2ra-3638/13 — Contestarea graficului de întrevederi cu copilul minor

dosarul nr. 2ra-3638/13 prima instanţă: M. Stratan instanţa de apel: E. Ababei, N. Chircu şi V. Harmaniuc ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Sorin Jora, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sorin Jora împotriva Alei Jora, Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a copilului oraşul Ungheni cu privire la modificarea deciziei nr. 1228 din 01 decembrie 2011, obligarea stabilirii unui nou grafic de întrevederi cu copilul minor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Sorin Jora cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 06 martie 2013, c o n s t a t ă: La 17 august 2012, Sorin Jora a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alei Jora, Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a copilului oraşul Ungheni cu privire la modificarea deciziei nr. 1228 din 01 decembrie 2011, obligarea stabilirii unui nou grafic de întrevederi cu copilul minor.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 19 septembrie 2011 a fost desfăcută căsătoria între Sorin Jora şi Ala Jora, fără a fi stabilit domiciliul copilului minor, Olga Jora, anul naşterii 20 iunie 2009, cu unul din părinţi. La momentul depunerii prezentei acţiuni, Sorin Jora a menţionat că se află la examinare o altă pricină civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de către primul la 27 septembrie 2011 cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu sine. Neexistînd o hotărîre a instanţei privind stabilirea domiciliului copilului minor, părinţii au convenit ca, copilul Olga Jora, anul naşterii 20 iunie 2009, să locuiască temporar cu mama. Părţile au solicitat Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a copilului or.

Ungheni, ca pe perioada aflării copilului la Ala Jora, tatălui să-i fie oferită 1 posibilitatea de a-şi exercita drepturile părinteşti în privinţa copilului, prin stabilirea unui grafic de întrevederi. În acest sens a fost emisă Decizia nr. 1228 din 01 decembrie 2011, unde Direcţia asistenţa socială şi protecţie a copilului or. Ungheni a stabilit următorul grafic de întrevederi: în a 2-a şi a 4-a săptămînă din lună - sîmbătă de la orele 10:00 pînă la orele 13:00; în prima şi a 3-a săptămînă din lună - duminica de la orele 10:00 pînă la orele 13:00. Menţionează reclamantul că începînd cu data stabilirii graficului în cauză şi pînă la momentul adresării cererii privind schimbarea graficului din 05 iulie 2012 cu nr. 483, Ala Jora a comis un şir de încălcări care veneau în contradicţie cu decizia menţionată.

Considerînd că i-au fost încălcate drepturile sale, la 05 iulie 2012, Sorin Jora a adresat autorităţii tutelare o cerere privind modificarea graficului de întrevederi în felul următor: în prima şi a treia săptămînă din lună - sîmbătă de la 10.00 pînă duminică la 10.00 ale aceleiaşi săptămîni. La 25 iulie 2012, la şedinţa organizată de către Direcţia asistenţa socială şi protecţie a copilului or. Ungheni, la care au participat ambii părinţi, a fost pusă în discuţie cererea în cauză. Reprezentanţii direcţiei au recunoscut faptul că graficul în cauză încalcă drepturile rudelor de a comunica cu copilul, reieşind din timpul oferit pentru întrevedere de numai 3ore. Indică, Sorin Jora, că reprezentanţii direcţiei au fost de acord să modifice graficul de întrevederi al tatălui cu copilul minor, Olga Jora, conform cerinţelor înaintate de reclamant.

Înainte de a emite o decizie în acest sens, Ala Jora categoric s-a împotrivit noului grafic solicitat, fără a aduce argumente concrete care ar servi drept temei de a refuza modificarea graficului. Prin răspunsul Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a copilului or. Ungheni nr.1004 din 25 iulie 2012 a fost respinsă cererea reclamantului privind schimbarea graficului. A mai specificat reclamantul că atît dînsul, cît şi părinţii acestuia niciodată nu au fost sancţionaţi de autoritatea tutelară în privinţa faptului că ar avea un comportament inadecvat sau ar influenţa negativ asupra copilului. Solicită, Sorin Jora, modificarea deciziei nr. 1228 din 01 decembrie 2011, obligarea Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a copilului or.

Ungheni să stabilească un nou grafic de întrevederi cu copilul minor, Olga Jora, în prima şi a treia săptămînă din lună - sîmbătă de la 10.00 pînă duminică la 10.00 ale aceleiaşi săptămîni. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 06 martie 2013, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 iunie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Sorin Jora cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 06 martie 2013. La 06 septembrie 2013, Sorin Jora a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu trimiterea la rejudecare a pricinii în aceeaşi instanţă. 2 În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La 09 iulie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa recurentului copia deciziei din 20 iunie 2013 (f. d. 109). Potrivit avizului de recepţie, Sorin Jora a primit copia deciziei instanţei de apel la 13 iulie 2013 (f.d. 112). Astfel, recursul declarat la 06 septembrie 2013 se consideră depus în termen. Recurentul, Sorin Jora, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Instanţa ierarhic inferioară a interpretat eronat legea şi nu s-a expus referitor la celelalte temeiuri invocate în cererea de apel.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 01 octombrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Alei Jora, Direcţiei asistenţă socială şi protecţie a copilului oraşul Ungheni cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Până la examinarea pricinii, doar Ala Jora a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3 Colegiul menţionează că, Sorin Jora, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sorin Jora, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Sorin Jora se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Tatiana Vieru 4