3ra-1653/13 — Anularea actului administrativ.

Dosar nr. 3ra-1653/13 Instanţa de fond: Judecătoria Briceni Judecător: Ghenadie Comerzan Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: Tatiana Duca Ana Albu Stela Procopciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

Î NC HEIERE

20 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bleşciaga Marin, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Bleşciaga Marin împotriva Primăriei s. Caracuşenii Vechi, r-nul Briceni, intervenient accesoriu Stînca Gheorghe, privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2013, prin care apelul declarat de Stînca Gheorghe, a fost admis, ACONSTATAT : La 11 ianuarie 2013, reclamantul Bleşciaga Marin a înaintat în instanţa de contenciosului administrativ o acţiune împotriva Primăriei s. Caracuşenii Vechi, r-nul Briceni, intervenient accesoriu Stînca Gheorghe, privind anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin decizia primăriei satului Caracuşenii Vechi, r-nul Briceni din 1991 lui i-a fost repartizat un lot de teren cusuprafaţa de 0,20 ha pentru construcţia casei individuale de locuit. A mai indicat reclamantul că, era încă holtei pe atunci locuia împreună cu părinţii lui – Bleşciaga Ion şi Bleşciaga Maria în gospodăria lor în care locuieşte şi pînă în prezent, deoarece, nu a construit nimic pe acel sector de teren, dar îl foloseşte ca grădină. Contrar prevederilor legilaţiei privitor la deschiderea cărţilor de gospodării – Instrucţiuni cu privire la ţinerea la zi a registrelor de evidenţă a 1 gospodăriilor în organele administraţiei publice locale, aprobată prin Hotărîrea Departamentului Statisticii al Republicii Moldova nr.26 din 24.12.1996, primăria satului Caracuşenii Vechi la începutul anului a deschis pe numele lui contrul nr.779 cartea nr. 9. A menţionat reclamntul că, conform p. 3.2.

titlul III al Instrucţiunii date, contul personal se deschide pe numele capului gospodăriei. Capul gospodăriei este persona care conduce gospodăria respectivă. Conform p.1.3 al Instrucţiunii – în registrul se înscriu numai gospodăriile care deţin terenuri agricole şi locuiesc în case individuale, precum şi cele care deţin animale domestice. Consideră reclamantul că, primăria satului Caracuşenii Vechi nu era în drept să deschidă un cont separat pe numele lui, chiar dacă i-a fost acordat un teren separat pentru construcţia casei individuale de locuit, cu atît mai mult că el pînă la căsătorie şi după căsătorie a locuit şi continuie să locuiească în gospodăria mamei sale Bleşceaga Maria, astfel primăria sat.

Caracuşenii Vechi, r-nul Briceni a deschis cont de gospodărie care de fapt nu există. Mai mult ca atît, menţionează reclamantul că, în primăria satului lipsesc un oarecare act decizional - decizie, dispoziţie sau hotărîre cu privire la deschiderea contului de gospodărie pe numele său. Adevărul este faptul că prin hotărîrea Consiliului sătesc Caracuşenii Vechi, din 31 martie 2011, familia sa a fost reînscrisă în gospodăria mamei Bleşciaga Maria, adică a fost restabilită realitatea, adevărul, el însă consideră necesar ca printr-o hotărîre judecătorească să fie declarată ilegală deschiderea pe numele său a contului de gospodărie din anul 1992. A mai invocat reclamantul că, la 19 mai 2011, a înaintat cerere prealabilă, primăriei sat.

Caracuşenii Vechi, privind anularea contului nr. 779, deschis pe numele lui în anul 1992, care, ulterior a fost lăsată fără apreciare. Solicită reclamantul Bleşciaga Marin Ion declararea nulităţii contului nr. 779, deschis pe numele lui său în ianuarie 1992, registru nr. 9, a cărţilor de gospodărie a primăriei sat. Caracuşenii Vechi, r-nul Briceni. Prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2012, acţiunea înaintată de Bleşciaga Marin Ion, a fost admisă. A fost declarat nul contul nr. 779 deschis pe numele lui Bleşceaga Marin în luna ianuarie 1992, registrul nr. 09 a cărţilor de gospodării a primăriei sat. Caracuşenii Vechi, r-nul Briceni. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2013, apelul declarat de Stînca Gheorghe, a fost admis.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Briceni din 27 decembrie 2012, pronunţîndu-se o nouă hotărîre prin care acţiunea înaintată de Bleşciaga Marin a fost respinsă ca înaintată tardiv. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 02 septembrie 2013, Bleşciaga Marin, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe. 2 În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel, a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Instanţa de recurs menţionează că, potrivit art. 434 C.P.C., recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost recepţionată de recutrent la 18 iulie 2013, iar recursul au fot declarat la 02 septembrie 2013. Astfel, instanţa de recurs prin prisma art. 434 C.P.C., constată că recursul a fost declarat în termen. Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de Bleşciaga Marin, este inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuiază că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Totodată, instanţa de recurs menţionează că, este neîntemeiat argumentul recurentului Bleşciaga Marin precum că, avocatul Cîrţîca Boris acţionînd în interesele 3 lui Stînca Gheorghe a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe cu omiterea termenului. Or, din actele pricinii se constată cu certitudine că, hotărîrea primei instanţe a fost pronunţată al 27 decembrie 2012 şi conform dispozitivului urmînd a fi contestată în termen de 30 zile. Prin urmare, din actele pricinii se constată că, apelul împotriva hotărîrii primei instanţe a fost declart la 28 ianuarie 2013 (f.d. 75), astfel, constatîndu-se că, apelul a fost declarat în termen.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bleşciaga Marin, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Bleşciaga Marin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 4