- Dosarul nr.
- 3ra-1628/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 13 noiembrie 2013
- Părțile
- Şirco Liubovi şi Şirco Boris vs SA Apă-Canal Chişinău
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
3ra-1628/13 — Repararea prejudiciului moral
Instanţa de fond: V. Puica Dosarul nr. 3ra-1628/13 Instanţa de apel: A. Minciuna, A. Nogai, V. Pruteanu ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Şirco Liubovi şi Şirco Boris, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Şirco Liubovi şi Şirco Boris împotriva societăţii pe acţiuni „Apă- Canal Chişinău”, privind obligarea eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 27 februarie 2013, c o n s t a t ă : La 26 iunie 2013, Şirco Liubovi şi Şirco Boris au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chişinău”, privind obligarea eliberării informaţiei solicitate şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii, reclamanţii au invocat că, prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 04 octombrie 2011, SA „Apă-Canal Chişinău” a fost obligată, în termen de 2 luni de la intrarea în vigoare a hotărîrii, să achiziţioneze şi să instaleze în apartamentul nr. 63, din mun. Chişinău, şos. Munceşti 810, echipamentul de măsurare a energiei termice furnizate, însă pînă în prezent hotărîrea nu a fost executată. Susţin reclamanţii că pîrîtul tergiversează executarea hotărîrii judecătoreşti, inclusiv ascunde informaţia faţă de creditor, referitor la modalitatea de executare a hotărîrii.
La 20 aprilie 2012, reclamanţii au expediat în adresa pîrîtului o cerere, prin care au solicitat să le trimită spre cunoştinţă şi să-i informeze despre proiectul instalării contorului, să indice tipul contorului, inclusiv să indice numărul de înregistrare a cestuia la organul de stat competent. Susţin reclamanţii că pîrîtul s-a eschivat să le dea răspuns, menţionînd doar că au sesizat mai multe instituţii de proiectare pentru întocmirea unui proiect şi în acel proiect va fi răspuns la toate întrebările lor. 1 Consideră reclamanţii că pîrîtul fiind furnizorul de informaţie, nu le-a răspuns conform legii, mai mult ca atît, fiind depăşit şi termenul de examinare a cerii lor. La 24 aprilie 2012, reclamanţii în mod repetate au expediat în adresa pîrîtului o petiţie, la care pîrîtul le-a comunicat că pînă la întocmirea proiectului de către o instituţie de proiectare, nu poate să le răspundă la întrebări.
Ce ţine de întrebarea privind accesul la contor pentru reglarea volumului de energie termică, au indicat că nu vor avea acces deoarece persistă presupunerea că se vor deconecta, prin ce vor fi încălcate prevederile art. 10 din Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002. Indică reclamanţii că prin acest răspuns pîrîtul nu s-a expus asupra propunerii reclamanţilor de a instala în apartament un singur contor şi că prin presupunerile pîrîtului, se încalcă prezumţia nevinovăţiei. Şi acest răspuns al pîrîtului nu a fost expediat în termen. La 08 mai 2012, reclamanţii au expediat în adresa pîrîtului încă o petiţie, cu 14 puncte, referitoare la modalitatea de executare a hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 04 octombrie 2011. La 28 mai 2012, au primit un răspuns incomplet la pct. 2-6, 9, 14, indicînd că la întrebările respective vor fi date în proiectul perfectat de instituţia de proiectare. Iar ce ţine de pct. 7, nu au primit răspuns dacă la casa nr. 810 din şos. Munceşti, este instalat un contor cu dimensiunile 1,2 x 0,7 x 2,45 m. Consideră reclamanţii că indicarea în răspunsurile SA „Apă-Canal Chişinău” a faptului că în proiect se vor regăsi toate răspunsurile la întrebările adresate, contravin legii şi reprezintă o eschivare de a da răspunsuri complete la întrebările formulate, prin ce le-a fost cauzată o traumă psihologică esenţială, motiv pentru care au solicitat repararea prejudiciului moral.
Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 27 februarie 2013, acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 28 martie 2023, Şirco Liubovi şi Şirco Boris au contestat-o cu apel, prin care au solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, cererea de apel declarată de către Şirco Liubovi şi Şirco Boris a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută. La 16 august 2013, Şirco Liubovi şi Şirco Boris au contestat cu recurs decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de admitere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs, recurenţii au invocat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 19 iunie 2013 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 21 iunie 2013 (f.d. 131), iar cererea de recurs a fost depusă la 16 august 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. 2 Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 10 aprilie 2013 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 14 mai 2013 (f.d.
77), iar cererea de recurs a fost depusă la 09 iulie 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Potrivit prevederilor art. 432 CPC alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Şirco Liubovi şi Şirco Boris este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că 3 cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că, conform articolul 13 din Convenţie, recursul trebuie să fie unul "efectiv" atât în practică, cât şi în drept. Totuşi, un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind "serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII), însă astfel de temeiuri Colegiul n-a constatat.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că decizia contestată a fost adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale şi cu respectarea legislaţiei procedurale în vigoare, părţilor fiindu-le create condiţii obiective şi egale pentru exercitarea drepturilor sale procedurale. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, reieşind din actele anexate la dosar, se constată că recursul declarat de Şirco Liubovi şi Şirco Boris împotriva decizie Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2013, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 CPC. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 432, 433, 434 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererea de recurs declarată de către Şirco Liubovi şi Şirco Boris se consideră inadmisibilă.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4