2rac-507/13 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2rac-507/13 prima instanţă: S.Namaşco instanţa de apel: Iu.Cimpoi, M.Guzun, S.Caitaz DECIZIE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi Ion Druţă, Nicolae Clima examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Libra Logistic”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Tris” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Libra Logistic”, intervenient accesoriu „Wieslaw Ostrowski” cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Libra Logistic” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău din 16 februarie 2011, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 08 februarie 2010, Societatea cu Răspundere Limitată „Tris” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Libra Logfistic”, intervenient accesoriu „Wieslaw Ostrowski” cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul, SRL „Tris”, a indicat că la 09 februarie 2009 în baza contractului de transport auto, încheiat între SRL „Tris” şi SRL „Libra Logistic”, ultima şi-a asumat obligaţia de a efectua transportul internaţional al mărfii, anvelope în sumă totală de 56068,30 Euro. Conform prevederilor contractului şi comenzii, pîrîtul urma să efectueze transportarea mărfii din Polonia în Republica Moldova, cu data livrării la 26 octombrie 2009. Din informaţia primită de la SRL „Libra Logistic” rezultă, că încărcarea mărfii a avut loc la 23 octombrie 2009, însă la data indicată în comandă aceasta nu a fost introdusă pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin scrisoarea nr. 44 din 30 octombrie 2009, SRL „Tris” a fost informată despre faptul, că în vederea executării obligaţiilor în baza contractului nominalizat, SRL „Libra Logistic”, în mod unilateral a încheiat un alt contract de transport auto cu o societate poloneză şi că la 29 octombrie 2009, în urma unui atac de tîlhărie, care a avut loc pe teritoriul Ucrainei, marfa a fost pierdută. În consecinţă, la 27 noiembrie 2009, reclamantul SRL „Tris” a expediat o pretenţie în adresa pîrîtului, solicitând repararea costului mărfii în mărime de 56068,30 Euro, însă aceasta a rămas fără răspuns. Consideră reclamantul, SRL „Tris”, că acţiunile pîrîtului sînt ilegale, pe motiv că pct. 5.3. al contractului de transport prevede, că transportatorul (SRL „Libra Logistic”) este răspunzător pentru pierderea totala sau parţiala a mărfii, din momentul primirii şi pînă la momentul predării acesteia clientului (SRL „Tris”), invocând şi prevederile art.1007 CC.

Reclamantul a mai invocat că în vederea cumpărării mărfii menţionate a angajat un credit bancar, drept urmare, fiind suportate suplimentar şi cheltuieli ce ţin de achitarea dobînzii aferente creditului. Cere reclamantul, SRL „Tris” încasarea din contul pîrîtului costul mărfii în sumă de 56068,30 Euro, cheltuielile suplimentare, ce constituie dobînda aferentă creditului bancar în sumă de 2129,40 Euro, cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 9899,29 lei şi cheltuielile pentru taxa de stat în sumă de 29734,11 lei. Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 octombrie 2010 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului firma „Wieslaw Ostrowski”.

În cadrul judecării pricinii SRL „Tris” a depus cerere de concretizare a cerinţelor, solicitând încasarea de la SRL „Libra Logistic” a costului încărcăturii în valoare de 56068,30 Euro, cheltuielile de înştiinţare în sumă de 559 lei, cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 21044,62 lei, încasarea prejudiciului în valoarea ratei dobânzii prevăzute de contractul de credit nr. 3974 din 22 noiembrie 2007 pentru perioada de întîrziere în sumă de 2129,40 lei şi încasarea dobânzii în mărimea stabilită de art. 619 Cod civil, cu adăugarea de 5 % din costul încărcăturii ce constituie 760,37 Euro. In susţinerea cerinţelor sale reclamantul a indicat suplimentar, că în baza contractului de transport încheiat cu pîrîtul la 09 februarie 2009, ultimul s-a obligat de a efectua transportul internaţional şi intern a mărfii.

Punctul 5.3 al contractului prevede că transportatorul poartă răspundere pentru pierderea totala sau parţiala a mărfii, produse intre momentul primirii şi cel al transmiterii către client. Menţionează, că cererea-comandă a fost semnata de ambele părţi la 20 octombrie 2009, în temeiul căruia pîrîtul şi-a asumat obligaţia de a transporta marfa- anvelope din Polonia, Tarnow în Republica Moldova, Chişinău până la data de 26 octombrie 2009. Susţine, că peste 2 zile după semnarea contractului-comandă, pîrîtul, fără acordul societăţii şi fără a-i aduce la cunoştinţă în prealabil, a încredinţat unei companii Poloneze „Ostrowski Wieslaw” executarea transportării anvelopelor, fapt ce se confirmă prin comanda-contract încheiat la 22 octombrie 2009 între SRL „Libra Logistic” şi compania Poloneză de transport „Ostrowski Wieslaw”.

Conform scrisorii de trăsură nr. 7473052361 din 23 octombrie 2009 şi facturilor de expediţie nr. 9480532612 din 23 octombrie 2009 si nr. 9480532613 din 23 octombrie 2009 cărăuşul a primit spre transportare anvelope în suma de 56068,30 Euro, semnând în scrisoarea de trăsura, în care a fost indicată cantitatea şi volumul anvelopelor preluate. Cu referire la art. 604, art. 1008 alin. (2) CC şi la art. 17 par. (3) din Convenţie CMR, susţine că pîrîtul SRL „Libra Logistic” este cel care răspunde pentru distrugerea, pierderea totală sau parţială ori pentru deteriorarea încărcăturii în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între momentul preluării şi cel al livrării.

Mai indică, că din scrisoarea Companiei de asigurare Allianz Polzka SA din 08 aprilie 2010 adresată SRL „Libra Logistic” rezultă, că ultimului i-a fost refuzat în achitarea despăgubirii, pe motiv că este prezentă comiterea unei fapte cu vinovăţie, deoarece şoferul cărăuşului a parcat camionul pe traseu neiluminat, lângă pădure, la o distanţă aproximativ de 30 km de la parcarea special organizată pentru camioane, astfel a provocat cauzarea prejudiciului şi pierderea încărcăturii.

Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 16 februarie 2011 acţiunea a fost admisă parţial şi s-a încasat de la SRL „Libra Logistic” în beneficiul SRL „Tris” costul încărcăturii în mărime de 56068,30 Euro, estimată în lei moldoveneşti conform cursului oficial al BNM la momentul executării hotărîrii judecătoreşti, cheltuielile pentru asistenta juridică în mărime de 21044, 62 lei, cheltuielile pentru corespondentă în mărime de 559 lei şi taxa de stat în mărime de 27299,65 lei, în rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013, apelul declarat de SRL „Libra Logistic” a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 10 iunie 2013, SRL „Libra Logistic”, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului recurentul, SRL „Libra Logistic” a invocat că instanţa de apel, a aplicat eronat normele de drept material, precum şi nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, prin ce a emis o hotărîre ilegală. În special, s-a indicat că din probele administrate la dosar rezultă cert şi univoc că calitatea de „autor al prejudiciului” îi aparţine Companiei de transport „Wieslv ostrowski” (Polonia), care a parcat autocamionul pe teritoriul staţiei de alimentare cu petrol, neasigurate cu paza corespunzătoare, înlesnind astfel sustragerea mărfii transportate. Astfel, se susţine,atît fapta ilicită, cît şi vinovăţia în producerea prejudiciului aparţine Companiei de transport „Wieslv ostrowski” (Polonia).

Pe cale de consecinţă, nu există nici o dovadă care ar proba vinovăţia SRL „Libra Logistic” în producerea prejudiciului respectiv, iar în lipsa acestor temeiuri, SRL „Libra Logistic” nu poate să fie supusă răspunderii juridice. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinînd materialele cauzei conchide că instanţele de judecată corect au stabilit circumstanţele raportului juridic litigios, şi anume că la 09 februarie 2009, între SRL „Libra Logistic” şi SRL „Tris” a fost încheiat un contract de transport auto de mărfuri, potrivit căruia, SRL „Libra Logistic” şi-a asumat obligaţiunea de a efectua transportarea internaţională şi internă a mărfii conform comenzilor. Conform pct.3.2 al contractului menţionat, în cazul imposibilităţii de a îndeplini comanda cu transportul propriu transportatorul, independent poate să ia măsuri în vederea antrenării altor transportatori, care să efectueze transportarea în condiţiile comenzii iniţiale, cu o abatere de maximum 24 ore.

La 20 octombrie 2009 a fost semnată comanda-contract în baza căreia SRL „Libra Logistic” şi-a asumat obligaţia de a transporta marfa (anvelope) din Polonia, or. Tarnow în Republica Moldova, mun. Chişinău, pînă la data de 26 octombrie 2009. SRL „Libra Logistic”, fiind în imposibilitate de a executa comanda cu propriul transport, şi reieşind din prevederile pct.3.2 din contract, din nume propriu a încheiat la 22 octombrie 2009, cu o companie poloneză „Wieslaw Ostrowski” comanda-contract privind transportarea anvelopelor din Polonia, or. Tarnow în Republica Moldova, mun. Chişinău, în condiţiile stabilite în comanda din 20 octombrie 2009, adică pînă la data de 26 octombrie 2009. Astfel, potrivit scrisorii de trăsură CMR nr. 7473052361, marfa a fost transmisă companiei „Wieslaw Ostrowski” pentru a fi transportată în Republica Moldova.

La data stabilită marfa nu a ajuns la destinaţie. Prin scrisoarea nr. 44 din 30 octombrie 2009, SRL „Libra Logistic” a comunicat clientului, SRL „Tris”, că compania poloneză „Wieslaw Ostrowski”, care a fost antrenată pentru transportul mărfii, a pierdut marfa în urma unui atac tîlhăresc, care a avut loc în Ucraina. S-a mai constatat că potrivit răspunsului Companiei de asigurări şi reasigurări Alians Polonia SA, companiei SRL „Libra Logistic” i s-a comunicat refuzul în achitarea cazului asigurat, deoarece şoferul cărăuşului a parcat camionul pe traseul neiluminat, lângă pădure, la o distanţă aproximativ de 30 km de la parcarea special organizată pentru camioane, şi deci este prezenţa comiterii unei fapte cu vinovăţie.

Conform art. 514 CC, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Conform art. 980 alin.(1) CC, prin contractul de transport, o parte (cărăuş, transportator) se obligă faţă de cealaltă parte (pasager sau client) să o transporte împreună cu bagajele ei sau, respectiv, să transporte încărcătura la locul de destinaţie, iar cealaltă parte se obligă să plătească remuneraţia convenită. Conform art. 1007 alin.(1) şi (2) CC, cărăuşul răspunde pentru distrugerea, pierderea totală sau parţială ori pentru deteriorarea încărcăturii în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între momentul preluării şi cel al livrării, precum şi pentru depăşirea termenului de livrare.

Cărăuşul este ţinut, de asemenea, să repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligaţii contractuale. Mărimea pretenţiei de despăgubire poate fi limitată prin contract. Pentru întîrzierea transportării încărcăturii la destinaţie, cărăuşul poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel. Reieşind din cele menţionate în coroborare cu normele de drept sus enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţa şi instanţa de apel corect au ajuns la concluzia de admitere parţială a acţiunii şi au încasat de la SRL „Libra Logistic” în beneficiul SRL „Tris” costul încărcăturii în mărime de 56068,30 Euro.

Potrivit actelor cauzei Compania poloneză „Wieslaw Ostrowski”, care de fapt a efectuat transportarea mărfii nu are careva relaţii contractuale cu clientul SRL „Tris”, ce rezultă din Comanda-contract din 22 octombrie 2009, încheiat cu SRL „Libra Logistic", din numele său. Potrivit pct. 5.3.1. al contractului din 09 februarie 2009, încheiat între SRL „Tris” şi SRL „Libra Logistic”, cărăuşul este responsabil pentru distrugerea, pierderea totală sau parţială ori pentru deteriorarea încărcăturii în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între momentul preluării şi cel al livrării. Astfel, potrivit contractului încheiat la 09 februarie 2009, SRL „Libra Logistic”, în caz de imposibilitate de executare a comenzii cu transportul propriu, este în drept să contracteze alţi transportatori în vederea transportării mărfii, însă responsabilitatea conform contractului, pct. 5.3.1, rămâne pe seama SRL „Libra Logistic”.

Tot odată, potrivit art. 17 din Convenţie relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele (C.M.R.) din 19 mai 1956, la care R.Moldova a aderat prin Hotărîrea parlamentului nr.1318-XII din 02 martie 1993, transportatorul este răspunzător pentru pierderea totală sau parţială sau pentru avariere, produse între momentul primirii mărfii şi cel al eliberării acesteia, cît şi pentru întârzierea în eliberare. În virtutea art. 604 Cod civil debitorul răspunde pentru vina reprezentantului său şi a persoanelor cărora le-a încredinţat executarea contractului în aceeaşi măsură ca pentru propria vină dacă legea nu prevede că răspunde terţul. Prevederile art.603 alin.(2) nu se aplică.

Prin urmare, chiar şi în cazul stipulărilor din contract despre dreptul SRL „Libra Logistic”, în caz de imposibilitate de executare a comenzii cu transportul propriu, să contracteze alţi transportatori în vederea transportării mărfii, răspunderea pentru pierderea mărfii ar reveni recurentului, deoarece aceasta este nemijlocit prevăzut în contract, contractarea unui alt transportator este pe riscul transportatorului cu care este încheiat contractul, iar reclamantul, la rîndul său, nu are relaţii contractuale cu un alt transportator.

Instanţa de recurs respinge ca neîntemeiate argumentele din recurs despre faptul că contractul de transport, la caz, are caracteristicile unui contract de expediţie, că nu este demonstrată o legătură cauzală dintre fapta ilicită a autorului prejudiciului şi vinovăţia acestuia etc. Conform art. 1075 Cod civil prin contractul de expediţie o parte (expeditor) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte părţi (client) sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării, iar clientul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision). Contractul de expediţie se încheie în scris. Clientul urmează să elibereze expeditorului procură dacă aceasta este necesară pentru executarea obligaţiilor contractuale.

Raporturilor din contractul de expediţie se aplică în modul corespunzător dispoziţiile referitoare la mandat, dacă prezentul capitol nu prevede altfel. Normele prezentului capitol se aplică şi în cazurile în care, în conformitate cu condiţiile contractului de transport, obligaţiile expeditorului le execută transportatorul. Din conţinutul contractului încheiat între părţi nu rezultă încheierea unui contract de expediţie, dar cert părţile au convenit asupra unui contract de transporttare a mărfurilor, iar faptul atragerii de către recurent a altor transportatori, pentru executarea propriilor obligaţii nu denotă existenţa unor relaţii de prestare a serviciilor de expediţie din motivul că remuneraţia a fost stipulată nu sub formă de comision pentru serviciile de expediţie, dar pentru transportarea mărfurilor.

În contractual de transport există şi alte condiţii caracteristice unui asemenea contract şi sînt totalmente lipsă alte condiţii care ar putea defini acest contract ca contract de prestare a serviciilor de expediţie. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie respinge argumentul recurentului că nu există nici o dovadă care ar proba vinovăţia SRL „Libra Logistic” în producerea prejudiciului respectiv, iar în lipsa acestor temeiuri, SRL „Libra Logistic” nu poate să fie supusă răspunderii juridice. În consecinţă, se constată că instanţa de apel şi prima instanţa au determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, au apreciat probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art.130 CPC, totodată în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii egale şi obiective participanţilor la proces întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt legale şi întemeiate, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate şi similare argumentelor invocate în instanţa de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către SRL „Libra Logistic” şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Libra Logistic”.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chişinău din 16 februarie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Tris” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Libra Logfistic”, intervenient accesoriu „Wieslaw Ostrowski” cu privire la repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iulia Oprea Ion Corolevschi Ion Druţă Nicolae Clima