- Dosarul nr.
- 2ra-197/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 februarie 2014
- Părțile
- SRL Basvinex vs AGEPI, SAÎ Buchet Moldavii
- Pe scurt
- Criteriile de constatare a notarietatii marcii
2ra-197/14 — Recunoaşterea notorietăţii mărcii
Prima instanţă: N. Craiu dosar nr. 2ra-197/14 DECIZIE 05 februarie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru Elena Covalenco şi Iuire Diaconu examinînd recursul declarat de către societatea pe acţiuni de tip închis „Buket Moldavii”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către societatea pe acţiuni „Basvinex” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi societăţii pe acţiuni de tip închis „Buket Moldavii” cu privire la constatarea notorietăţii mărcii şi înregistrarea mărcii în registrul mărcilor notorii, împotriva hotărîrii Curții de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, prin care cererea de chemare în judecată a fost admisă constată La 01.06.2012, SA „Basvinex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva AGEPI cu privire la constatarea notorietăţii mărcii şi înregistrarea mărcii în registrul mărcilor notorii.
În motivarea cererii reclamantul a indicat că, SA „Basvinex” a fost creată la 20 iunie 1996 şi potrivit statutului are drept scop de activitate: fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice. Pe parcursul activităţii au dezvoltat mai multe denumiri şi mărci comerciale ce au devenit în scurt timp cunoscute publicului larg şi mediului intern. Din anul 2002, SA „Basvinex” a dezvoltat marca comercială „Buchet de Basarabia”, afît ca marcă verbală cît şi ca marcă figurativă. În perioada anului 2002- 2012 au fost produse şi exportate pînă la momentul de faţă mai mult de 5 000 000 sticle cu marca figurativă şi verbală „Букет Бессарабии”. Această denumire era aplicabilă unui sortiment variat de produse alcoolice cum ar fi: vinuri spumante, divin, vinuri special aromatizate.
Mai indică reclamantul că, se ocupă permanent de promovarea mărcii pe întreg teritoriul ţării, iar graţie longevităţii companiei SA „Basvinex” pe piaţa vitivinicolă din Republica Moldova şi calităţii produselor marca ,,Букет Бессарабии” este cunoscută de o mare parte din populaţie. A participat la numeroase expoziţii organizate atît pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi în afara ei. Marca dată este intens promovată pe pieţele din alte state în special cele din Federaţia Rusă şi Ucraina, unde există un consumator constant şi fidel. Acest fapt a fost remarcat prin o mulţime de diplome şi certificate eliberate companiei.
În special se menţionează premiile obţinute in cadrul expoziţiei PRODEXPO din Federaţia Rusă in 2002. Susţine reclamantul că, pe parcursul anilor 2001 pînă la momentul de faţă SA ,Basvinex” a încercat de mai multe ori să înregistreze marca verbală cît şi marca figurativă ,,Букет Бессарабии”, însă de fiecare dată soluţionarea acestora întîmpina diverse motive formale şi de procedură, decît de esenţă. Solicită reclamantul SA „Basvinex” să fie constatată notorietatea mărcii verbale şi figurative „Букет Бессарабии” pentru produsele din clasa 33 - vinuri, vinuri spumante, tincturi, divinuri, începînd cu data de 27.10.2002 şi să fie înregistrată marca verbală şi figurativă „Букет Бессарабии” pentru produsele din clasa 33 - vinuri,vinuri spumante, tincturi, divinuri după SA „Basvinex” în Registrul mărcilor notorii.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 iulie 2012, cererea de chemare în judecată depusă de SA „Basvinex” a fost admisă. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2013, a fost admisă cererea de revizuire depusă de SAÎ „Buket Moldavii”, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 iulie 2012 şi atras în calitate de copîrît SAÎ „Buket Moldavii”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, cererea de chemare în judecată depusă de SA „Basvinex” a fost admisă. S-a constat notorietatea mărcii figurative „Букет Бессарабии”, în caractere speciale alb-negru, pentru produsele din clasa 33 - vinuri, vinuri spumante, tincturi, divinuri, începînd cu data de 27.10.2002 şi s-a înregistrat marca figurativă „Букет Бессарабии” în caractere speciale alb-negru, pentru produsele din clasa 33 - vinuri, vinuri spumante, tincturi, divinuri după SA „Basvinex” în Registrul mărcilor notorii.
La 18.10.2013 şi 11.11.2013, SAÎ „Buket Moldavii” a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată depusă de SA „Basvinex”. În motivarea recursului recurentul SAÎ „Buket Moldavii” a indicat că, hotărîrea contestată este ilegală şi neîntemeiată, deoarece au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material. Nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, s-a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată şi s-a interpretat în mod eronat legea. La 05.12.2013, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus referinţă la recursul declarat de către SAÎ „Buket Moldavii”, invocînd că constatarea notorietăţii mărcii ţine în exclusivitate de competenţa instanţei de judecată şi că lasă la discreţia instanţei admiterea sau respingerea cererii de recurs.
La 13.12.2013 şi 21.01.2014, SA „Basvinex” a depus referinţă la recursul declarat de către SAÎ „Buket Moldavii” invocînd că, recursul este unul formal şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC care să justifice afirmaţia de ilegalitate a hotărîrii. Consideră că admiterea acţiunii a fost necesară, iar cererea de recurs este una declarativă şi care urmează să fie respinsă, deoarece nu conţine careva argumente legale de desfiinţarea a hotărîrii din 17.10.2013. Verificînd temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu hotărîrea contestată şi prevederile Legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, din următoarele considerente.
În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. În sensul art. 2 din Legea privind protecţia mărcilor, prin marcă notorie se înţelege marcă larg cunoscută în Republica Moldova la data depunerii unei cereri de înregistrare de marcă sau la data priorităţii revendicate în cerere, în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele şi/sau serviciile cărora li se aplică marca, fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii notorii în Republica Moldova pentru a fi opusă. Conform art. 321 din Legea privind protecţia mărcilor, marca poate fi recunoscută ca fiind notorie în urma unei cereri de constatare a notorietăţii, depusă la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depusă la aceeaşi instanţă.
Din materialele dosarului rezultă că, SA „Basvinex” a depus cerere de chemare în judecată împotriva AGEPI şi SAÎ „Buket Moldavii”, solicitînd recunoaşterea notorietăţii mărcii „Букет Бессарабии”, pentru produsele din clasa 33 - vinuri, vinuri spumante, tincturi, divinuri, începînd cu data de 27.10.2002 şi înregistrarea mărcii „Букет Бессарабии” , pentru produsele din clasa 33 - vinuri, vinuri spumante, tincturi, divinuri după SA „Basvinex” în Registrul mărcilor notorii. Conform art. 321 alin. (3) din Legea privind protecţia mărcilor, durata protecţiei unei mărci notorii este nelimitată. O marcă dobîndeşte un caracter de notorietate numai în cazul unei utilizări îndelungate şi intensive a acesteia.
În urma utilizării marca trebuie să fie recunoscută uşor de consumatorul mediu şi să aibă o anumită reputaţie în ceia ce priveşte calitatea produsului şi/sau serviciului.
Conform art. 324 lit. a) din Legea privind protecţia mărcilor, la cererea de constatare a notorietăţii mărcii se anexează documente ce conţin informaţii despre factorii în a căror bază se poate face concluzia despre notorietatea semnului, inclusiv despre: - gradul de cunoaştere a semnului pe piaţă de către segmentul de public vizat; - durata (începutul şi perioada), gradul şi întinderea geografică a oricărei utilizări a semnului; - durata, gradul şi întinderea geografică a activităţii de promovare a semnului respectiv, inclusiv publicitatea şi prezentarea la iarmaroace sau expoziţii a produselor şi/sau a serviciilor marcate cu acesta; - durata şi întinderea geografică a oricărei înregistrări a semnului şi/sau a oricărei cereri de înregistrare a lui, în măsura în care reflectă utilizarea sau recunoaşterea acestui semn; - raportul de evaluare care determină valoarea mărcii; - rezultatul sondajelor efectuate de solicitant; - orice alte informaţii suplimentare.
Iar conform art. 326 alin. (3) din aceiaşi Lege, sondajul se efectuează pe un eşantion reprezentativ în raport cu segmentul de public vizat. Aria geografică a sondajului şi mărimea eşantionului se stabilesc în funcţie de caracterul/specificul produselor şi/sau al serviciilor pentru care se foloseşte marca. La fel, alin. (5) şi (6) al aceluiaşi articol statuează că, la stabilirea notorietăţii mărcii pentru produsele de consum curent trebuie să fie chestionat consumatorul “mediu” (luîndu-se în considerare vîrsta, sexul, studiile, starea socială şi materială, legătura cu produsul marcat), precum şi specialişti din ramura respectivă a industriei şi a comerţului. Astfel, este necesar ca majoritatea respondenţilor să cunoască marca respectivă.
În cadrul sondajului, respondenţii trebuie să răspundă: a) dacă cunosc marca respectivă; b) care este titularul mărcii sau producătorul produsului marcat cu o astfel de marcă; c) de la ce dată cunosc marca; d) cum apreciază marca (le este bine cunoscută, cunoscută, slab cunoscută, necunoscută); e) cum apreciază produsul (este excelent, foarte bun, bun, mediu, nesatisfăcător etc.); f) la alte întrebări rezonabile ce ţin de domeniul de cunoaştere a mărcii. Astfel, în aspect probatoriu SA „Basvinex” a prezentat sondajul de notorietate a mărcii „Букет Бессарабии”, executat de către SC „NLP Consulting” SRL, în perioada 2012, în mun. Chişinău, mun. Bălţi, raionul Cahul şi raionul Orhei, pe un eşantion de 1343 consumatori chestionaţi.
Conform concluziei sondajului rezultă că, 885 respondenţi sau 66% - cunosc marca „Букет Бессарабии”, 671 respondenţi sau 76% - cunosc marca „Букет Бессарабии” drept cunoscută şi bine cunoscută, 716 respondenţi sau 81% - cunosc denumirea producătorilor: SA „Basvinex” şi SA „Romăneşti”, 756 respondenţi sau 86% - apreciază calitatea produselor cu denumire „Букет Бессарабии” drept bună, foarte bun şi excelentă, iar 442 respondenţi sau 50% - cunosc că marca „Букет Бессарабии” este folosită mai mult de cinci ani.
Art. 325 din Legea privind protecţia mărcilor, stabileşte următoarele criterii de constatare a notorietăţii mărcii, şi anume, marca este recunoscută de către consumatorii actuali şi/sau cei potenţiali ai produselor şi/sau ai serviciilor pentru care se utilizează ori de către persoanele implicate în asigurarea reţelelor de distribuţie a produselor şi/sau a serviciilor pentru care se utilizează marca, ori de cercurile de afaceri în care sînt implicate produsele şi/sau serviciile pentru care se utilizează marca, iar impresia despre nivelul calităţii produselor şi/sau a serviciilor se asimilează cu (se referă la) marca din ţară sau de pe piaţa mondială, marca posedă un grad înalt de distinctivitate, inerentă sau dobîndită ca rezultat al utilizării intensive, marca este larg cunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv din publicitate şi marca posedă valoare comercială ca rezultat al folosirii îndelungate şi intensive în ţară sau pe piaţa mondială.
Raportînd sondajul în cauză la prevederile art. 325 din Legea privind protecţia mărcilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că studiul nu este reprezentativ pentru a determina gradul de cunoaştere a mărcii „Букет Бессарабии” . Marca produce eroare consumatorului în ceea ce priveşte producătorul. Or, majoritatea respondenţilor, şi anume 81 % au răspuns că producătorii mărcii „Букет Бессарабии” sunt SA „Basvinex” şi SA „Romăneşti”, ceea ce denotă că, marca nu este identificată şi distinctivă. Astfel, din sondaj se reţine că, marca „Букет Бессарабии” a cărei notorietate o solicită SA „Basvinex” este în corelaţie cu marca produsă de SA „Romăneşti”, ceea ce nu-i permite să fie identificată ca marcă, şi respectiv să dobîndească caracter de notorietate.
Totodată, instanţa de recurs reţine că, recomandările OMPI cu privire la protecţia mărcilor notorii, aprobată de către Asambleia Uniunii de la Paris din 29 septembrie 1999, stabilesc în art. 2 lit. (b) factorii în baza cărora instanţa poate decide dacă marca este notorie sau nu. În special se va examina: gradul de cunoaştere a mărcii, într-un segment corespunzător al societăţii, perioada utilizării precum şi aria geografică unde a fost utilizată marca, perioada şi aria geografică în care s-au desfăşurat oricare activităţi de promovare a mărcii, inclusiv reclama şi prezentarea la expoziţii a mărfurilor şi serviciilor pentru care este folosită marca, perioada şi regiunea pentru care a fost înregistrată marca sau au fost depuse cereri pentru înregistrare în măsura în care acestea reflectă utilizarea şi cunoaşterea mărcii, materiale prin care se demonstrează utilizarea cu succes a mărcii, valoarea acestei mărci.
În contextul recomandărilor OMPI cu privire la protecţia mărcilor notorii, precum şi a criteriilor de constatare a notorietăţii mărcii stabilite la art. 325 din Legea privind protecţia mărcilor, în raport cu materialele dosarului, instanţa de recurs relevă că, marca „Букет Бессарабии” a cărei notorietate o solicită SA „Basvinex”, nu este şi nici nu are de unde să fie cunoscută pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă chiar prin cererea de chemare în judecată reclamantul/intimatul recunoaşte că, în perioada anului 2002-2012 a exportat 5 000 000 de sticle cu marca „Букет Бессарабии”, iar din declaraţiile de export (f.d. 29-31) rezultă că producţia cu marca solicitată a fost furnizată spre comercializare pe alte pieţe decît din Republica Moldova.
La fel, din răspunsurile magazinelor „Linella”, „Unimarchet” şi „Metro” (f.d.177-179) reiese că produsele alcoolice cu denumirea „Букет Бессарабии” nu au fost şi nici nu sunt prezente în comercializare în reţelele magazinelor din ţară. În astfel de circumstanţe instanţa de recurs conchide că, consumatorul din Republica Moldova nu are de unde de fapt să ia cunoştinţă cu această producţie şi respectiv să cunoască marca solicitată. Prin urmare, datele sondajului executat de către SC „NLP Consulting” SRL, în perioada 2012, şi prezentat de SA „Basvinex”, vin în contradicţie cu preambulul studiului la capitolul procentajului de consumatori ce „cunosc bine” denumirea de „Букет Бессарабии” - 66 %, în situaţia în care producţia cu această denumire nu se regăseşte, de fapt, în comercializare pe piaţa internă a Republicii Moldova.
Astfel, reieşind din sensul art. 325 lit.c) din Legea privind protecţia mărcilor, instanţa ajunge la concluzia că, marca „Букет Бессарабии”, care nu este prezentă în comerţul intern nu poate fi recunoscută şi pe seamă, larg cunoscută pe teritoriul Republicii Moldova şi respectiv, să dobîndească caracter de notorietate. Mai mult ca atît, deşi reclamantul a invocat în cererea de chemare în judecată că, a promovat marca şi a participat la expoziţii naţionale şi internaţionale, la materialele dosarului astfel de probe (medalii, diplome, certificate, date de publicitate) lipsesc, iar înscrisul scos în formă electronică de pe un site (f.d 22-23) şi prezentat în acest sens de reclamant, confirmă că băuturile alcoolice din colecţia „Букет Бессарабии” au fost prelucrate de specialiştii companiei „ГБ Холдинг Вин” şi „Басвинекс”, ci nu a participat la expoziţii.
Cît priveşte argumentul intimatului SA „Basvinex” invocat în referinţa suplimentară din 21.01.2014, precum că, marca litigioasă „Букет Бессарабии” a fost recunoscută, prin decizia CSJ din 14.12.2013, ca fiind înregistrată cu rea-credinţă de către SAÎ „Buket Moldavii”, iar acesta constituie temei de respingerea recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ menţionează că, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14.12.2013, nu are nici o relevanţă cu litigiul dedus judecăţii, deoarece temeiurile care au stat la baza recunoaşterii mărcii ca fiind înregistrată cu rea – credinţă şi temeiurile de a recunoaşte o marcă notorie sunt absolut diferite, de fapt cum sunt diferite şi efectele lor.
Reieşind din sensul art. 2 din Legea privind protecţia mărcilor, o marcă poate fi recunoscută notorie fără a fi înregistrată în Registrul mărcilor. Respectiv, faptul că marca a fost înregistrată în Registrul mărcilor după SAÎ „Buket Moldavii”, iar ulterior prin decizia CSJ din 14.12.2013 recunoscută ca fiind înregistrată cu rea- credinţă nu constituie temei de a recunoaşte-o notorie după o altă companie. Notorietatea unei mărci se constată în baza probelor prezentate de solicitant, care trebuie să fie suficiente, concludente şi să corespundă cerinţelor. Gradul de cunoaştere a mărcii/ companiei producătoare în rîndul publicului se confirmă prin studiile (sondajele) de notorietate, faţă de care sunt aplicabile cerinţele elaborate în conformitate cu Recomandările OMPI cu privire la protecţia mărcilor notorii, aprobată de către Asambleia Uniunii de la Paris din 29 septembrie 1999, şi prevederile art. 324 , 325 , 32 6 din Legea privind protecţia mărcilor.
Studiile de notorietate sunt veridice atunci cînd ele se realizează periodic, iar procentajul la capitolul „gradul de cunoaştere/popularitate a mărcii/ companiei producătoare în rîndul publicului larg” este în creştere. La caz, sondajul de notorietate a mărcii „Букет Бессарабии”, executat de către SC „NLP Consulting” SRL, în perioada 2012, a fost anexat la materiale dosarului după depunerea cererii de chemare în judecată, adică după 01.06.2012 şi nu reflectă anii la care se referă SA „Basvinex” în cererea de chemare în judecată, iar alt sondaj din care s-ar deduce că, gradul de cunoaştere/popularitate a mărcii „Букет Бессарабии” după compania producătoare SA „Basvinex” în rîndul publicului larg a crescut, nu a fost prezentat, astfel de înscrisuri la materialele dosarului lipsesc.
Prin urmare, instanţa de recurs consideră că, condiţiile stabilite de normele legale privind recunoaşterea notorietăţii mărcii „Букет Бессарабии”, nu sunt întrunite, iar probele administrate în acest sens, nu sunt suficiente, concludente şi nu corespund cerinţelor cerute de lege, iar aceasta constituie temei de respingere a acţiunii. În astfel de circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SAÎ „Buket Moldavii”, a casa integral hotărîrea primei instanţe şi a emite o nouă hotărîre, prin care se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Basvinex” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi SAÎ „Buket Moldavii” cu privire la constatarea notorietăţii mărcii şi înregistrarea mărcii în registrul mărcilor notorii.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către societatea pe acţiuni de tip închis „Buket Moldavii”.
Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către societatea pe acţiuni „Basvinex” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi societăţii pe acţiuni de tip închis „Buket Moldavii” cu privire la constatarea notorietăţii mărcii şi înregistrarea mărcii în registrul mărcilor notorii, şi în cauza dată se emite o nouă hotărîre prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către societatea pe acţiuni „Basvinex” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală şi societăţii pe acţiuni de tip închis „Buket Moldavii” cu privire la constatarea notorietăţii mărcii şi înregistrarea mărcii în registrul mărcilor notorii.
Decizia este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat Iurie Bejenaru Elena Covalenco Iurie Diaconu