoral commissions and courts of the applicants’ and his electoral representative’s complaints offer sufficient safeguards against arbitrariness?

Was such examination by the commissions and courts effective and did it comply with the requirements of Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention and Article 13 of the Convention?