2rh-33/14 — Eliberarea creditului preferenţial

Judecătoria Hînceşti Dosarul nr. 2rh-33/14 Judecător: Grosu Victoria Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nicolae Craiu, Lidia Bulgac, Anatolie Minciuna Curtea Supremă de Justiţie Judecători: N. Clima, S. Moldovan, E. Covalenco, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 05 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Constantin Alerguş, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Munteanu Gheorghe, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Gheorghe împotriva Preşedintelui Consiliului raţional Hînceşti - Anatolie Chetraru şi Consiliului raional Hînceşti, privind eliberarea creditului preferenţial, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 octombrie 2013, CONSTATĂ : La 03 ianuarie 2011, reclamantul Munteanu Gheorghe a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Preşedintelui Consiliului raional Hînceşti - Anatolie Chetraru şi Consiliul raional Hînceşti, privind eliberarea creditului preferenţial.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 18.02.2005, a înaintat o cerere către Consiliul raional Hînceşti împreună cu tot setul de documente, care corespundea în întregime cu obligaţiile legale la acel moment şi întrunea toate cerinţele potrivit Legii nr. 1 146 din 06.10.2004, ca fiind participant al lichidării avariei de la Cernobîl, privind primirea unui credit preferenţial. Nerespectarea prevederilor legii, privind eliberarea creditului în timp, cît şi tergiversarea acestui proces, sunt cauzate în viziunea sa, de către Preşedintele Consiliului raional şi Consiliul raional Hînceşti.

Solicită reclamantul obligarea Preşedintelui Consiliului raţional Hînceşti Chetrari Anatolie, să elibereze creditul preferenţial conform scrisorii de garanţie din 14.04.2010; hotărîrii judecătoreşti din 18.03.2010, răspunsului Consiliului raional Hînceşti din 01.11.2010, cererii de acordare a creditului preferenţial în valoare de 82 000 lei din 27.12.2010, etc. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 26 noiembrie 2011 cererea de chemare în judecată înaintată de Munteanu Gheorghe, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, Munteanu Gheorghe a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 26 noiembrie 2011 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013 a fost admis apelul declarat de Munteanu Gheorghe. S-a dispus casarea hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 26 noiembrie 2011 şi adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Munteanu Gheorghe, a fost admisă integral. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 22 aprilie 2013, Consiliul raional Hînceşti, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 octombrie 2013, recursul declarat de Consiliul raional Hînceşti a fost admis.

S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 26 noiembrie 2011. La 07.11.2013 Munteanu Gheorghe a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 octombrie 2013, solicitînd admiterea acesteia şi casarea deciziei revizuite şi să fie menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 07.11.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din din 09 octombrie 2013 însă nu invocă expres un temei de revizuire, însă din cele relatate în cerere, se identifică cu lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la 2 data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Mai mult, în cererea de revizuire au fost invocate printre altele, constatările deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013, care fiind ulterior casata prin Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 09 octombrie 2013, nu are forţă probantă şi nu poate fi invocată ca probă. În speţă, afirmaţiile că nu s-au aplicat corect reglementările unor acte normative, nu s-au interpretat corect probele şi nu s-au probat anumite fapte în timpul judecării anterioare a pricinii, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o 3 parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Munteanu Gheorghe împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 09 octombrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Munteanu Gheorghe împotriva Preşedintelui Consiliului raţional Hînceşti - Anatolie Chetraru şi Consiliului raional Hînceşti, privind eliberarea creditului preferenţial. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Constantin Alerguş Iuliana Oprea 4